1,309 matches
-
lui Nobuo, pleacă de la Muntele Komaki. În sfârșit, traversară Râul Shonai. Unitățile comandate de Nagayoshi și Kyutaro își aveau tabăra la doar două leghe distanță, în satul Kamijo. Lumina alburie, palidă de pe plantațiile de orez acoperite cu apă și de pe pâraie arăta că zorii erau aproape, dar peste tot se întindeau umbre negre, iar norii întunecați pluteau la mică înălțime deasupra pământului. — Hei! Uite-i! — Jos! Culcat! Pe orezării, în desișurile de boscheți, la umbra copacilor, în adânciturile solului, siluetele oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în urma lui, tăindu-i astfel retragerea. Privind în juru-i, el a văzut o fântână foarte frumoasă a cărei apă se vărsa într-un pârâu, iar în centrul acestei fântâni se ridica o statuie pe a cărei frunte stătea scris: 27 “ Pârăul cu ape violate și trandafirii Duce de aici la castelul cu vrăjitorii”. Pornind pe malul acestei ape curgătoare și fermecat de frumusețile grădinii, Roland a ajuns la castel ; intrând în castel, el a găsit-o pe stăpâna casei, îmbrăcată în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
îngrozită, că nu era escortată cu onorurile potrivite rangului său, ci era păzită ca o prizonieră de două șiruri de soldați germani care nu se opreau pe drum în mansiones, pregăteau supe de carne sărată, se spălau pe apucate în pâraie, beau acea cervisia din orz și hamei, își instalau taberele în păduri, iar pe ea o obligau să doarmă în trăsură, împreună cu însoțitoarele ei. Încercă să protesteze, să ceară informații, să implore, dar, după cum prevăzuse Împăratul, germanii nu înțelegeau nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
N-ar fi avut nici un motiv să-și scoată nasul din căldura bîrlogului pînă cînd zăpada nu se topea de tot și, oricum, nu mai era mult pînă atunci. Sub strălucirea binefăcătoare a soarelui, omătul se risipea văzînd cu ochii; pîraie nenumărate, la început subțiri precum firul de iarbă, căpătau curaj pe măsură ce se întîlneau unele cu altele, unindu-și forțele; uite-așa, întreaga pădure era acoperită de zăpadă și de ape. Pe întuneric, Lupino avea să înainteze greu. Vroia să evite
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
oameni și a acestor timpuri. O asemenea natură, în ciuda spațiilor verzi despre care se pretinde că sunt salvgardate în ea, nu este nici verde, nici albastră, nu este nici trandafirie la răsăritul soarelui, nici tristă la apropierea nopții. În ea, pâraiele nu curg pe pietre, care nu lucesc în lumină, cerul nu este niciodată amenințător, iar fluviul nu este niciodată liniștit, și asta deoarece în ea nu este loc nici pentru culori, nici pentru lumina care strălucește, nici pentru liniște, nici
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a suliței regale. N-aveau merinde. Își făcură însă plase din resturile de frânghii și prindeau pește pe care-l mâncau crud. Țărmul în apropierea căruia pluteau era în multe părți nelocuit, însă bogat, ca toată Atlantida, în râuri și pâraie, așa că din când în când, noaptea, se puteau furișa în câte o albie pentru a-și lua apă de băut. Deocamdată altceva nu le trebuia și se simțeau aproape fericiți. Pluteau astfel încet, zile și nopți, când pe mare liniștită
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de ce profetul Daniil zice așa: Privi până când fură puse jilțuri și s-a așezat Cel vechi de zile: îmbrăcămintea lui: albă ca zăpada, iar părul capului său: curat ca lâna; jilțul său: flăcări de foc; roatele lui: foc arzător. Un pârău de foc se vărsa și ieșea de sub el"? Nu-ți amintește decolarea unei rachete cosmice? Fără îndoială că acel Daniil habar n-avea ce ascunde legenda auzită. A folosit-o mecanic numai pentru că îi convenea în meseria lui de profet
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Acestea veneau în valuri vălurele. Câte o frunză pe ici, pe colo de salcâm sau de tei plutea pe râul respectiv. E primăvară. În tabloul înrămat cu o ramă groasă, lată, arămie, căprioara zveltă, subțirică și drăguțică soarbe apă din pârăul rece de munte, cu apa limpede, netulburată deci, prin care se văd ca prin urmare pietrele și pietrișul gri. Pietricele mărunte se întrezăresc prin șuvoiul de apă limpede, de izvor. Copacii înmuguriți, cu muguri, care au chiar și înfrunzit, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
toată echipa la prânz ca să sărbătorim Într-un restaurant din Leadenhall Market. S-a schimbat mult de când nu am mai fost aici. E evident că s-a demodat calcarul; acum totul e din sticlă opacă alcătuind poduri false japoneze peste pâraie În care crapi cu gura deschisă nu reușesc să se hotărască dacă sunt artă sau mâncarea de prânz. Rod se aburcă pe scaunul de lângă mine, Chris Bunce stă vizavi de Momo. Nu-mi place cum se uită la ea: pofticios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ferestii, În pletele-i albe cunună de trestii. Fugea cavaleriul. - Dar codri-n urdie În urmă-i s-adună și iar se-mprăștie; Câmpiile șese alunecă iute, De-asupră-i s-alungă de fulgere sute. Și luna s-asvîrle pe-a norilor vatră, Pâraiele scapăr, bulboanele latră, De-asupra lui cerul i-aleargă în urmă Și stelele, -n râuri gonite, o turmă. Și munții bătrâni îl urmau în galop Cu stîncele negre, gigantici ciclopi, Greoaie hurducă pămîntu-n picior, Prăval-de pe umeri pădurile lor. Se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trecea Toți din ruja mea tăia, Trecu unul și mai mic Dar nu tăiă nici un pic. 242 {EminescuOpVI 243} 237 Țarcă, țarcă, Dacă țărcuiești a bine Vino-n casă pân-la mine, Dacă țărcuești a rău Du-te-n vale la pârău Și te-nchină și bea apă Și te du în deal de crapă. 238 D-oi place-mi pădurea rară Că-s făt amu ca de ceară. {EminescuOpVI 244} O. BACHICE 239 Place-mi mie-n crîșm-a be Tot pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-ți mă voi șterge Și la maica mea voi merge Ș-acolo te-oi blăstăma, Foc din gură oi vărsa Și pe unde va pica Chiar și iarba s-a usca; Și dacă-ți va merge rău Curgă-ți sângele pârău, Iar dacă ți-a merge bine Pice carnea de pe tine, Ș-atunci să gândești în tine Că-i blestemul de la mine. Și-o să te ajungă dor Că ți-am fost cândva odor. Leagă-ți doru-n băsmăluță, Răsădește-n grădinuță Ca să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bucată-n pace, Da când am ajuns la Mrejărău, 297 {EminescuOpVI 298} La cuptiorul vrăjilor, Vrăjitoarea cea mai mare Cât și un dușman de tare, O vrut să ne facă rău Da n-o-ngăduit -o Dumnezeu, O trîntit-o cu c... -n pârău, Da ea de ața ismenelor mele s-o apucat Parcă eu eram ginovat, Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! Apoi câte pietricele-n fântână Atâtea oale cu smântână, Câți cărbuni în vatră Atâția pețitori la fată, Câte pene pe cucoș Atâția copii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
oameni călătorind prin pustiu. Hainele și fața unuia strălucea ca alba lumină a soarelui; celălalt mai umilit, nu părea decât umbra celui luminat. Erau Domnul și Sf. Petrea. Picioarele lor înfierbîntate de nisipul pustiului, călcară atuncea în răcoarele și limpedele pârău ce curgea din isvor. Pin cursul apei cu glesnele lor sfâșiau valurile până la umbritul lor isvor. Acolo Domnul bău din apă, și-și spălă fața sa cea sfântă și luminată și mînele sale făcătoare de minuni. Apoi șezură amândoi în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
matematicienii le numesc simplu "derivate". Deci, i-a venit în minte un nume aproape șters din memorie, pe care nu l-a pronunțat, la care nu s-a gândit, cu purtătorul căruia nu s-a mai întâlnit de când hăul și pârăul; numai că, simpla amintire a acestuia, îl luă cu călduri. Ca să se răcorească, nefiind nimeni în jur, i-a venit să chiuie a pagubă din toți rărunchii, de mai multe ori. Poate ar fi făcut-o și pe asta, dacă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un fel de mutant, simt că materialul meu genetic a fost bulversat. Am chemări către alte izvoare, deși, când ajung la acestea, înțeleg că nu au apa pe care o căutam, nu au susurul pe care-l știam, nu formează pâraiele în care aș vrea să mă scald. Dar nu-mi plac nici marile schimbări. Adică nu-mi mai place nimic... Am fost aici la o slujbă religioasă și am avut impresia că particip la un spectacol de operetă pus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
șevaletului, supusa unei bucăți nenorocite de lemn care mă târăște prin lume... Am chemări către alte izvoare, deși, când ajung la acestea, înțeleg că nu au apa pe care o căutam, nu au susurul pe care-l știam, nu formează pâraiele în care aș vrea să mă scald... De-o vreme încep să mă gândesc la viața mea. Până acum am privit-o ca pe un spectacol, ca și cum ar fi viața altuia... Ce mult mi-aș dori să descopăr că Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Nu sunt eu lipsit de ajutor și n-a fugit mîntuirea de mine? 14. Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăsește frica de Cel Atotputernic. 15. Frații mei s-au arătat înșelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor care trec. 16. Un sloi le tulbură cursul; zăpada se îngrămădește pe ele; 17. vine arșiță vremii și seacă, vine căldura soarelui, și li se usucă albia. 18. Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
lui o otravă de aspidă. 15. Bogățiile înghițite le va vărsa, Dumnezeu le va scoate din pîntecele lui. 16. Otravă de aspidă a supt și de aceea, limba năpîrcii îl va ucide. 17. Nu-și va mai plimba privirile peste pîraiele și rîurile de miere și de lapte, 18. va da înapoi ce a cîștigat, și nu va mai trage folos din cîștig; va da înapoi tot ce a luat, și nu se va mai bucura de el, 19. căci a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și pune-ți la inimă cuvintele Lui. 23. Vei fi așezat iarăși la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atotputernic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău. 24. Aruncă dar aurul în țărînă, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor! 25. Și atunci Cel Atotputernic va fi aurul tău, argintul tău, bogăția ta. 26. Atunci Cel Atotputernic va fi desfătarea ta și îți vei ridica fața spre Dumnezeu. 27. Îl vei ruga, și te va asculta și îți vei putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu, 5. cînd Cel Atotputernic încă era cu mine și cînd copiii mei stăteau în jurul meu; 6. cînd mi se scăldau pașii în smîntînă și stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn! 7. Dacă ieșeam să mă duc la poarta cetății, și dacă îmi pregăteam un scaun în piață, 8. tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau și stăteau în picioare. 9. Mai marii își opreau cuvîntările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
e un ludovician. Un exemplar din una dintre multele rase de pești pur conceptuali ce înoată în fluxurile interacțiunii umane și-n undele cauzei și efectului. Poate că pare o nebunie, dar nu e așa. Viața e hotărâtă și tenace. Pâraiele, curenții și râurile cunoașterii omenești, experienței și comunicării ce s-au dezvoltat de-a lungul scurtei noastre istorii sunt acum un mediu vast, bogat și generos. De ce ne-am aștepta ca aceste fluxuri să fie steril? Viața va găsi mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ori se hârjoneau prin spălătorii auto, lăsând ore În șir periile moi, cilindrice, să le maseze spinările. Lichidele folosite În general la degresarea și la parfumarea caroseriilor curgeau prin rigole, amestecându-se acolo cu uleiurile de motor și formând astfel pâraie colorate, cu cocoașe diafane de spumă, care dispăreau, prin grilaje, sub pământ. Stricăciunile erau mai Însemnate În părțile Încărcate de istorie ale Cetății Eterne, unde utilajele Își făceau de cap, ca și cum ar fi vrut să distrugă tot ceea ce omul durase
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dacă nu erai atent, regiuni tenebroase nemarcate pe hartă -, dar și zone de un pitoresc care-ți tăia răsuflarea, surplombe umbrind coloane de fildeș, faleze rotunjite peste care se vărsau cascade buclate ori drepte ca trestia, lacuri Înghețate de unde țâșneau pâraie când vesele, când triste, traversând lunci de-o inegalabilă prospețime, locuri unde, În ciuda rătăcirilor de moment, nu puteai pierde busola, azimutul fiindu-ți În mod miraculos revelat de la sine. Ne aflam Însă În Recycle Bin, iar În astfel de zone
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
numeroase dealuri, între care există - ca formă intermediară - niște ridicături mai mici de teren, despărțite de făgașuri prin care curg pârâiașe. Sunt niște izvoare limpezi, țâșnitoare, la care drumeții îți potolesc setea atunci când simt nevoia. Din păcate, de cele mai multe ori pâraiele astea au un volum scăzut de apă, cu o singură excepție: primăvara, adică exact în anotimpul de acum. Adesea prin preajmă se aude fojgăitul vreunui animal mic, în căutare de hrană. Grupul caută o albie cu apă mai multă, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]