34,057 matches
-
e scurt. • Tinerețe fără bătrânețe nu înseamnă și lipsa de maturitate? • Îl iubim pentru că e prost și sincer. Când scară valorilor e răsturnata,trebuie să urci în jos ca să progresezi. • Martirajul cuvintelor (versuri). Nu aș vrea să-mi dau cu părerile în cap . • Nici teoria relativității nu dă soluții... • Te poti culcă pe o ureche în ideia că mai ai una?! Dramaticul fără comic devine tragic. • Neadevărul ajuta la supraviețuire (Bianca Marcovici). • I-au spus să mai pună mâna pe o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poezia ca fiind un dulce și ireal joc de imagini. În genere, aceasta poezie acoperă lumea și o „înfrumusețează” cu metaforizări cât mai spectaculoase, crezându-se că-i adaugă sens. Dar ele nu duc nicăieri, cel mult, încântă gândul (că părere) ce nu trece de clipirea ochiului. Apoi, si a creațiilor desubstanțializate, neridicate la ființă, într-o lume alienata, multiplu alienata - dar acest aspect nu-l vom decela aici și acum. Și în fine, ca o deschidere a artistului reflexiv căutând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în condițiile în care patima nu mai poate fi ținută în frâu, de aceea trebuie să te nevoiești din toate puterile, pentru că fără nevoință nu vei dobândi nimic<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 246. footnote>. Sfinții Părinți sunt de părere că ceea ce ajută la alungarea acestei boli<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> este liniștea și singurătatea. Luptând cu patima, e recomandabilă depărtarea de ceea ce îi poate da viață, deoarece maica faptei e atingerea, precum a acesteia, vederea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
instructive propriile noastre nenorociri<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 375. footnote>, prin iubire și compasiune vom observa că mai slab pulsează sexualitatea<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 38. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este de părere că nu doar închinarea la icoanele sfinte și rugăciunea au efect de îndepărtare a atacurilor diavolești ale curviei, ci și cântecele religioase care duc la decența gândurilor<footnote Georges Habra, op. cit., p. 215. footnote>. În acest sens, Evagrie Ponticul amintește
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
din harul și puterea aflătoare în ele<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 233-234. footnote>. Scrierile filocalice vorbesc despre curățirea minții prin rugăciune, citirea cărților duhovnicești și cântarea psalmilor, dar din cuprinsul lor aflăm că mai ales pocăința și lacrimile părerii de rău au trecere mai mare în fața lui Dumnezeu. Lacrimile, pocăința, sufletul zdrobit trebuie să provoace o schimbare în bine. Pe lângă acestea, sfinții recomandă un remediu împotriva patimii care la prima vedere ne miră: mânia. Dar aceasta este singura formă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mănânci? (Facere 3,11). Felul cum este pusă întrebarea: Nu cumva îi favorizează lui Adam un răspuns pozitiv, dându-i prilej de a se pocăi. Dumnezeu știa că Adam și Eva călcaseră porunca, cunoștea cauza goliciunii lor, dar El aștepta părerea de rău a acestora pentru păcatul săvârșit. Însă iubirii pline de iertare manifestată de Dumnezeu, Adam îi răspunde prin refuzul său de ași recunoaște greșeala săvârșită. Dimpotrivă, se afundă mai mult în păcatul neascultării aruncând vina pentru căderea sa asupra
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
că a îmbrăcat natura irațională, că de acum el trăiește viața ei. Sfântul Grigorie al Nyssei vorbește despre acea haină moartă și hidoasă aruncată asupra noastră, alcătuită din pieile animalelor iraționale. Și explică: Auzind vorbindu-se despre piele, sunt de părere că trebuie să-mi înțelegi aspectul exterior al naturii iraționale în care am fost îmbrăcați ca unii ce ne-am familiarizat spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Deisis, Sibiu, 1999, p. 41. footnote> în explicarea hainelor de piele, fiind identificate cu: trupurile muritoare și diferențiate sexual (Filon, Origen după Epifanie, Didim, Ambrozie); hainele propriu-zise (Irineu, toți antiohienii); semnul corupției și mortalității (lpolit, Origen, Augustin). Dintre toate aceste păreri Sfântul Grigorie de Nyssa oscilează pe urmele lui Origen între corporalitatea animală (Filon) și mortalitatea corpului (Metodiu)<footnote Ibidem. . footnote>. De la textele lui Origen, care ne stau la dispoziție, este dificil a spune cu siguranță că el a identificat aceste
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
mele și carne din carnea mea»?<footnote Origen, La Facere, 3,2 apud Panayotis Nellas, op. cit., p. 264. footnote> Unii autori patristici nu subscriu lui Origen, ba dimpotrivă polemizează cu ideile acestuia: Metodie din Olimp<footnote Autorul acesta este de părere că hainele de piele nu sunt trupurile Aglaophon sau despre înviere, 1, 39 apud P. Nellas, op. cit., p. 86. footnote>, Epifanie, și la alți antiorigeniști. Astfel, este clar că această interpretare a fost privită ca înrudită cu doctrina preexistenței sufletelor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de invidia lor. Păcatul a introdus între oameni egoism, poftă după cele neesențiale, slăbirea spirituală, moartea sufletească, urmată de moartea trupească și de moartea veșnică. Sensul integral al existenței a devenit prin aceasta greu de deslușit, pretându-se la nenumărate păreri divergente, pricinuitoare la lupte între oameni. S-a umbrit orizontul sigur al valorii și existenței netrecătoare a persoanei umane<footnote Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 45. footnote>. După păcat chipul s-a alterat și s-a deformat, dar nu s-a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. IBMBOR, București, 1981, p. 315. footnote>. Sfântul Simeon al Tesalonicului, referindu-se la pocăința și mai ales la canonul ce trebuie îndeplinit de o persoană care se face vinovată de avort, este de părere că, femeii ce a lepădat pruncul, să i se dea canon să crească un copil sărman, dacă, evident, dispune de mijloacele necesare; dacă nu, să dea pomeni, să facă milostenii și să roage pe Dumnezeu din tot sufletul să o
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
este o crimă. Ea răspunde cu argumente puternice și de neclintit celor care se erijează în apărători ai avortului și susțin în mod eronat că embrionul nu are viață, cel puțin în primele două trimestre ale sarcinii. Unor astfel de păreri Biserica Ortodoxă le răspunde că viața umană nu începe la naștere, ci la zămislire.<footnote Teoctist Arăpașu, Patriarhul României, Hristos - Calea, Adevărul și Viața, în Vestitorul Ortodoxiei, nr. 126, an VI, 1996, p. 6, apud Părintele Juvenalie, Teroriștii uterului, Terorism
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
faptul că important este a se surprinde spiritul acestor canoane, care recomandă o pedeapsă suficientă pentru ca remușcările sufletești să alterneze mereu conștiința păcătosului.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, op. cit., p. 8. footnote> Pentru o pocăință adevărată este nevoie de sinceră părere de rău și mai ales, renunțare la păcatul săvârșit. V. Cauzele și gravitatea acestei odioase crime Cauzele care pot genera avortul sunt nenumărate, am putea spune chiar, câte cazuri, tot atâtea motive. Însă, în toate cazurile, deși motivele sunt diferite
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
observat că femeile, fie se distanțează de Dumnezeu, fie Îl caută în mod activ ca răspuns la avortul lor<footnote Luci Freed, P. Y. Salazar, op. cit., p. 47. footnote>. Consecințele psihice ale avortului provocat se răsfrâng și asupra familiei, după părerea Mariei Peeters, și se manifestă prin violența asupra copiilor, la care se adaugă și violentarea femeii de către bărbat. Studiile nord - americane arată că 80% din perechi se despart după săvârșirea avortului, acest fapt datorându-se reproșului și urii apărute față de
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
trezit din anestezie și l-am privit pe prietenul meu, am simțit că nu mai sunt aceeași. Parcă eram altcineva și mă simțeam îngrozitor de singură, iar această singurătate o simt și astăzi. Nu aș mai face-o niciodată, indiferent de părerea celor din jur Mi-am avortat copilul. O dată cu el a murit și ceva din mine, ceva ce nu mai poate fi nicicând trezit la viață. Astăzi nu aș mai lua o asemenea hotărâre, indiferent ce ar spune cei din jur
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cărui îndrăzneală speculativă nu e egalată în antichitatea greacă creștină decât de aceea a lui Origen și a Sf. Maxim Mărturisitorul. Cu toate acestea, renumitul patrolog romano-catolic englez Anthony Meredith profesor de patrologie la Colegiul Heythorp din Londra, este de părere că e indubitabil că Sfântul Grigorie de Nyssa nu a ocupat niciodată în mințile contemporanilor săi din Imperiul Roman târziu, ori chiar ale tuturor teologilor Răsăritului și Apusului, aceeași poziție care a fost ocupată de fratele său, Vasile, sau de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
argumentele lui Origen și ale Sfântului Vasile. Chiar și așa, nu este doar un copiator fidel al punctelor lor de vedere. Relația sa cu Origen nu este mult diferită de relația lui Plotin cu Platon. Un admirator respectuos, dar cu păreri personale. A-l trata doar ca pe un simplu scriitor spiritual înseamnă a uita că Sfântul Grigorie era, mai presus de toate, un teolog, după cum proclamă o mare parte din lucrările rămase de la cel ce a pus bazele apofatismului Bisericii
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Coincidența cunoașterii și necunoașterii, toate culminând în uniunea dincolo de concepte prin intermediul unei facultăți rezervate pentru exact acest scop<footnote Martin Laird („By Faith Alone: A Technical Term in Gregory of Nyssa” în Vigiliae Christianae, 54, 2000, p. 61-79) este de părere că, deși nu este nimic deosebit nou în privința desemnării unei facultăți a unirii, faptul că Sfântul Grigorie numește această facultate apofatică a unirii „credință” este mai curând o idiosincrazie din partea lui. footnote>. Totuși, uniunea dincolo de gând și vorbire, dincolo de orice
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
The Fountain of His lips ...”, p. 49. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută pare a introduce o problemă, și anume aceea a disperării în viața spirituală<footnote Everett Ferguson, op. cit., p. 72. footnote>. Teologul german Hans Urs von Balthasar este de părere că nu se poate nega că o dimensiune a acestei doctrine este chiar aceea că sufletul rămâne oarecum nesatisfăcut pe deplin și neîmplinit: după cum scrie Sfântul Grigorie, sufletului „nu i se acordă niciodată deplina satisfacție”<footnote Comm. Cant. 43; cf.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Nu e o reacție strict românească. În Ungaria există destui băștinași care nu vor să audă de frații lor din Transilvania, pe care îi consideră maghiari de categoria a doua, din considerente economice. Iar noi, aici în țărișoară, avem o părere proastă spre infectă, pe regiuni istorice, unii despre alții. Bănățenii, care se simt fruntea, nu-i prizează pe ardeleni, pe care îi consideră mai puțin importanți decît ei, se felicită că i-au asimilat pe moldoveni și pe olteni, dar
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
nu-i prizează pe ardeleni, pe care îi consideră mai puțin importanți decît ei, se felicită că i-au asimilat pe moldoveni și pe olteni, dar fără a uita să se diferențieze disprețuitor de ei și, în sfîrșit, au o părere infectă despre regățeni. Aceștia din urmă îi iau pe ardeleni peste picior, deoarece ar fi înceți la minte și îi privesc pe moldoveni ca pe niște invadatori enervanți. În sfîrșit, moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li se pune în spate, fiind singurii care au o atitudine fundamental pozitivă asupra coeziunii naționale. Apropo de aceste prostii regionaliste: înainte de unirea lui Cuza, moldovenii, boieroși și culți, aveau o părere proastă despre incultura și lipsa de civilizație a regățenilor. De altfel, după Unire, Bucureștiul a fost literalmente colonizat de reprezentanții elitei Moldovei. O deplasare care a sărăcit pentru moment, mișcarea intelectuală a Iașiului, încît cei care au rămas își plîngeau
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
Médicis Étranger". Ioan Lăcustă consideră evenimente inițiativele USR privitoare la lecturile publice, bursele pentru tinerii scriitori ș.c.l., iar Valentin Tașcu vede un eveniment în apariția trilogiei Batalioanele invizibile a "ignoratului" Marius Tupan. Ciudată i s-a părut Cronicarului părerea lui Ștefan Caraman (consonantă însă cu a lui Florin Iaru) că "scriitor este doar autorul de text creativ ficțional" iar nu și acela care dă la iveală cărți de "memorialistică, de teatru, de critică, eseu..." Ciudată pentru că emițătorul opiniei după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
t. s. khasis. O rubrică incitantă: ,451 fahrenheit" (revista revistelor culturale). Faza acută S-a întîmplat ca mai multe cunoștințe ale Cronicarului să ajungă în ultimii 17 ani persoane publice, cu funcții importante sau vedete mediatice cărora li se cere părerea nu doar în domeniul lor de competență, ci în legătură cu orice, de la acquis-ul comunitar la cîinii comunitari. Urmărindu-și curios de pe margine cunoștințele, a văzut cît de puțin le cunoștea: proba "puterii" e cel mai eficient revelator al caracterului și foarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
accepta flaterii deșănțate și a face caz de agenda încărcată pînă la refuz cu mese de lucru, voiajuri de lucru, sindrofii, protocoale. Apoi vine faza acută, cînd funcționarul superior crede, fără urmă de îndoială, că notorietatea (adesea întîmplătoare) îi legitimează părerile, îi dă dreptul să fie și nedrept dacă are chef. Cu democrația pe buze, devine dictatorial cu cei de rînd, nu-l interesează părerea lor fiindcă oricum știe el mai bine, de vreme ce a ajuns cineva. Iar ajunsul e de ajuns
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]