138,898 matches
-
importanță nimic" Rămîne doar dorința de-a o vedea cum se mișcă, cum respiră, cum hohotește cristalin, picurat" hi, hi, hi" de a-i sorbi vocea tînără, subțire, întremătoare, de a i-o bea ca pe-o apă limpede, rece, păstrată în cana mată, cu temelia solidă, lichid sfînt hărăzit doar mie" de a-i mirosi părul (dar oare i l-am mirosit îndeajuns?)" viața petrecută aievea, asta contează" Mă uitam ceasuri întregi la dînsa. Mă uluia, mă făcea fericit, mi
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
de pereți pentru a fi expuse, ci de anume unghiuri, de lărgimi și de așezări aparte ale luminii, de felul în care tablourile sunt puse să-și vorbească ori de modul în care sunt ocrotite, prin parțiala ascundere ce le păstrează aura singurătății. "Aici", mi-a destăinuit George Țipoia, "picturile sunt fericite, chiar dacă nu le vede nimeni". Am privit din nou cochilia albă a spațiului în care ne aflam, curățenia spirituală a labirinticei chilii, apoi mi-am îndreptat ochii spre "fericitele
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
vag". Popoarele sînt "forme încorporate ale culturii", prin urmare cultura se colorează național, ca "factor de cultivare a distincțiilor"; iar "presupusa unitate europeană nu reprezintă decît o organizare de ansamblu a existențelor monadice, o structură în care fiecare unitate își păstrează specificul originar". Una din frazele care revine obsesiv în carte argumentul principal în mai multe analize este: "o mare putere se verifică prin mesianismul ei, prin felul cum își impune utopiile și obsesiile". Dar la originea multora din afirmațiile tranșante
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
fraze de genul acesteia: "Sunt dintr-o regiune la marginea mării și marea mi-a dat dorința de aventură, de călătorii, de exotic... de aceea...". Peisajul, profilul cultural al locului te explică în mod avantajos și tu, bineînțeles, vrei să păstrezi trăsăturile pe care ți le-a dat locul unde au trăit părinții, unde te-ai născut și, cel puțin, ai copilărit. Am auzit și în țară oameni declarîndu-se cu mîndrie dintr-o regiune anume, cu aceeași intenție de comuniune cu
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
ai mângâiat tot drumul ca să mă-mpaci. îți amintești cum mă mângâiai? - Parcă. Și tu râdeai, nu? - Râdeam? Nu cred... Nu era frumoasă, dar ținea buzele întredeschise și avea sânii proeminenți, rezemați de masă. - Dacă tu ai fi vrut să păstrăm copilul... Se făcuse târziu. Era douăsprezece și ceva. El se uită la ceas a doua oară. A treia oară ea înțelese. - Tot acolo stai? - îl întrebă, cu acea voce tărăgănată de la început. - Tot acolo. ... S-a trezit târziu, încă puțin
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
emoții, îi trezește curiozitatea intelectuală. El izbutește să capteze atenția printr-o anumită demnitate a cuvântului, care mai putea fi întâlnită numai la Marin Preda. Geo Dumitrescu nu transformă cuvintele în focuri de artificii, nu le risipește orgiastic, ci le păstrează intactă autoritatea pe care o au în dicționar. El se exprimă clar, analitic, ca și cum ar ține un discurs. În loc să-l epateze pe burghez, îl cucerește prin seriozitate și distincție chiar în momentul săvârșirii actelor de teribilism. Este " s-ar putea
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
voi povesti, odată, singura mea întîlnire cu G. Mărgărit, întîlnire ce m-a marcat. Știți ce mi-a zis? "Dumenata ai un facies liric. Semeni cu Labiș". Nu-i citisem un rînd. Nici nu-i spusesem că scriu! Mi-am păstrat, pentru zile amare, necitită cartea despre Labiș. Am început-o ieri c-o bucurie acută, de la prima frază. Am, deci, 218 pagini în care-mi pot face sufletul fericit, ocrotit, surd la tot ce mi se întîmplă.
A declarat că ea este iubita lui Eminescu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12808_a_14133]
-
Marian Victor Buciu Romanul este pentru Virgil Duda (1939), cu expresia celebră, "genul tărăgănat", pentru că vrea să exprime totul abia după ce înțelege, cu lentoare aprofundată, totul. El păstrează subiectul, intriga, conflictul. Acesta trebuie echilibrat între forțe echivalente, a căror abordare exclude simplificarea maniheistă, satira, pamfletul. Pentru că ele ar substitui, într-un mod fatalmente eșuat, romanescul similar lumii reale, cu reducționismele publicisticii. V. Duda este un prozator realist, pentru
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
confruntă cu alte conștiințe iremediabil apatice, în special femei instinctuale, triviale dar cuceritoare. Prin ancheta-roman, el se află aproape în elementul său. Citim în Anchetatorul apatic un roman critic, atât cu realitatea, cât și cu literatura. Cele care vor urma păstrează mai mult sau mai puțin evident aceeași dublă adresă critică și ironică. Deruta, 1973, un roman al clivajului dintre istorie, politică și cotidian, aduce o perspectivă aproape singulară, diferită de aceea obișnuită, a preeminenței politicului. Să menționez că la Ivasiuc
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
certificat de sănătate. Dar inocentul pedepsit este un individ funciarmente bun, neresentimentar. Odată ieșit din închisoare, el se dedică cu abnegație sporită semenilor, interesat să ridice prin voluntariat un spital rural. Pedagogia epocii e profund asimilată! Romanul, ca toate celelalte, păstrează perspectiva înțelegerii complexe și echivoce, o atitudine deopotrivă de distanțare ironică și de apropiere lucidă și patetică. Războiul amintirilor, 1981, este un roman social în patru părți, substanțial și adânc, o cronică fragmentară de familie, insolit și captivant concepută. În
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
și Dostoievski în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Instanței i se va putea curând înfățișa o a treia pereche de martori, completând probele acuzării la începutul de veac nou: Bielîi și Blok!"(p.140)(Am păstrat grafia numelor rusești în varianta propusă de profesorul Ianoși, detaliat explicitată în Cuvântul înainte) Pășim apoi prin Petersburgul otrăvit al lui Berdiaiev, prin cel anatemizat de Soloviov, acela părelnic al simboliștilor și cel blestemat în fel și chip de Merejkovski
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
dragonii dar cetățile doar el le vedea eu i-am ascultat poveștile dar nu însetam să văd aceste orașe * căpitanul nostru s-a dus din cort în cort dând fiecărui om o pereche de aripi nu e ușor să le păstrezi suplețea toată noaptea am auzit soldații netezind penele n-a plecat nimeni în zbor * în anul stelei celei arzătoare în formă de cal mulți oameni au fugit în peșteri de frica cerurilor mama și tata nu ei s-au culcat
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
Sibiu Gușteriței colț cu str. Balanței Și învăț tocmai a socoti Mișcînd bilele roșii mai fascinante decît stelele de pe cer învățînd Abstractul cu multă răbdare și curiozitate. Aplecată peste socotitoare Cu fundele mele albastre în codițele blonde Și acum mai păstrez la București într-un sertar cu scrisorile de dragoste Ale tatei către mama O cutie mică, transparentă Cu o codiță cu fundă albastră Păstrat cu sfințenie de mama în adăpostul parfumat al scrinului din sufragerie Și deodată alerg la fereastră
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
răbdare și curiozitate. Aplecată peste socotitoare Cu fundele mele albastre în codițele blonde Și acum mai păstrez la București într-un sertar cu scrisorile de dragoste Ale tatei către mama O cutie mică, transparentă Cu o codiță cu fundă albastră Păstrat cu sfințenie de mama în adăpostul parfumat al scrinului din sufragerie Și deodată alerg la fereastră " Trece trenul" strig din toată inima și arunc socotitoarea și toți copiii mă urmează în curte dincolo de gardul de lemn al grădiniței chiar trece
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
de iască scurt pe doi carnea mea și luciferică și lumească se va face scrum pe buzele și îngerești și drăcești ale luminilor și-ale întunecimilor infinite surt pe doi îmi voi acoperi oricînd fără rușine spatele cu giulgiul străvechi păstrat pînă la noi al tînărului bărbat din nazaret an de an și zi de zi și clipă de clipă nemilos bătut în locul nostru în cuie pe cruce pe tăpșanul golgota scurt pe doi fulgerul va brăzda cerul mai întîi de
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
de hârtie în față, se apleacă lângă umărul venerabilului evocator: Spuneți-mi numele și prenumele. Așa. Profesiunea. Poate va fi șoptit și Vă rog... Altcineva evocă scrierile Claudiei Millian, soția, și devotamentul cu care Mioara Minulescu, fiica, a aranjat și păstrat casa memorială. Cum, pentru a se întreține, Mioara lucra ca mozaicar. Cuptorul în care-și ardea lucrările, transformându-le din lut în artă, consuma prea mult curent. I-au tăiat electrica. Mioara a lucrat și la ridicarea fântânii arteziene din
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
lui Barnes (Before She Met Me), celelalte lucrări trebuie terminate în cursul lui 2004. Neuronii nimănui nu merită un asemenea tratament. Însă cînd încep să-mi plîng de milă mă gîndesc la doamna Antoaneta Ralian și mă scutur. Dacă domnia sa păstrează o cadență atît de vioaie, eu n-am voie să fac nazuri. Mai ales că în urmă cu cincisprezece ani nu-mi închipuiam meserie mai frumoasă decît aceea de traducător. Între timp ți-a mai trecut, nu-i așa? Nițeluș
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
se crede cumva că e un malantandu, eventual " se va trece neăntârziat la execuția stipulată în Jus gladis, fie cu concesiile avute în vedere, fie că nu, după caz... Un capo nu poate niciodată să înfunde adversaul său... Cuvinte sibilinice păstrându-și ascuns înțelesul chiar și redate în luminsicenta franceză originală a lui Monsieur Lancelot: Un capo ne peut jamais mettre son adversaire dedans... Lingviști de seamă studiază încă propoziția, întorcând-o pe toate părțile, și încă nu s-a ajuns
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
-n aer, nescris, dar simțit adînc de inimile noastre cu tic-tacul cam rapid titlul Recviem pentru Scămoșilă. Să ne amintim, surîzînd îngăduitor, de subcapitolele Ruina unui samovar, Vaca la țară, Culinare, Copilării din amintire, Strada etc. Dar, mai ales, să păstrăm proaspătă și veșnic cu ușa deschisă, acea mică prăvălie de lenjerie intimă de damă, dintr-un orășel de provincie, poate Fălticeni, la care se ajunge printr-un gang subțire și umed, prăvălie vizitată de cele mai superbe personaje feminine, întru
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
mea venire-n București, mi-a dăruit cămașa lui roșie!!! Ia-o bătrîne, ce p... mea, am și scris despre dînsa, “cămașa mea roșie cu miros de pește prăjit!” Și am luat-o, bineînțeles! Cămașa fericitului! Cămașa lui Hristos! O păstrez cu sfințenie. Și iată-mă aducîndu-mi, acut, aminte de Denisa. Era la una din primele mele vizite la dumneavoastră, cred că a doua. Denisa a venit mai tîrziu. La un moment dat am zărit-o, cu mîna tremurînd, cu ceva
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, O mie și una de nopți!, după cum știți, e o carte pe viață și pe moarte. Povestirea, mă rog, „narațiunea”, salvează-n fiecare noapte, pentru încă o zi, capul pletos și dulce-al Șeherezadei. Păstrînd proporțiile și schimbînd sexul, O mie și una de scrisori îmi salvează, în fiecare dimineață, sufletul, mi-l îmbibă, făcîndu-l leoarcă, apt de-a mai rezista 24 de ore, cu cuvinte de grafit afectuos. Iată de ce și corespondența mea sprințară
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
de rutină, inclusiv familia înclinată a-și impune regulile rigide de comportament, opacitățile mentale. Abia ieșită în lume, poeta ținea să se asigure, înainte de toate, că e posibilă menținerea suplă a potențialului originar de sensibilitate, că-i este îngăduit să păstreze intacte antenele receptivității, inclusiv zestrea de ingenuitate, în pofida adversităților ivite. Încă la 26 decembrie 1928, lua măsuri preventive ca să nu risipească nimic din experiențele precoce acumulate: „Închin acest caiet sufletului meu de acum și mai cu seamă celuilalt, al copilăriei
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
volum, plănuit a se chema Zăbale rupte. A mers până la alcătuirea sumarului, un ansamblu de 26 de componente, preluate în mare parte, îndată ce ideea strângerii între coperți de carte se va înfăptui (1937). Deși abandonat până la urmă, titlul fixat inițial păstrează rezonanțe emblematice, îndreaptă atenția spre revolta mocnită, acumulată în numai câțiva ani, de zbucium sufletesc intens, comprimat temporar, ținut în frâu, transferat în substanța versurilor. De la un moment dat, acestea sintetizează în câte un cuvânt starea explozivă a poetei: „jar
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
primă variantă, debuta vijelios: „Ninge-nșirat, domol. Am să-ntărât fulgii în plesnet de bici/ și burta zilelor sure am s-o spintec cu-n brici/ Să țâșnească-n fine, cald și iute, sângele vremii“. Este semnificativ că Maria Banuș a păstrat în evidențe fragmentul și, fără să destăinuiască proveniența, îl va integra, cu titlu retușat, mănunchiului de Răzlețe, atașate selecției retrospective din 1971. De altminteri, va mai extrage de pe aceeași filă de manuscris alte prizărite versuri, vechi de exact patru decenii
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
în mesajul lor revendicativ. Aveau atunci o încărcătură oarecum programatică, de vreme ce se intitulau Schiță pe zăbale rupte (la reluare, li s-a zis 39,5 grade - temperatură de alertă pentru corp). Alături de ingenuități de tipul „să-ncui soarele-n sâni“, păstrate întocmai, în tiparul versurilor pătrund zvonuri de răzmeriță împotriva calapoadelor anchilozate ale existenței, contestări când mai domoale („Să n-ai nici un gând călcat pe dungă“), când ușor hazlii („Să te strâmbi după madam Rifca“), izvorâte din dorința discreditării rânduielilor curente
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]