1,242 matches
-
de euro lunar, răsfoind și el „Le Courrier“ și visând frumos la o lume de stânga, unde totul este ecologic și bio-bio, unde nu mai există alb și negru, ramadan și jeune catholique pratiquant, intolerant, desigur... După ce golănimea i-a pârlit prin cartiere, acum toată revista este plină de africani și asiatici și de problemele „minorităților“, după cum ai putut observa și tu. Nenorocit sentimentul de ,,autoculpabilizare“ a occidentalilor, care va duce în cele din urmă la prăbușirea lumii lor, din care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un număr... Mă întreb dacă s-a scris vreun tratat despre viziunea administrației valahe în opera lui I.L. Caragiale, corozivul tip născut pe aici, prin Haimanale. Codruț 20 ianuarie, 2006 Îți scriu la lumina unei lumânări, atent să nu-mi pârlesc sprâncenele stufoase de cuman (un reflex pe care îl credeam pierdut, o dată cu 1989). Ei bine, nu, din cauza unei pene de curent pot beneficia, iarăși, de acest deliciu existențial. Astăzi a trebuit să înfrunt sistemul spitalelor românești. Nu știu dacă ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
se neutraliza, a se obscuriza, a se obtura, a se ofili, a se omogeniza, a se ondula, a se opaciza, a se opări, a se osifica, a se oțeli, a se oxigena, a se păta, a se pârgui, a se pârli, a se preface, a se purifica, a se rablagi, a se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se pătează ușor, pentru că e de bumbac tranz.: Vinul pătează fața de masă part. pătat, -ă nom. pătarea, pătatul A SE PÂRGUI Cireșele se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion part. pârlit, -ă nom. pârlirea, pârlitul A SE PREFACE Ion se preface în broască tranz.: Ioana îl preface pe Ion în broască part. prefăcut, -ă nom.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Vinul pătează fața de masă part. pătat, -ă nom. pătarea, pătatul A SE PÂRGUI Cireșele se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion part. pârlit, -ă nom. pârlirea, pârlitul A SE PREFACE Ion se preface în broască tranz.: Ioana îl preface pe Ion în broască part. prefăcut, -ă nom. prefacerea, prefăcutul A SE PURIFICA Ion se purifică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
masă part. pătat, -ă nom. pătarea, pătatul A SE PÂRGUI Cireșele se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion part. pârlit, -ă nom. pârlirea, pârlitul A SE PREFACE Ion se preface în broască tranz.: Ioana îl preface pe Ion în broască part. prefăcut, -ă nom. prefacerea, prefăcutul A SE PURIFICA Ion se purifică prin iubire tranz.: Iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acolo, Strada Lăcrămioarei, la Deda, nu știu, nu mă doare capul, eu le predau! s-a făcut post la Strada Păcii, e cel mai greu post de poliție dintre Tîrgu Mureș și Reghin, la două vin și eu, vine și Pîrlea, la patru nimic, se pensionează, joia are probleme, că e zi de audiență, joia pune oamenii la rînd, e un pic dă treabă! biserică, șî casa de la vale, aia mare, el stă în sus, partea din sus pe deal, șesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot. Bradul era cam izolat și Guță este om citit. Aici ne poate pîrli un fulger, spune panicat. Unde să mergem? Pînă la brădetul ăla ne trăsnește sigur. Stau speriați de așa o dezlănțuire nebunească a naturii. S-a oprit cu gheața și s-au rupt zăgazurile cu apă. Curge apa din cerul negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zare, la niște imagini de demult, din interiorul ei, pe care numai dânsa le vede. Și, de pe ulița noastră, măi băiete continuă ea am rămas trei văduve: eu, Catrina lui Scutaru, de peste drum de Nică a Aglaiei și Vitoria lui Pârlea, din capătul uliței... Vezi, tu, trei văduve, de pe-o singură uliță!... Din al doilea război mondial, nu-i pe ulița noastră nici o văduvă... dar, din primul, suntem trei... Și când l-ai văzut ultima oară pe bunicul Vasile Lazăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
levănțică... Limbile vechiului orologiu arată deja ora șapte. Cu mare efort deschid geamul deja brumat de steluțe argintii. Vreau să văd ce se petrece afară, metamorfoza strălucitoare a naturii, care continuă să mă uimească! Copacii desfrunziți au aerul de schelete pârlite în foc, și printre crengile lor zboară ciripind mulțime de vrăbii, căutându-și hrana, pe când sub cerul lânos cârduri lungi de corbi fac manevre prevestitoare de vitejii... Peste tot se întinde lințoiul de omăt, iar pe străzile 6 parcă dispărute
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu mâna, dar și cu sulița, furca sau harponul, având cârlige confecționate din scoici sau oase iar momeală, crabi, crevete etc., plase Împletite din trestie, coșuri 200 Ibidem, p. 71-72. 201 Animalul se ține mai Întâi la flacără ca să-i pârlească blana, apoi se taie labele de la picioarele dinapoi și coada. Când jarul se mai domolește, se pune animalul pe fundul gropii ca să se frigă mai bine, acoperindu-se cu nisip fierbinte și cu cenușă. 94 speciale sau bucăți de trunchiuri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
frică? NAE: Firește că mi-e frică, na! MIȚA: Pentru ce, daca te știi curat? NAE: Pentru că tu nu știi ce e vitrionul... MIȚA: Ba da... e un fel de metal... NAE: Nu știi ce poate face? MIȚA: Ba da: pârlește, Năică, arde, Bibicule, momentan tot, tot și mai ales ochii! NAE: Dă-mi sticluța...”. Și, prin vicleșug, Nae Îi va lua Miței sticluța. Dar Mița nu desperă, e tenace: „MIȚA (care a pândit momentul, n-apucă el să- și scoață
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Ecaterina, Cluj-Napoca 203. Vaida Alexandru, Cluj-Napoca 204. Badau Gheorghe, Cluj-Napoca 205. Pasca Gheorghe Nicolae, Cluj-Napoca 206. Dragomir Cristina, Cluj-Napoca 207. Ciogolas Rodica, Cluj-Napoca 208. Oarga Reghina, Cluj-Napoca 209. Iclenzan Vasile, Cluj-Napoca 210. Cadis Eugen, Cluj-Napoca 211. Georgescu Nicolae, București 212. Pârlea Viorica, Tirgu Mureș 213. Szmutku Zoltan, Baia Mare 214. Stancescu Evelyne, București 215. Stancu Lucia, București 216. Marcu Ecaterina, București 217. Vasiliu Carmen Daniela, București 218. Udriște Daniela Constantă, București 219. Dobrovicescu Carmen, București 220. Dobrișan Ioana, București 221. Morariu Tucu
ORDIN Nr. 31 din 13 noiembrie 1996 cu privire la acordarea atestatului de cenzor extern independent (sesiunea octombrie 1996). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114169_a_115498]
-
unor enunțuri complexe - realizează și onomatopeele înscrise în stil direct: „Și pornind eu cu demâncarea, numai ce și aud pupăza cântând: -Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” (I. Creangă) Onomatopeele, cele descriptiv-narative, realizează funcția de predicat, în enunțuri marcate exclamativ: „Noi atunci am pârlit-o la fugă. Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma noastră.” (I. Creangă) Au aceeași poziție sintactică interjecțiile volitive, care realizează, ca și onomatopeea, funcția de predicat: „Hai în codrul cu verdeață / Und-izvoare plâng în vale.” (M. Eminescu) „Iată ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care dispunem la ora actuală diferă în privința mărcilor acestei segmentări. Diferențele sînt semnalate între paranteze drepte și subliniate.14 * Ediția lui Robert Garapon, Garnier, Paris, 1962: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele[, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc[ ] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni[. N
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
B.] P2 [C; D.] În schimb, alte două ediții recurg la o segmentare în patru segmente egale: • Ediția lui Julien Benda, La Pléiade, Gallimard, Paris, 1951: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele[, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc [ ] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de a] recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o15. • Ediția lui Patrice Soler, Laffont, coll. Bouquins, Paris, 1992: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele [, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc [ ] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de poche, Le Livre de Poche nr. 1478, Librairie générale française, Paris, 1995, și a lui Loius Van Delft, Édition de l'Imprimerie nationale, Paris, 1998: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de [S]oare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punctuației, prezintă și el un caz de referință evolutivă, cu schimbare progresivă a punctului de vedere. 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care [Ø] îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; [B] [Ø] au ca un fel de glas articulat, și cînd [Ø] se ridică în picioare, [Ø] arată un chip omenesc, și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3.). Mai bine de-atît nu se poate exploata "tezaurul lexematic" despre care am vorbit mai sus. 2.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <3> [A]Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; B] au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
putea crede că": L-E1). Locutorul aderă, în schimb, la [e2] și la [e4] (PdV2: L = E2). 5.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <4> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; B] au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și ÎNTR-ADEVĂR sînt oameni
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
perioadelor la scara unui text2, să revenim încă o dată la exemplul din La Bruyère, deja studiat. 1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; B] au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
al epocii și formației sale. Structura gramaticală și ritmică a primei perioade: [Perioada A] Vezi anumite animale A1. sălbatice, A1.1. masculi A1.2. ȘI femele A2. răspîndite pe cîmpuri, A2.1. negre, A2.2. învinețite A2.3. ȘI tare pîrlite de soare, A3. legate de pămîntul. A3.1. pe care-l răscolesc A3.2 ȘI-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; Organizatorul enumerativ ȘI joacă de trei ori rolul de marcă de final de serie enumerativă binară sau ternară
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
majuscule), importantă pentru acest aspect al analizei: traducătorul român propune o segmentare diferită de ediția Benda citată de autor. Subliniem aici aceste diferențe prin paranteze drepte: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele, răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc[,] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc[. Ș]i, într-adevăr, sînt oameni
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Dealul Bărăncii, care după părerea unor cercetători a fost o întăritură numai din lemne și pământ, toate au depins și depind de existența pădurii. Elementele esențiale ale casei românești, în special la sate erau și sunt încă din lemn. Furcile pârlite în foc și înfipte în pământ, brâiele și nuielele îngrădite în picioare, grinzile, căpriorii podului cu leațurile și șindrila acoperișului și stâlpii cerdacului, toate sunt din lemn. Ușa casei și ușa zăbrelită a beciului, poarta ogrăzii și gardurile, toate sunt
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]