1,950 matches
-
ca într-o peliculă de Dario Argento, este omniprezent: "În urmă-le a rămas sufletul roșu al orăteniei întins pe zăpadă". Spaima eroinei se declanșează însă abia în urma unui accident de o aparență trivială: "numai când colțul plicului din buzunarul paltonului i-a înțepat degetul, atunci ochii i s-au zgâit deodată, căci au văzut, într-o urmă de ciuboată, o pojghiță mică de sânge închegat". Acesta din urmă devine o metonimie a frigului paralizant, a morții prin îngheț, a suspendării
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Pretutindeni se încuibase mirosul de cojoc umed și de iuft. Și pentru totdeauna". Pentru a se elibera din coșmarul impurității provocate de intruziunea "străinului", eroina, posedată de un spirit tragic, nu are alternativă. Preparativele sunt transparente: "Înfiorată, ea-și îmbrăcă paltonul îmblănit din dulapul în care mirosul impur nu putuse să pătrundă. Îți acoperi capul cu șalul și porni zorită spre ieșire". Abia acum, în pragul unui suicid maladiv, realizează femeia că singurul ei amant, cel pe care l-a dorit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fost întâmpinate și chemările privind „aducerea de ofrande necesare armatei”. Purtată în intervalul 5 noiembrie 7 decembrie 1916, campania de colectare de bunuri s-a încheiat cu următoarele rezultate: „100 cămăși, 87 șervete, 75 ciorapi, 17 flanele, 27 pantaloni, 13 paltoane, 5 mantale, 18 căciuli, 3 tunici, 38 batiste, 15 veste, 4 perechi de bocanci, 7 perechi de mănuși, 1 cojocel și 2 fulare”. Solicitări similare au venit și din partea Primăriei. Astfel, în septembrie 1916, „consiliul comunal anunța pe toți doritorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1924 în București. Pledând pentru grabnica mărire a salariilor și sporurilor, un tânăr învățător din județul Bacău a folosit următoarea argumentație „contabilicească”: „din septembrie 1923, când am fost numit, și până azi am cheltuit salariul pe doi ani pentru un palton (3.000 lei), un costum de haine de iarnă și unul de vară (fiecare 2.500 lei), dou) perechi de ghete (1.200 lei), zece perechi de ciorapi (500 lei), o căciulă (500 lei), o pălărie (600 lei), rufărie (2
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un oraș ca Bacăul, prezența țilindrului (jobenulă era o raritate, gustată de locuitori numai cu ocazia vizitelor efectuate de diferitele personalități politice sau culturale. În perioada interbelică, pentru vremea rece, peste costumele „complete” sau „de gata”, bărbații obișnuiau să poarte paltoanele „lux” sau cele obișnuite, precum și pardesie. Cămășile bărbătești erau făcute din „zefir” sau din stambă. În materie de încălțăminte, cel mai adesea erau folosite ghetele chevreaux, box sau toval, în vreme ce ghetele de lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Totuși, creatorii modei din Paris spun: dimineață rochia să fie de 10 centimetri peste genunchi, după-amiază mai lungă iar seara până la pantof și cu trenă; iar talia la loc sau aproape de locul ei. Culorile moderne: verde, brique și mult negru. Paltoanele sunt cloche și trei sferturi, ori căptușite cu blană, mousselinurile, dantelele și crep-urile sunt materiale pentru rochii de ocazie, iar tăieturile sunt din ce în ce mai savante”. Băcăuancele beneficiau și de serviciile unor „Institute de înfrumusețare”, dintre care cel mai în vogă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pune capăt neregularităților din sala teatrului comunal”. Stringente erau următoarele imperative: „1. Nu este permis a se pune în vânzare mai multe bilete decât locurile existente; 2. În sală se va intra doar cu hainele ce se obișnuiesc în casă. Paltoanele se vor depune la garderobă; 3. Este interzis a se sta în picioare în pasajele destinate liberei circulații; 4. Fumatul este permis doar în bufet”. Până la momentul racordării Ateneului comunal la rețeaua electrică de iluminat (recepția a fost efectuată în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la masă între meseni"; intenția ca și altele nu s-a împlinit și strîmtoarea materială l-a urmărit aproape toată viața: în 1890 scria lui Missir: Chiria n-am plătit-o și sunt dat în judecată; lemne n-am deloc; palton nici atîta; aștept din ceas în ceas apariția unui moștenitor" iar patru ani mai tîrziu adăuga către același: "Mă aflu în cea mai deplină mulțumire, fizicaminte, moralminte și intelectual minte; nu pot însă, vai! a zice așa și dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată (56) Imaginați-vă o haină trei-sferturi, stil canadiană, mai fină și mai mătăsoasă decît o cămașă, mai moale și mai confortabilă decît o vestă de casă și totuși mai călduroasă decît un palton gros de iarnă! Text publicitar din Lanvin, 1986 Această reclamă, construită pe baza modului injonctiv ("Imaginați-vă") face parte din ceea ce Ph. Hamon numește "descrieri-rețete". Aceste descrieri, împrumutînd mărci caracteristice rețetei sau prospectului, simulează o colaborare a cititorului la elaborarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ieșită din comun, mă considera un cumpărător adult și eu eram mândru că eram luat în seamă. Într-o noapte, s-au auzit bubuituri și alarma. Dar nu în satul nostru, ci la Timișoara. Tata i-a zis mamei: - Pune paltoanele pe copii, ia cutia cu acte și hai să fugim în câmp, căci bombardează americanii Timișoara și, Doamne ferește, să nu cadă și pe noi vreo bombă. Aveam o cutie din lemn, pe care scria „Ciocolată Zamfirescu” (o mai am și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în pericol bunurile și viața boierilor; el spuse că "deputații nu mai erau liberi; că bande de figuri sinistre, pline de viciu și de beție, oribile și hidoase precum crima, rușinea și degradarea înconjurau metropola; că pumnale se agitau sub paltoane zdrențuite; că acești tâlhari aveau să se năpustească asupra oamenilor de dreapta". Cităm acest eșantion de elocvență parlamentară pentru a arăta ce fel de vorbe usturătoare trebui să suporte ministerul Golescu. Or, aceste pretinse pericole erau inventate pentru o figură
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o prințesă ți-ar fi părut mai bine? Ne-am urcat în tramvai și ne-am așezat. O tristețe gravă, care îi mai armoniza chipul ei pe care îl știam frumos, se așternuse peste trăsături. Era îmbrăcată sărac, într-un palton vechi, dar cu ghete curate în picioare. Nu înțelegeam. Astfel de suferințe erau departe de mine. De ce să părăsești, mă întrebam, starea anterioară? Glasul era vesel, jocul privirii atât de atrăgător... Chiar atât de mult putem depinde de altul? Chiar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
seama? Ți-am povestit, îmi plăcea, se purta bine. - Îți plăcea, se purta bine, râsei eu. Uite că nu s-a purtat bine! Asta era, dovada, se purtase bine un timp. Tăcurăm iarăși. Se gândea, părea să înțeleagă. Îmi îmbrăcai paltonul. Îmi puse mâna pe braț. - Am bănuit eu, zise, că e așa cum spui tu, dar credeam că... Nu știam... Nu știa ce? Că rivala ei era groasă și urîtă? o întrebai. Ea râse, apoi adăugă că îi părea rău de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
bănuit eu, zise, că e așa cum spui tu, dar credeam că... Nu știam... Nu știa ce? Că rivala ei era groasă și urîtă? o întrebai. Ea râse, apoi adăugă că îi părea rău de el. Mă așezai pe scaun cu paltonul pe mine. De pe atunci îmi plăcea să mă despart bine de cineva, să nu turbur un om și apoi să-l părăsesc. - Da, zic, și mie îmi pare rău, dar nu mai e nimic de făcut. Nilă avea dreptate când
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
parcă o revelație. Așa era, îmi plăcuse, dar eu ei? Și m-am zărit într-o oglindă a unei vitrine și m-am oprit. Slab, osos, rău îmbrăcat... haine lăbărțate, negre, țesute în casă, cusute de Iangă cu nasturi puțini. Palton de aba, parcă eram popă... Arătam mai bătrân decât eram cu zece ani și în clipa aceea m-am și simțit astfel, cu regretul că nu i-am trăit, acei zece ani... Acum înțelegeam de ce un idiot din clasă îmi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
am un leu. - Am eu, i-am răspuns. Și am intrat într-un magazin de vinuri, am cumpărat o sticlă și am ajuns în dărăpănata lui odaie. Numai că pe mine m-a apucat deodată frigul și au început, cu paltonul pe mine, să-mi clănțăne dinții. Afară era mai cald decât acolo. I-am spus că nu pot să stau, să mergem la mine, unde e calorifer, sunt singur, poate să doarmă la căldură, de ce să stăm acolo să înghețăm
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
m-auzea. A pus mâna pe-un topot și s-a apucat de treabă. Dulapul sfârtecat făcea un zgomot groaznic. Dobrinescu era din ce în ce mai vesel. În curând focul începu să ardă trosnind în sobă și odaia se încălzi. Mă dezbrăcai de palton. Râdeam amândoi. Destuparăm sticla vârând dopul înăuntru și ciocnirăm, el cu o ceașcă, eu cu singurul pahar pe care îl avea. - Nici eu nu mai stau la școală după ce îmi iau capacitatea, îl aud că zice. Deci nici el? Nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
gest: cât poate să coste? O nimica toată. - Facem o reducere pentru un student, zise el. Știm noi că studenții o duc greu, dar trebuie să fie și ei îmbrăcați bine, se întîlnesc cu studentele, ies la plimbare... Am și palton... Special. Ăla nu e palton pe care îl aveți, nici nu pot să spun ce e, manta, dulamă țărănească, scurteică... Seamănă cu o scurteică de muiere... Nilă rânji. Așa era. Totuși se opuse: - Palton, nu, vine primăvara... Și pîn' la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
O nimica toată. - Facem o reducere pentru un student, zise el. Știm noi că studenții o duc greu, dar trebuie să fie și ei îmbrăcați bine, se întîlnesc cu studentele, ies la plimbare... Am și palton... Special. Ăla nu e palton pe care îl aveți, nici nu pot să spun ce e, manta, dulamă țărănească, scurteică... Seamănă cu o scurteică de muiere... Nilă rânji. Așa era. Totuși se opuse: - Palton, nu, vine primăvara... Și pîn' la anu.... - Bine, conveni individul, și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
studentele, ies la plimbare... Am și palton... Special. Ăla nu e palton pe care îl aveți, nici nu pot să spun ce e, manta, dulamă țărănească, scurteică... Seamănă cu o scurteică de muiere... Nilă rânji. Așa era. Totuși se opuse: - Palton, nu, vine primăvara... Și pîn' la anu.... - Bine, conveni individul, și puse paltonul la loc. - Cât zici că costă? șopti Nilă. - A, exclamă negustorul ca și când ar fi crezut că spusese lucrul acela lipsit de importanță, prețul adică; patru mii de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
care îl aveți, nici nu pot să spun ce e, manta, dulamă țărănească, scurteică... Seamănă cu o scurteică de muiere... Nilă rânji. Așa era. Totuși se opuse: - Palton, nu, vine primăvara... Și pîn' la anu.... - Bine, conveni individul, și puse paltonul la loc. - Cât zici că costă? șopti Nilă. - A, exclamă negustorul ca și când ar fi crezut că spusese lucrul acela lipsit de importanță, prețul adică; patru mii de lei! se miră el însuși de cât de ieftin era. Nilă își încreți
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pătrunse prin poarta de la intrare: ta-ta-ta-ta! Apoi imediat: ta-ta-ta-ta! Ta-ta-ta-ta! O luai spre ieșire și Nilă nu mai putu să mă oprească. Bulevardul era aproape pustiu. Tramvaiele numeroase care treceau pe-aici pieriseră. începui să merg aiurea, la dreapta, în paltonul meu ale cărei pulpane fluturau împinse de genunchii care se ridicau repede în mers. Îmi cunoșteam acest mers care parcă mă târa, înainte, unde-o fi, pe marginea pădurilor, a satului, a loturilor cu miriști pustii, de la Miroși la Siliștea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dimineața lovindu-mă de tijele de floarea-soarelui, călcând în dovlecii de prin porumburi... Ajunsei într-o piață cu statuie. Piața era plina de coloane de indivizi în căciuli țărănești, dar și în șepci de elevi, și indivizi rău îmbrăcați, cu paltoane ca ale mele, dar și cu paltoane bune, bine croite pe corp, cu umeri ascuțiți... Ce căutau elevii aceia acolo? Strigau sau cântau... Distinsei urlete: Jos nasonii... jos nasonii... Cine dracu erau nasonii ăștia? Mă oprii la distanță, prudent. În
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
călcând în dovlecii de prin porumburi... Ajunsei într-o piață cu statuie. Piața era plina de coloane de indivizi în căciuli țărănești, dar și în șepci de elevi, și indivizi rău îmbrăcați, cu paltoane ca ale mele, dar și cu paltoane bune, bine croite pe corp, cu umeri ascuțiți... Ce căutau elevii aceia acolo? Strigau sau cântau... Distinsei urlete: Jos nasonii... jos nasonii... Cine dracu erau nasonii ăștia? Mă oprii la distanță, prudent. În clipele următoare zării în depărtare, înaintînd spre
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
venea cu o enigmă, se învăluia într-o tăcere pe care n-o înțelegeam. De ce credea el că Dumitru Corbea era un mare poet? Nu auzisem de Dumitru Corbea, singurul nume tainic care îi scăpase din gură. - Și-a dat paltonul și căciula, zise soția lui, de aia umblă așa. O să facă într-o zi o meningită. Era alături de el, dar era îngrijorată. Iar eu eram nedumerit: înțelegeam, și-a dat căciula și paltonul acolo în închisoare, dar de ce s-a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]