3,902 matches
-
interzis să vorbească. De acum, din mormântul de sub ierburi, Se vor auzi doar suflări de rugă Până la a doua venire. Aici, acolo Perfida își țese pânza Ce miroase a moarte, Peste drum de zi, Miez de Rai. În tindă mioarele pasc din iarba grasă Crescută pe oase de sfinți, Întru așteptarea apei Adusă de femeia văduvă. Aici, nebunia pentru Hristos Nu are leac pământean, Pentru scânteia de Adevăr, Călugărul dându-și sufletul. Țara dorului de Iisus, Mândră ca soarele de pe cer
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
sens care ne întâmpină încă la bănățeni și în Crișana. Deși majoritatea cercetătorilor români și străini susțin originea codrului în felul explicat mai sus, n-au lipsit pa¬reri care puneau acest substan¬tiv pe seama fondului prelatin autohton (Hașdeu, Philippide, Păscu, Gh. Ivănescu, A. Vraciu, Miklosich, Barić, Reichenkron). De exemplu, Hașdeu îl explică prin sanscritul ka + dru „ce arbore“, adică „ce mulțime de copaci!“ În favoarea vechimii multimilenare a vorbei în dis¬cutie pledează și comparația nesemnalată până acum cu sân¬scritul
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
din senin Iar pașii ți-s ușori precum sunt funigeii. Mai mlădioasă decât firul ierbii, De trupul tău ce-ascunde mari comori Atrași sunt plini de patimă imberbii, Printre bărbați tu faci mereu furori. Ești vis sau ești aievea mă paște întrebarea, În urma ta când risipești parfumul, Mă-ntreb unde-i femeia și-unde-i floarea Când întâmplarea ne-ntretaie drumul. Că tu-mi zâmbești când te-ntâlnesc în zori Și când în brațe-aș vrea să mi te strâng, Un val de
IUBITEI,POEM DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360112_a_361441]
-
fost ca de obicei, tot ar mai vedea tot orbu... Aceasta-i dictează mass-mediei de peste tot că ar fi senzațional? Anume că: este "prima sărbătorire a floriilor celebarata de noul Papă", sau ca la fel cum urmează va fi "noul paști pe care îl va celebra și îi va oficia slujba noul Papă"?! Astfel de titluri se întâlnesc.. Logic c-ar fi fost Primul Paști ca nou Papă și dacă ar fi fost ales în luna Mai a anului trecut.... O
UN PAPA FERICIT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360185_a_361514]
-
și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec. al 19-lea „poporul de rând” trăia într-un „climat” pur românesc, ținând datini, obiceiuri, credințe moștenite
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
și fugitive îmbrățișări. Păcatul săvârșit de fată o exilează, din lumea palatului de basm, într-o colibă săracă, unde părăsită de toți, naște copilul Zburătorului. Viața și portul ei sunt acum ale unei femei simple de la țară, iar băiețelul ei paște cireada de gâște. Peisajul e tomnatic, apele sure, semnificând moartea iubirii, despărțirea. Venirea Zburătorului și nunta refac fața lumii, căci nunta e semnul legământului . Acum peisajul cadru e altul. Pădurea e însuflețită („Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
dealuri sunt ceva mai adânci. Stratul freatic fiind plasat pe solul argilos de sub dealul Ciofului dar și pe celelalte dealuri. În valea Ciofului există două izvoare unul mai spre nord, iar celălalt mai spre sud, pe terenul viran pe unde pășteam cârlanii, aceștia fiind mieii care nu erau preluați de stânele din sat. Azi pe acest loc viran s-a amenaja un teren de fotbal destul de cochet. Rețeaua hidrografică este destul de bine conturată datorită unor izvoare care își mențin tot anul
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
care pluteau corăbii multe, mânate încoace și-ncolo de interese ale negoțului, ori de capriciile vânturilor. Orestes și Artemios stătuseră nu odată împreună pe culmile colinelor de deasupra localității lor, admirând frumusețea naturii, privind cu candoare oile și vitele care pășteau în liniște din iarba verde, grasă, iar pe înserate, înainte de a fi aduce acasă pe cărări de coborâre, să fie adăpate în jgheaburi anume făcute pentru adăpat vite. Dar, cea mai mare plăcere a celor doi frați era ca în
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
puțini dintre dumneavoastră cunosc adevărata istorie a exploatării huilei energetice din perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare latină” de pe vremea împăratului Traian
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
2005) CELE de mai sus se pot verifica în partea întâia a volumului "POLITICE" apărut în 1996 la Editura Humanitas. Citate și în Revista "ROST" NR.24/ 2005. Mai oameni buni! Acest „intelectual" este plătit din banii noștri!!! și în loc să pască undeva pe un câmp, el este președinte al Institutului Cultural Român. ------------------------- Referință Bibliografică: George ROCA prezintă: ICR, FIAT LUX ! / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 536, Anul II, 19 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Roca
ICR, FIAT LUX ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359718_a_361047]
-
și tărăgănat, glasul unui bătrân înfofolit într-o șubă și cu căciula îndesată pe cap. - Care? Cum? Ia spune, ce trebuie să facem? săriră cei din jur, curioși și cu sclipiri de speranțe în priviri. - Hei, oftă bătrânul, eu am păscut oile pe munte și am aflat de la bunicul meu că, tocmai în creierul munților, la răscrucea vânturilor, la îngemănarea nopților cu zilele, mai sus de Cetatea Vulturilor și dincolo de Țara Norilor, scobită într-o stâncă ascuțită, se află chilia lui
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
asta, luați-o și dați-mi pace. S-au iscat controverse de tot felul, din care cea mai logică părea a fi cea a botanistului: - Planta s-a dezvoltat într-un mediu prietenos și, nemaiexistând pericolul ca ea să fie păscută de vite, a crescut fără țepi. Dar cum a reușit moș Culaie să facă treaba asta, nu îmi trece prin cap. Hai să dăm și noi noutatea la Guiness Book, să fie trecut acolo numele moșului, să știe lumea că
MOŞ CULAIE de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359746_a_361075]
-
David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji. Cant 7.4; Neem 3.19; 5. Amândouă țâțele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini. Prov 5.19; Cant 7.3; 6. Până se răcorește ziua și până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, și la tine, deal de tămâie. Cant 2.17; 7. Ești frumoasă de tot, iubito, și
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji. 5. Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, cari pasc între crini. 6. Pînă se răcorește ziua, și pînă fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, și la tine, deal de tămîie. 7. Ești frumoasă de tot, iubito, și n'ai nici un cusur. „Cântarea cântărilor", cap. 4, vers
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RUGĂ DE PAȘTI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 473 din 17 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Reînnoiește-mă doamne-n iubire Prin rugăciune primește-mi gândul, Minunea ta sa-mi mângâie-n privire Putere de cuvânt în ani de-a
RUGĂ DE PAŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359165_a_360494]
-
un lucru bun, acordându-și importanța cuvenită. Dar tot de la ei le deprind și pe cele mai puțin bune. - Mi-ai făcut-o cumătră, zicea cu năduf un sătean, plângându-se de nu știu ce lovitură sub centură. Eh, las' că te pasc eu pe tine, nu scapi tu așa cu una cu două. - Bine, da ai grijă să mă paști p-acolo pe unde am și ceva iarbă, răspundea cu ifose cea interpelată. Mergeam cu alți copii prin pădure după ciuperci, ghebe
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
bune. - Mi-ai făcut-o cumătră, zicea cu năduf un sătean, plângându-se de nu știu ce lovitură sub centură. Eh, las' că te pasc eu pe tine, nu scapi tu așa cu una cu două. - Bine, da ai grijă să mă paști p-acolo pe unde am și ceva iarbă, răspundea cu ifose cea interpelată. Mergeam cu alți copii prin pădure după ciuperci, ghebe, mănătărci, hribi, hârciogi și încă un soi numit popular aia a calului. Dar circulau și anecdote de genul
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
strop de apă. LIA: Dă-mi mie, taică, plosca, dar dacă vrei totuși să faci un pustiu de bine, în apropiere se află un izvor ... . BĂTRÂNUL(ducând mâna la frunte): Ia stai puțin! Îmi aduc aminte că pe vremuri când pășteam oile, se afla un izvor pe aici, prin apropiere. RUTH: Se află, taică, unul drept înainte, nu departe de pomul acela. BĂTRÂNUL(depărtându-se): Trage-ți, maică Ană, sufletul lângă aceste creștine că mă întorc cât ai clipi din ochi
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
Râd florile cochete și ape solitare... În pântecul amiezii cad foi din calendare. Îngenunchind cadrane c-o singură privire, Aleargă timpu-n vervă, nu stă să mai respire. Pe trupul zilei frânte sub estivala ie, Măritul astru-și lasă suflarea rubinie. Pasc cerbii înserării din ierburi violete Și beau lumina caldă din margini de planete; În spicele-nnoptării se tânguie culoarea, Iar zarea gârbovită își mistuie savoarea. Se spulberă tăcerea peste uitate plângeri Și-n genele durerii e zbatere de îngeri. CURGE-N
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
Țion, Nicolae Uțică, Petrică Birău, Teodora Ileana Filip, Marian Barbu, Veronica Balaj, Teodor Barbu, Ion Arcaș, Liviu Poenaru, Valentin Tașcu, Doina Dragan, Victor Sterom, Ion Antonescu, Nina Ceranu, Ion Velică, C. Ț. Dârțu, Emil Istocescu, Al. Ștefănescu, Mircea Zaciu, Beniamin Păscu, Ion Roșioru, Ioan Barbu, Eugen Petrescu, Aurel Sasu, Ion Vădan, Gavril Moisa, Emil Istocescu, Mariana Cristescu, Dora Alină Romanescu,ș.a. În anul 2002 a aparut monografia „Al. Florin Țene, 60, Sub zodia Gemeni” la editură Napoca Star. În anul 2005
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
Ioan Gyuri Păscu a fost sâmbătă invitat la Radio România Cultural unde a vorbit, printre altele, despre cum a început să cânte în copilărie la chitară și despre pasiunea să pentru scris. „Meseria mea este viața”, a spus Gyuri Păscu. „Din liceu am
Ioan Gyuri Pascu, sâmbătă, ultimul interviu, la Radio România Cultural () [Corola-blog/BlogPost/338753_a_340082]
-
Ioan Gyuri Păscu a fost sâmbătă invitat la Radio România Cultural unde a vorbit, printre altele, despre cum a început să cânte în copilărie la chitară și despre pasiunea să pentru scris. „Meseria mea este viața”, a spus Gyuri Păscu. „Din liceu am început să scriu proza scurtă. La facultate mi-au apărut proze scurte în revistă Apostrof. Nu m-am gândit să scriu poezie, spuneam că îmi ajung textele de cântece, dar până la urmă am scris poezie. Nu mă
Ioan Gyuri Pascu, sâmbătă, ultimul interviu, la Radio România Cultural () [Corola-blog/BlogPost/338753_a_340082]
-
de a scrie muzică sunt cantautor. Meseria mea este viața, cântecele mele mă cântă, rolurile mele mă joacă și poeziile mele mă spun. Acestea sunt ocupații ale mele, meseria mea care este viața”, a spus la sfârșitul săptămânii trecute Gyuri Păscu la Radio Cultural. Redam câteva din declarațiile lui Ioan Gyuri Păscu în cadrul interviului acordat Radio România Cultural Despre cum a început să cânte la chitară. „La noi în familie ceilalți frați făcuseră acordeon. Eu am fost primul care am facut
Ioan Gyuri Pascu, sâmbătă, ultimul interviu, la Radio România Cultural () [Corola-blog/BlogPost/338753_a_340082]
-
mele mă cântă, rolurile mele mă joacă și poeziile mele mă spun. Acestea sunt ocupații ale mele, meseria mea care este viața”, a spus la sfârșitul săptămânii trecute Gyuri Păscu la Radio Cultural. Redam câteva din declarațiile lui Ioan Gyuri Păscu în cadrul interviului acordat Radio România Cultural Despre cum a început să cânte la chitară. „La noi în familie ceilalți frați făcuseră acordeon. Eu am fost primul care am facut pian. Pe vremea aceea voiam să devin handbalist, măi și chiuleam
Ioan Gyuri Pascu, sâmbătă, ultimul interviu, la Radio România Cultural () [Corola-blog/BlogPost/338753_a_340082]