5,724 matches
-
un copil, abia i se auzea răsuflarea. Am stat și am privit-o câteva minute în șir. Fața ei mai păstrează urmele frumuseții de altă dată, nu are riduri pronunțate cum au alte femei de vârsta ei. Mâinile, afară din pătură, păreau ale unei sfinte; subțiri, cu degete lungi, pielea transparentă, încât i se vedeau venele pronunțate, vineții. O sărut pe frunte și o învelesc cu pătura așa cum făcea ea când eram copil. Îi iau mâinile amândouă și i le sărut
REÎNTÂLNIREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345684_a_347013]
-
nu are riduri pronunțate cum au alte femei de vârsta ei. Mâinile, afară din pătură, păreau ale unei sfinte; subțiri, cu degete lungi, pielea transparentă, încât i se vedeau venele pronunțate, vineții. O sărut pe frunte și o învelesc cu pătura așa cum făcea ea când eram copil. Îi iau mâinile amândouă și i le sărut. Tresare. Îi simt mâinile reci și picioarele, de asemenea. I le masez așa cum făcea ea cu mâinile și picioarele mele când veneam de la derdeluș iarna, cu
REÎNTÂLNIREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345684_a_347013]
-
Articolele Autorului Povestire scrisă de Georgiana Fati (d-ra din fotografie): Într-o zi de iarnă, o fetiță, pe nume Alice, se trezi de dimineață și observă că afară nigea cu fulgi mari, iar peste satul ei natal se așeză o pătură albă, de gheață. Acum era dimineața lui 25 Decembrie, iar Moș Crăciun a trecut deja pe la ea. Sub bradul verde, frumos împodobit și înalt, era o singură cutie, de culoare albastră, cu o fundă mare și cu găuri în partea
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
Facem publicitate stradală, folosind fluturași și panouri publicitare. - Aproximativ câte persoane trec anual, pragul clinicii, ce vârstă auși din ce categorii sociale fac parte? - În 2008, ne-au vizitat în jur de opt sute de persoane, în marea lor majoritate din pături sociale sărace sau de mijloc, începând cu adolescente de 15 - 16 ani până la bătrâni de 75 - 80 de ani. - Ce ajutor specializat le oferiți celor care apelează la sprijinul ProVita ? - Pacienții noștri beneficiază de ajutor specializat, după caz, având la
“PRO VITA A SALVAT VIAŢA A NUMEROŞI BEBELUŞI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355738_a_357067]
-
încartiruiți la noi în casă, au băgat caii în odăițe iar ei s-au culcat beți-morți în podul și grajdul animalelor, înscenându-vă cea mai cumplită farsă ce vă putea fi fatală, acuzându-vă că le-ați fi furat o pătură din gestiune și punându-vă cu spatele la zidul casei pentru a vă împușca dacă, „obiectul” neînțelegerii n-ar fi apărut la timp. „Situația” a fost creată cu larga complicitate și bucurie cinică a unui vecin ale cărui mici frustrări și agasări
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
ieșit cu ajutorul lui Dumnezeu când „delegând” tot un rusnac de-al lor, care și-a dat seama de proporțiile tragediei (ce mai contau două gloanțe prăpădite în economia macrabă a unui război cu zeci de milioane de victime ?) a scos pătura la iveală, ascunsă în cotloanele casei vecinului ciripitor și răzbunător. Noroc că pe lumea asta există Dumnezeu și oameni milostivi, săritori și chiar cinstiți, nu știu sigur dacă rusul ăsta făcea parte din vreo astfel de tagmă... Erai cu mine
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
încă pe atunci. La fel ca și corida, flamenco își are originea în arenă, lucru care o deosebește de formele de artă aristocratice, celebrate în spațiul restrâns al sălilor de spectacole. Toreadorii, țiganii, cântăreții și dansatorii încep să formeze o pătură aparte de artiști, idolatrizați pentru consecvența cu care se distanțează de toate normele culturale în vigoare, practicând nonconformismul la scenă deschisă. Publicul se înnebunește după ei și după aventurile lor, nu întotdeauna nevinovate. Se creează primele mituri, cu susținători care
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
înregistrat, din păcate, o distanțare extrem de accentuată nu numai față de personalitățile fascinante ale operei românești și mondiale în genere, dar și în raport cu întreg segmentul muzical clasic ajuns a fi considerat în timpurile contemporane nouă ori vetust, ori destinat doar anumitor pături de inițiați împătimiți și nicidecum publicului larg indiferent de vârsta, pregătirea profesională ori de statutul acestuia. Nimic mai eronat. Polarizarea tinerilor prezentului în jurul istoriei personale ale unor nume mari ale artei cântului românesc și universal printr-o serie de activități
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
mari la învățătură Timpul acesta îl împărțeam cu Daniela, care devenise o companie nelipsită pentru mine. La ora prânzului, când astrul zilei era în toi, ne așezam amândouă pe scările de la intrarea în bloc, pe care așterneam mai întâi câteva pături groase, și petreceam acolo trei sau patru ore. O ascultam la lecții pe eleva mea, o corectam atunci când greșea, îi verificam, cu caietul și cartea pe genunchi, temele pentru acasă. Din când în când, luam câte o pauză, în care
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
Când a întins mâna spre unul din telefoane, lumina s-a stins. A format numărul pentru camera ofițerului de serviciu pe școală la lumina lanternei. În timp ce vorbea l-a văzut pe plutonierul Oprea alergând pe hol. În brațe avea o pătură militară și o foaie de cort. După ce a raportat în două fraze ce s-a întâmplat, a fugit după subofițer. Prin lumina intermitentă a fulgerelor, care adesea era orbitoare pentru câteva secunde, l-a văzut pe acesta culcat pe pătura
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
pătură militară și o foaie de cort. După ce a raportat în două fraze ce s-a întâmplat, a fugit după subofițer. Prin lumina intermitentă a fulgerelor, care adesea era orbitoare pentru câteva secunde, l-a văzut pe acesta culcat pe pătura ce o întinsese în două, acoperind gura de acces în rezervor. Acolo văzuseră amândoi flacăra. Subofițerul l-a observat și i-a strigat să ia foaia de cort și să astupe gura celuilalt rezervor, apropiat de primul. Știa că în
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
m-a speriat prea mult, dar pocnetul făcut la atingerea bazinului m-a amuțit. Mi-am zis: s-a terminat cu noi! Eram cu plantonul pe scări... Nu știu ce i-am zis, nu mai știu... M-am repezit și am luat pătura de pe pat și am smuls foaia de cort din cuier. Am acoperit acolo unde am văzut eu lovitura. Mirosea a fum. Ceva arde, mi-am zis eu, noroc că plouă! Am stat pe pătură până n-am mai simțit mirosul
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
M-am repezit și am luat pătura de pe pat și am smuls foaia de cort din cuier. Am acoperit acolo unde am văzut eu lovitura. Mirosea a fum. Ceva arde, mi-am zis eu, noroc că plouă! Am stat pe pătură până n-am mai simțit mirosul fumului... am văzut plantonul. Venise și el... I-am zis să pună foia de cort pe puțul de alături... Rezervorul de motorină ea mai departe, știți și dumneavoastră... Nu avea cum să ajungă acolo
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
uriașă care ar fi aruncat toată zona în aer. Am văzut mașinile distruse făcând explozie una după alta... M-am uitat spre blocurile noastre. Se vedeau lumini. Am văzut copii printre flăcări și dărâmături și atunci m-am repezit după pătură... Nu mi-a venit altceva în minte... Nici la extinctoare nu m-am gândit. Pe urmă..., pe urmă, după ce ați venit și dumneavoastră, au început picioarele să-mi tremure... Adică, vreau să spun că mi-a fost frică, pe urmă
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
Acasa > Stihuri > Momente > AI NIMĂNUI Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului AI NIMĂNUI Unde sunteți, bătrânii mei sculptați în amintiri cu chip de zei, rătăciți în viscol de istorii, sub pătura tăcerii cu tot cu glorii? Că lacrima deșartelor căinți s-a subțiat până la voi, iubiți părinți... Prea repede-am uitat ce ne-a durut și crucile care-au căzut într-un trecut uitat departe, ascuns în pagini de istorii moarte. Pașii ni
AI NIMĂNUI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356844_a_358173]
-
mă ține în acest loc, am gura uscată ... și mai sînt celelalte semne, ochii triști, obrajii palizi, mîinile reci, pielea tegumentoasă, limba umflată, gîlci la gît, încheieturi umflate sau înțepenite și durerile de șale ... îi iau sînge, îl învelesc cu pături, îi dau chinină și sare amară, îl afum cu ierburi, îi promit că se va face bine și, cînd îl pierd, mă plimb ca un turbat pînă spre dimineață ... Acel panaceu, zicea el, este visul meu de medic, dar trebuie
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
condițiile în care ai doar un pat. Nu că te-ai culca în două, ai fi fost gata să sari la “beregata” hirsutului și amploaiatului, ci că vrei să pui capul ca tot omul pe o pernă, să ai o pătură de învelit “juliturile” și să împiedici curentul să-ți zboare carabalâcul cu “pacient” cu tot, mai cotizezi deci, legal firește. Desigur, vrei și mâncare, care și ea costă, că doar unde nu costă, până și la tine acasă, nu!? În
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului EUGENIA LUP “Văzând că nu reușesc să găsesc răspunsuri la întrebările mele, am hotărât să-mi iau viața. Nu mai aveam pentru ce să trăiesc.” “Atunci am simțit o ușurare uriașă. Parcă o pătură neagră mi s-a luat de pe minte. Am simțit pacea și dragostea lui Dumnezeu cum îmi cuprinde inima.” " Copilul e deja aruncat și s-ar putea să-ți pierzi și soția." “Eu am doar mamă, pe tata nu-l cunosc
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356556_a_357885]
-
am vrut să mi-o iau. I-am mulțumit că mi-a dat viața veșnică. I-am cerut Domnului Isus să-mi ierte păcatele și să devină Domnul și Mântuitorul meu personal. Atunci am simțit o ușurare uriașă. Parcă o pătură neagră mi s-a luat de pe minte. Am simțit pacea și dragostea lui Dumnezeu cum îmi cuprinde inima. Reporter: - De ce crezi că în ziua când ai aflat că nu vei mai putea juca handbal niciodată a fost cea mai neagră
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356556_a_357885]
-
bucătăria de vară, iar noi, tiptil, ne-am strecurat în încăperea de alături. Îi vedeam bine printre scândurile peretelui despărțitor, cu tencuiala pe alocuri desprinsă. Moșu’ Klesch scosese sticla de șnaps dintr-un bidon vechi de untură, aflat sub niște pături ponosite. Din pături se răspândiseră în jur, fâlfâind bezmetic, o mulțime de molii. Turnase în două ceșcuțe albastre de lut smălțuit, după ce le ștersese cu degetul pe dinăuntru de praf. Ridicaseră ceșcuțele fără să ciocnească. „Odihnească-se în pace!” rostise
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
iar noi, tiptil, ne-am strecurat în încăperea de alături. Îi vedeam bine printre scândurile peretelui despărțitor, cu tencuiala pe alocuri desprinsă. Moșu’ Klesch scosese sticla de șnaps dintr-un bidon vechi de untură, aflat sub niște pături ponosite. Din pături se răspândiseră în jur, fâlfâind bezmetic, o mulțime de molii. Turnase în două ceșcuțe albastre de lut smălțuit, după ce le ștersese cu degetul pe dinăuntru de praf. Ridicaseră ceșcuțele fără să ciocnească. „Odihnească-se în pace!” rostise cu solemnitate Klesch
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
nu înțelegi că eu nu mai am somn și odihnă până n-oi pune gheara pe ea? O îmbăt...îi fac eu ceva... Într-una din seri trecui pe la prunii din grădină și-o găsii pe Prințesă întinsă pe-o pătură pe iarba verde, citea o carte. -Suntem oaspeți buni, zise ea, nu furăm prune! Dacă ne trebuie îți vom cere ție! Cum te cheamă pe tine? - mă întrebă ea cu un glas fin, de clopoțel. Îi spusei cum mă cheamă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
3 În timpul ăsta, după o noapte aproape albă în care mai mult a stat la pândă, în speranța că el va dormi și ea va putea căuta telefonul în rucsac, Iuliana ațipise, cu spatele la el, strângând cu teamă un colț de pătură sub bărbie. Bărbatul de lângă ea dormise liniștit după ce încuiase toate ușile cu mare zgomot și avertizări triviale. O pândise un timp, cu ochii întredeschiși, până s a asigurat că este destul de înfricoșată. Curând, obosit și amețit de coniacul pe care
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
rămas, chircită de spaimă și scârbă, lângă el, la perete, sorbindu și lacrimile ce i brăzdau obrajii. Abia dacă o lăsase să se spele. Nu avea curaj să coboare nici să și astâmpere setea ce i uscase cerul gurii. Strângea păturile de lână până sub bărbie și nu reușea să și oprească tremurul. Se simțea sfârșită și frigul accentua starea de rău ce o cuprinsese. Nu i a permis să se îmbrace și i a aruncat pantalonii și bluza în camera
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
mai auzea. După ce a obosit ori nu a mai fost în stare să o posede, i‑a adus un lighean cu apă. Văzând‑o că tremură de frig, i‑a spus că are voie să se îmbrace și să pună pătura pe ea, după care a ieșit afară înjurând. A adus din mașină două conserve, o pâine, o bucată mare de brânză și o sticlă de coniac. Le‑a rânduit pe masă, a desfăcut o conservă de fasole și costiță afumată
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]