1,620 matches
-
tiranizează. Bănuește că femeia a trăit cu boerul, stăpânul moșiei și al pădurii de fagi de 1400 fălci? Bănuește, se încredințează și ucide pe boer? Nu știu. Dar boerul a fost găsit ucis. Eu trag în gazdă ca totdeauna la pădurar și mă primește cu bunătate. Femeia trăiește acuma viață mai potolită. Și în amurg, trecând cu pădurarul prin umezeala și întunerecul pădurii după ploae, înțeleg că el a ucis pe boer. El l-a ucis? "Mă duc într-un rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fălci? Bănuește, se încredințează și ucide pe boer? Nu știu. Dar boerul a fost găsit ucis. Eu trag în gazdă ca totdeauna la pădurar și mă primește cu bunătate. Femeia trăiește acuma viață mai potolită. Și în amurg, trecând cu pădurarul prin umezeala și întunerecul pădurii după ploae, înțeleg că el a ucis pe boer. El l-a ucis? "Mă duc într-un rând la vânat. Trec printr-o miriște, aretează cânele, sare o prepeliță, bang, jos, o pun în torbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Evreii. Fișel Bloc. Un filosof. Bercu Mihailovici. Șapsa Grünstein. 7 Septemvrie 1908 ... Venea o moară pe Siret și podarul podului pe șăici o trage la mal. Cânta cucoșu-ntr-însa ș-o fată de departe venea cu moara... Era în pădure un pădurar singur cuc. Au murit de tifos toți ai lui?... Ș-aude glasurile codrului și vede fantasme de neguri, fantasma vântului, a codrului... Cum îi vine nebunia, adică, încet-încet... Viața maicei mele. 24 Oct. 08. De când îmi aduc aminte, până la moartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
verificatoare, ceia ce ar forma trama tragică a unui roman. Studiu geografic și etnografic asupra regiunii cu adaosul unui mic studiu istoric (fantazie asupra regiunii Cotnari Hârlău, Deleni). Câteva tipuri din această regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede mai la vale. Cum se face mămăliguța, cu ceaun în cujbă. Menu surprinzător: usturoi pisat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trei zile înainte de ramazan hogea oficiază o slujbă de zi Mikabelè și una de noapte Teravè Ramazan Bairamî Trei zile de petrecere după post Soker Bairamî (Zahar) deli nebun Seitan drac Ajutor oamenilor năcăjiți. Oameni prigoniți, dați ajutor! (ebraică) La pădurarul dela Conțești. Cu oameni în satul unde ajung, în ținutul Botoșani sfaturi despre năcazari ale muncitorilor și nacafale boierești. Spăriată că o dorește un boiernaș de acolo, Lisaveta determină pe Florea să fugă mai departe, tocmai în singurătățile dela Prut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu Gheorghe Constantinescu, un flăcău cum nu se putea mai voinic, mai frumos și mai cuminte; era din Râșca. Dar se vede că n-a avut noroc că a stricat logodna cu Constantineseu și s-a dus după Dumitru Ungureanu, pădurar și cu patru copii. Și a trăit ca vai de capul ei. Și un ficior a lui Dumitru, Nicolai a bătut-o, a călcat-o în picioare și i s-a tras moartea foarte de tânără. A avut cu Dumitru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
A avut cu Dumitru Ungureanu un singur băiat frumos și deștept, care a murit în război la Cotul Donului. Pe băiat îl chema Mircea. Și apoi a născut mama pe Mihai, care a trăit 72 de ani și a fost pădurar 30 ani și n-a făcut nici unui om proces că a tăiat în pădure și deși avea atâția ani, n-a înjurat nici de mamă. Dar în ziua de 11 august 1970, într-o poiană în Râșca a fost trăsnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și mama se văicăra de durerile facerii, care-s alăturea cu moartea și eu cică am zis: "Mai face mama un drac"?. Vasile Șandru cel bătrân, era venit din Transilvania. Și a avut feciori pe: Iordachi Șandru care a fost pădurar dar n-a fost rău, pe Grigore Șandru, mare și priceput meșter, că el a făcut prima biserică din Bogata împreună cu Gavril Sânchetru din Șinca, tot foarte bun meșter. Și lucrând în satul Rădășeni, a adus și altoit diferite soiuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
făcut-o în 1868. Și preotul Ion Hurmuz a vândut-a în satul Fântânele din județul Botoșani. Alt fecior al lui Vasile Șandru a fost Costachi pe care nu l-am cunoscut. Și altu a fost Neculai Șandru, a fost pădurar și vătăjel când era tatăl meu primar. Era bun. Soția lui Floarea, era soră cu Gheorghe Gherasim Roșca. Era voinică și frumoasă și vară întâi cu mama mea. Alt ficior, Ghiorghi, a fost foarte rău. In general Șăndrenii au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Nu se punea nimeni cu el. Odată s-a dus în fața Râștei în pădure și a tăiat un copac gros ca o mijlocie și lungă ca de 2 m și ceva și a rezemat-o de un copac. Și vine pădurarul și-l întrebă: Cine a tăiat copacul ista mă ? ".Gavril Veleșcă răspunde: "Eu ! ". Dă toporul încoace ! "zice pădurarul. Veleșcă zice: "Ți-l dau numai mută tu lemnul cela și-l razimă de cellalt copac ! ". Se necăjește pădurarul și nu poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
copac gros ca o mijlocie și lungă ca de 2 m și ceva și a rezemat-o de un copac. Și vine pădurarul și-l întrebă: Cine a tăiat copacul ista mă ? ".Gavril Veleșcă răspunde: "Eu ! ". Dă toporul încoace ! "zice pădurarul. Veleșcă zice: "Ți-l dau numai mută tu lemnul cela și-l razimă de cellalt copac ! ". Se necăjește pădurarul și nu poate nici de feli să-l mute. Și atunci Gavril Veleșcă zice către pădurar: "Măi bicisnicule ție să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
copac. Și vine pădurarul și-l întrebă: Cine a tăiat copacul ista mă ? ".Gavril Veleșcă răspunde: "Eu ! ". Dă toporul încoace ! "zice pădurarul. Veleșcă zice: "Ți-l dau numai mută tu lemnul cela și-l razimă de cellalt copac ! ". Se necăjește pădurarul și nu poate nici de feli să-l mute. Și atunci Gavril Veleșcă zice către pădurar: "Măi bicisnicule ție să-ți dau eu toporul că nici nu-l poți muta, și eu îl duc de aici până în Bogata cale de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Eu ! ". Dă toporul încoace ! "zice pădurarul. Veleșcă zice: "Ți-l dau numai mută tu lemnul cela și-l razimă de cellalt copac ! ". Se necăjește pădurarul și nu poate nici de feli să-l mute. Și atunci Gavril Veleșcă zice către pădurar: "Măi bicisnicule ție să-ți dau eu toporul că nici nu-l poți muta, și eu îl duc de aici până în Bogata cale de 10 Km. Chei dinaintea mea că te pun jos și pun lemnu pe tine și-aicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
așezat casa. Eu am cunoscut o parte din ficiorii lui Vasile Șandru. Cel mai mare ficior a lui Vasile Șandru, a fost Iordachi Șandru, care va fi avut 60 de ani când l-am cunoscut eu. A fost toată viața pădurar, dar n-a fost rău. El a mai avut fecior pe Costachi Șandru care a murit tânăr și nu l-am cunoscut eu. Pe Gheorghe Sandru f.răutăcios și pe Neculai Șandru cel mai mic ficior a lui Vasile Șandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
protoieria, medicul primar, casieria generală, un oficiu telegrafo-poștal, o casă a creditului agricol. Corpul tehnic al județului era format din: un inginer-șef, doi conductori, doi picheri și 20 cantonieri. Din Corpul silvic făceau parte un guard cu 40 de pădurari. Armata era alcătuită din: un regiment de dorobanți, împărțit în opt companii, cu reședințele în comunele: Fălciu, Stănilești, Drânceni, Scoposeni-Sberoaia, Tăbălăești, Oltenești, Huși și Vutcani, un escadron de Călărași, și din milițienii județului, în total peste 7.200 militari. Totodată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
porni cu încredere. În stradă făcură semn unei automobile (a lui Boeru), se urcară cu el, îl omorâră cu revolverul, îl tăiară cu cuțitele și, ajunși la Snagov, îi legau pietre de picioare ca să-l arunce în lac, când apăru pădurarul. „Ce faceți?“ „N-ai să știi, suntem legionari.“ „Eu sunt răspunzător aici.“ Amenințat cu revolverele, întinse pușca. La această vedenie, o luară la fugă. Cadavrul fu adus la morgă. Într-acestea, alții sau tot aceiași legionari, cu automobilă lăsată în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aș avea eu atâtea moșii câți urși am la răbușul 123 meu, mare bogataș aș fi. Ia slăbește-mă, Codrene!... Ba nicidecum. Iaca, dacă vrai, vino și tu. Am să te duc într-o potică unde Catrințaș, pristavul 124 de pădurari de aici, a ucis doi urși unul după altul, și până a nu-și încărca pușca din nou, i-a ieșit un al treilea urs, ș-atunci a aruncat pușca jos și a luat-o la sănătoasa. Da' bine, acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe când aburii ieșeau valuri din pepturile noastre de răcoarea ce ne cam strângea în spate, noi câteșișapte călări, cu puștile pe umăr, urcam ca niște voinici la munte și în urma noastră venea o ceată de hăitași 125 cu Catrințaș, pristavul pădurarilor, în frunte. Nu știu zău câți urși va fi împușcat Codreanu, căci el le cam împodobea; dar Catrințaș, om nalt cât un brad, care călca sănătos, vorbea răspicat și cu temei și avea niște ochi pricepuți de parcă-ți gâceau gândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
copită, limbă, creastă, barbă, buză, gheb, păstrăv, capră, vacă, șarpe. Vă plictisesc poate, dar sunt convins că nu se poate iubi - natura, În speță - decât cunoscând. Mai mult se poate Învăța la fața locului, petrecând un concediu În casa unui pădurar bătrân. Vom afla astfel cum să deosebim o ciupercă bună de una nebună, dar și, cum frumos se exprima cineva, “să călcăm ușor pe pământ”. “Radiosfera”, 29 iulie 1996, ora 11,38 92. Vacanța noastră nu-i și a naturii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ud leoarcă și trebuie să-ți pui hainele la uscat, mai ales pe o zi mai întunecoasă, când soarele nu are putere. Chiar la intrarea în platou există o mică potecă ce duce la o fostă cabană de vânătoare a pădurarilor, la circa 500 de metri mai departe, dar din păcate aceasta a ars cu mulți ani în urmă. Fac din nou o paranteză și pomenesc faptul că am poposit și eu o dată la această cabană prin 1977, eram la cules
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
eventual călător rătăcit care poposește în acest loc. Din păcate cabana a ars până la temelie după câțiva ani și chiar am ajuns în acel loc când încă mai fumegau ruinele cabanei. De altfel la coborâre m-am întâlnit cu doi pădurari care auziseră că a luat foc cabana și urcau să constate distrugerile, întrebându-ne și pe noi dacă am fost pe acolo. Le-am confirmat vestea cea proastă și încă o dată s-a adeverit faptul că alcoolul nu face casă
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
Păi, tu nu știi că s-a scumpit benzina? Trec țigani cu mături. Țigani blonzi. Neamu’ lu’ Baltă. Cerșesc. Să dau lu’ gura să mănânce, boierule! Să-mi iau și io televezor d-ăla coloratu’! Ăștia l-au bătut pe pădurar în vară. Nu-i lăsa să fure din pădure, așa că și-a luat-o pe coajă! Și era tânăr, săracu’! Comentează cineva. Îl auzim la perfecție. - I-am zis: bă, două feluri de pădurari au fost prin părțile astea! Unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
coloratu’! Ăștia l-au bătut pe pădurar în vară. Nu-i lăsa să fure din pădure, așa că și-a luat-o pe coajă! Și era tânăr, săracu’! Comentează cineva. Îl auzim la perfecție. - I-am zis: bă, două feluri de pădurari au fost prin părțile astea! Unul prost și unul deștept. Ăla prost se ducea la cârciumă, stătea singur cuc la o masă, nu-i dădea nimeni bună-ziua. La pensie nici n-a avut unde să se ducă. A stat câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-su’ să-l ia la el la bloc. Ălălalt, deștept, a făcut vreo trei case. Mereu cu teșchereaua plină. Când intra în cârciumă, să trăiți, nu vreți să beți ceva? De când i-am zis lu’ Adrian (așa-l chema pe pădurar) de chestia asta, la el în pădure nu mai cresc fragi, zmeură, nimic. A dat ăia cu bombardeaua. De la radiații. Acum, o reclamă la Teleeurobingo Show se aude din bucătărie. Uraaaa! M-ați scos din foame! Țoc a dat televizorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
totuși de oameni mai târziu de ispravă, cu situații sau pur și simplu pricopsiți, cum au fost, de pildă, silvicultorii noștri care au jefuit țara de cea mai frumoasă podoabă a ei, de la inspectori și șefi de ocoale până la ultimul pădurar, râvnit Într-un discurs la Cameră de Alex. Vaida-Voevod ca cea mai rentabilă profesie. Dar destinul sau Întâmplarea - bună sau rea, cine poate ști? -, stând la pândă și ieșindu-mi În cele din urmă [În cale] sub Înfățișarea anodină a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]