1,817 matches
-
latura metafizică a Evangheliei”<footnote Johannes Quasten, op.cit., p. 208. footnote>. Sfântul Grigorie Teologul depune mărturie (Orat. 43, 66) că scrierile sale erau foarte apreciate de către contemporani atât pentru conținutul, cât și pentru forma lor. Educații și analfabeții, creștinii și păgânii, toți le citeau. Grigorie nu ezită să laude influența lor asupra propriei gândiri, vieți și aspirații și îl numește pe Vasile, maestrul stilului (Ep. 51)<footnote Ibidem, p. 208. footnote>. Din fericire, scrierile sale ne-au parvenit fără mari pierderi
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de foame, ci el însuși a făcut o a doua împărțire a averii la săraci, hrănindu-i, fără a face deosebire între oameni, fie ei creștini, păgâni sau evrei. Dacă vrem să înțelegem viața acestui episcop din secolul al IV-lea așa cum a fost ea, trăirile sale sufletești, precum și complexitatea grijilor care îl frământau, ar trebui să recitim corespondența sa. Scrisorile sale trebuie recitite mai ales pentru
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
la greci, Cicero la latini, Hrisostom la orientali. Demostene este geniul elocvenței politice, însă elocvența sfântă se naște odată cu Sfinții Părinți, dintre care Sfântul Ioan Hrisostom este cel mai strălucit în această privință, este Demostenele Bisericii. Elev al marelui retor păgân Libaniu, Hrisostom a întrecut cu mult pe maestrul său. Libaniu a fost cel care i-a șlefuit gândirea, rațiunea, creierul, iar Meletie - sufletul. Libanius l-a învățat să vorbească, iar Meletie i-a insuflat extraordinare idealuri și aspirații vrednice de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
exhiba o preferință fermă pentru latura metafizica a Evangheliei”{\cîte 9}. Sfanțul Grigorie Teologul depune mărturie (Orat. 43, 66) că scrierile sale erau foarte apreciate de către contemporani atât pentru conținutul, cât și pentru forma lor. Educații și analfabeții, creștinii și păgânii, toți le citeau. Grigorie nu ezită să laude influența lor asupra propriei gândiri, vieți și aspirații și îl numește pe Vasile, maestrul stilului (Ep. 51){\cîte 10}. Având o astfel de pregătire intelectuală, are și un larg orizont de gandire
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de foame, ci el însuși a făcut o a doua împărțire a averii la săraci, hrănindu-i, fără a face deosebire între oameni, fie ei creștini, păgâni sau evrei. Dacă vrem să înțelegem viața acestui episcop din secolul al IV-lea așa cum a fost ea, trăirile sale sufletești, precum și complexitatea grijilor care îl frământau, ar trebui să recitim corespondență să. Scrisorile sale trebuie recitite mai ales pentru
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
356 sau 357, avându-i că profesori pe doi dintre marii maeștri ai vremii: unul era creștin și se numea Prohaeresius - scos de la catedră în anul 362, ca urmare a legislației împăratului Iulian Apostatul privitoare la educație -, iar celălalt era păgân și se numea Himerius{\cîte 65}. Marele capadocian era deopotrivă familiarizat în poezie, retorica și filosofie. Obiectul zelului lor (al lui Vasile și Grigorie de Nazianz) era filosofia, devenind totul unul pentru altul, având același acoperiș, aceeași masă, aceleași sentimente
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Omilia XXII, P.G., XXXI, col. 568 B.} {\footnote 80 Hist. Eccl. ÎI, 9 cf. Prof. Const. C. Pavel, art. cît., p. 315.} discernământ, Sfanțul Vasile a scris celebrul sau Cuvânt către tineri asupra felului de a citi cu folos cărțile păgânilor, care este socotit, cu drept cuvânt, „un adevărat testament al experienței sale pedagogice”{\cîte 81}. Astfel, tânărul creștin al Cezareii ar putea gasi numeroase exemple de virtute la Homer, Hesiod, Teognis, Solon, Euripide și la alți filosofi, si mai presus
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Atunci Libaniu, surprins, a strigat, uitându-se la asistență: <<Ah, ce femei au creștinii!>>. Atâta admirație și un elogiu ca acesta provoacă o astfel de purtare, adică refuzul unei a doua căsătorii, nu numai la noi creștinii, ci și la păgâni !<footnote Cuvânt către o văduvă tânără, cit., în P.S.B., vol. 21, Introducere, pp. 5-6. footnote> În ciuda vicisitudinilor vieții, Antusa s-a dovedit o adevărată mamă creștină. Despre greutățile prin care a trecut, ea însăși spune fiului: Graiul nu-i în
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
și nu precupețește nimic pentru aceasta, deși ține a nu se înstrăina moștenirea fiului minor. Ioan avea 8-9 ani, când împăratul Iulian publica legea din 17 ianuarie 362, prin care supunea numirea profesorilor aprobării imperiale, rezervând, de fapt, aceste posturi păgânilor convinși. Un edict emis ulterior agrava situația, deoarece închidea copiilor din familiile creștine școlile gramaticilor și ale retorilor. Totuși, Antusa dispunea de mijloace materiale și avu posibilitatea de a plăti pentru fiul ei profesori particulari. Situația aceasta nu dură mult
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
sinceritate (sensul) Sfintelor Scripturi<footnote Ibidem, p. 208. footnote> . Dărâmarea statuilor împăratului Teodosie și ale membrilor familiei sale, în anul 387, din cauza cuantumului neobișnuit al obligațiilor fiscale, a adus locuitorilor Antiohiei amenințarea cu exterminarea totală. Era atunci un spectacol jalnic: păgânii fugeau din oraș, iar creștinii așteptau moartea îngroziți. Din prima săptămână a Postului mare, episcopul Flavian a plecat la Constantinopol spre a cere clemență împăratului, iar Sfântul Ioan a rostit, de-a lungul întregului post, 21 de omilii, numite Omiliile
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
existența unui animal ieșit din comun, ca formă și mărime, numit Nessie. Legenda monstrului preistoric, din adâncurile lacului, a luat naștere acum 1500 de ani. Călugărul irlandez Columban, care călătorea în Munții Scoției pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu printre păgâni, a zărit un grup de oameni ce înmormântau un bărbat ucis de Nessie. Prezența unei creaturi divine nu a fost confirmată prin filme sau fotografii ci numai pe baza unor relatări. Pentru dezvoltarea turismului în orășelul Drumnadrochit a fost înființat
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
vremurilor baroce, devenit monahul Irinej, se face pribeag din pricina primejdiei otomane, scriindu-și astfel aventurile de picaro balcanic între vis și realitate, între evlavia ortodoxă și înălțarea unor lăcașe de credință și sfințenie creștină implantate în calea prăpădului semănat de păgâni. Leandru este căutat de feluriți spadasini (conform prorocirii că va fi decapitat), dar scapă de fiecare dată, reușind astfel să-și ducă la bun sfârșit vocația de erou civilizator-înălțător de biserici pe locurile călcate de musulmani și în vremuri de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Mediu, în fond un sceptic constructiv, îi amintește lui Alik de cartea de căpătâi a evreului, Tora. Fiind lipsit de Tora, de modul de educație și învățătură evreiască, Alik este iertat și declarat orfan, unul din milioanele de "prizonieri" ai păgânilor, adică ai creștinilor, în concepția ineflexibilului rabin. Și de data asta, Alik rămâne nebotezat; preferă statutul de "copil-prizonier", evitând să treacă drept renegat, pas pe care rabinul nu i l-ar fi putut îngădui. Drept care, Menașa nu va rata ocazia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
celor câtorva personaje asociate, într-un fel sau altul, revelațiilor primordiale, firește mântuitoare: dansatoarea "cu pasul și încheietura dulce", al cărui șold "se-nfiora/ de cântec pe-ntinderi limpezi" la porțile cetății (Răsuflarea femeii), pescarul ce "ridică spre păsările apei păgânul năvod/ învins de speranță se întoarce și se roagă,/ mai sărac decât străbunii săi,/ mai sărac decât umbra din zare,/ bătrân și cu mâinile goale,/ proiectat în asfințitul de soare,/ lumină de purpură caldă" (Păgânul năvod), orbul care "clatină-n
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
inșilor cu vocație religioasă. În al doilea rînd, nu avem cum să neglijăm "identitatea" spirituală a lui Fortunado. Francmason declarat, el duce o existență în răspăr cu învățăturile creștine, cel puțin din perspectiva prezumtiv dogmatică a lui Montresor. E un "păgîn" în logica religioasă tradițională a Europei, iar naratorul nu devine astfel decît vocea unei multitudini de credincioși ultragiați de ocultismul "malefic" al amintitului Bufon. Vreau să-l înțelegem bine pe Montresor! El e pregătit de crimă și chiar o săvîrșește
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
îneacă. Sfîrșitul "cronicii" naratorului e sec și abrupt. Knecht moare, lăsînd în urmă o operă neterminată, trecută în revistă de istoric cu acribie de arhivar. Romanul se încheie cu trei povestiri scrise de protagonist, populate de trei personaje semnificative: un păgîn, un creștin, și un buddhist. Hesse ne invită să vedem aici trei avataruri ale lui Knecht, toate aflate în căutarea disperată a desăvîrșirii spirituale. Mai mult, putem bănui că efortul căutării rămîne etern -datorită catacterului lui anistoric (el trece de la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ascunse cu virtuozitate în dulceața versului melodic. Pînă la sfîrșitul Evului mediu, lirismul va amesteca în chip neobișnuit o formă de erotism sublimat cu elanuri și mesaje politice, cum ar fi cînturile care îi chemau pe credincioși la cruciadele împotriva păgînilor și care luau, cel mai adesea, forma unor poeme de dragoste. Mai tîrziu, prin secolul al XIII-lea, cînd se dezvoltă, alături de genul liric cunoscut, o poezie satirică, în care angajamentul moral al autorului și implicațiile politice generale sunt mult
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
familie când a spus „ceea ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu mai despartă” (Marcu 10, 9) sau „oricine va lăsa pe femeia sa și va lua alta, săvârșește adulter cu ea” (Marcu 10, 11). Iar pentru cine disprețuia copiii, părinții, păgânii care obișnuiau să-i arunce cu cruzime păgână, Iisus a spus: „cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește” (Matei 18, 5). Sf. Ap. Pavel zice: „Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Sentimentul matern, atât de firesc și puternic, face din femeie o ființă devotată mai întâi copiilor ei. în epoca apostolică și, mai târziu, în multe familii, copiii s-au creștinat prin mama lor, chiar în cazul când soțul a rămas păgân, soția creștină a făcut din creștinarea și buna creștere a copiilor grija ei de căpetenie. în vremea persecuțiilor, curajul femeilor creștine a fost mare. Ceea ce nu se poate vedea decât în cazuri cu totul rare, ea, mamă să-și îndemne
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ideal mai înalt pentru o mamă cu spirit patriot, ea este capabilă să ceară, întâi de toate, eroism propriului copil, pe care îl trimite în luptă, căruia îi cere chiar și jertfa supremă numai să fie pământul românesc eliberat de păgâni și să triumfe creștinismul. Mama nu își recunoaște urmașul în postura de înfrânt sau de dezertor: „— Ce spui tu, streine? Ștefan e departe, Brațul său prin taberi mii de morți împarte, Eu sânt a lui mumă; el e fiul meu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
năvălirile barbare. Creștinismul a prins și s-a răspândit la noi Încă din vremea apostolică dar și prin coloniștii romani care vin aici de pe toată Întinderea imperiului și datorită credinței dacilor În nemurirea sufletului. Cuvintele: botez, cruce, Dumnezeu, Înger, altar, păgân, biserică sunt latine. Până la venirea slavilor (secolul al VI-lea) pământul Daciei, părăsit de romani În , este pustiit de: sarmați, marcomani, roxolani goți, gepizi, huni și avari. Populația dacă romanizată se ascunde dinaintea focului și sabiei În munți prin desișul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
evaluări făcute de către Octave, Scapin anticipează Rezolvarea-Pn4' pentru a accelera cursul evenimentelor narate: Scapin (19) Adevărat, e înduioșător. Și-mi dau seama că firea asta atât de bună v-a făcut s-o îndrăgiți. Octave (19)Ah, Scapin, și-un păgîn ar fi îndrăgit-o. Scapin (20) Fără îndoială. Om ești... Octave (20) După câteva cuvinte, prin care-am încercat să potolesc suferința acestei ființe încîntătoare atât de-ndurerate, am plecat de-acolo. Întrebându-l pe Léandre ce părere are despre
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
imaginii satanice a lui Vlad Țepeș mai concură și alte aspecte care au rezonanță și relevanță în mentalul colectiv al epocii (...) Domnul român, asociat cu marii schingiuitori ai creștinătății însetați de sânge cum au fost Irod, Neron, Dioclețian și alți păgâni, batjocorește și inversează, potrivit obiceiurilor satanice, slujba creștină, profanează locul sfânt din jurul bisericii, se simte bine în mijlocul cadavrelor, luând cu bucurie masa în mijlocul lor, mirosurile pestilențiale − alt element însoțitor al agenților satanici − nederanjându-l de fel." (Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unor zeițe maiestuoase prefăcute aproape în întregime în chip de copaci. Platanii își arătau trupurile bine făcute, cu piele lucioasă și fină, cu tatuaje roșii din care mai cădeau bucățele de vopsea întărită. Larițele coborau dealul, precum o hoardă de păgîni, îmbrăcate în veșminte de război, țesute din verdeață și învăluite în parfum de rășină și tămîie. E. Zola, La faute de l'abbé Mouret, p. 216 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni a. Aici, secvența
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în al treisprezecelea an al convertirii sale, a pornit spre Siria, s-a prezentat în grabă înaintea sultanului, a fost bătut, acoperit de ocări, dar l-a vestit pe Cristos; apoi, în cele din urmă, a fost condus înapoi de către păgâni în tabăra creștinilor. Înzestrat cu simplitatea unui porumbel, a îndemnat toate creaturile să-l iubească pe Creatorul lor; obișnuia să predice păsărilor și acestea îl ascultau, se lăsau atinse de el și nu se îndepărtau până ce el nu le permitea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]