3,126 matches
-
PAN, George Demetru (pseudonim al lui Dimitrie Gheorghiu; 21.X.1911, Piatra Neamț - 22.X.1972, București), poet, prozator și traducător. Este fiul Ecaterinei și al lui Vasile Dumitru. Frecventează cursurile școlii primare și câteva clase de liceu la Piatra Neamț, întrerupându-și
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
scriitorilor turci, București, 1956 (în colaborare cu Ala Petrescu). Repere bibliografice: R. M., Câteva dramatizări după opere celebre, „Fapta”, 1945, 329, 333; Al. Cerna-Rădulescu, „Regele pomanagiilor”, dramatizare după Israel Zangwill, „Tribuna românească”, 1947, 67; Oscar Lemnaru, Drama scriitorului George Demetru Pan, „Dreptatea nouă”, 1947, 858; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 315-322; D. Micu, „Umanitas”, CNT, 1963, 27; D. Micu, „Gingașul Ariel”, RL, 1969, 2; H. Zalis, „Gingașul Ariel”, VR, 1969, 7; Aurel Sasu, „Ultima Thule”, TR, 1970, 30; Ilie Constantin, „Ultima Thule
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
CNT, 1963, 27; D. Micu, „Gingașul Ariel”, RL, 1969, 2; H. Zalis, „Gingașul Ariel”, VR, 1969, 7; Aurel Sasu, „Ultima Thule”, TR, 1970, 30; Ilie Constantin, „Ultima Thule”, RL, 1970, 32; Popa, Dicț. lit. (1977), 187-188; Al. Raicu, George Demetru Pan, RL, 1972, 44; Lit. rom. cont., I, 187-189; Dicț. scriit. rom., II, 66-67. C.Pp.
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
și spre traduceri în premieră din Plutarh, Mario Vargas Llosa, Mihail Bulgakov (Jurnal, în versiunea Anei-Maria Brezuleanu) sau Al. Zinoviev (Comunismul ca realitate). Cu poezii sunt prezenți Ion Mustață, Victoria Ana Tăușan, Monica Pillat, Lia Miclescu și, sub titlul Recuperări, Pan M. Vizirescu și Dimitrie Cuclin. În numărul 4 un interesant grupaj, O dinastie de scriitori, îi prezintă pe Ion, Dinu și Monica Pillat, precum și patru scrisori inedite ale lui Dinu Pillat către soția sa. Revista mai cuprinde rubrici dedicate teatrului
PARADOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288687_a_290016]
-
Pagini, V, 81-83; Teodor Scarlat, „Cuvântul talisman”, RVS, 1933, 5-6; T.S. [Teodor Scarlat], „Călătorie cu funicularul”, RVS, 1934, 10-11; Matei Alexandrescu, Primele poeme ale lui Tristan Tzara, „Litere”, 1934, 8; Ion Biberi, Sadisme et vérité, MOM, 1936, 428; George Demetru Pan, „Iarba fiarelor”, „Lumea românească”, 1937, 144; Călinescu, Ist. lit. (1941), 803, Ist. lit. (1982), 887, 1024; Silviu Andreescu, „Plecări fără ancoră”, „Chemarea”, 1945, 47; Octav Șuluțiu, „Poeme fără de imaginație”, „Apărarea”, 1947, 53; Ov.S. Crohmălniceanu, „Tâlbâc, Tureatcă et Co.”, CNT, 1948
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
deschis. Pagini dintr-o luptă antifascistă și democratică, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976; Simple note, I-IV, București, 1980-1985; Simple note din „Simple note”, București, 1998. Repere bibliografice: Ardeleanu, Mențiuni, 191-199; Felea, Prezența, 192-196; Râpeanu, Memoria, 108-115; Adam, Planetariu, 201-205; Pan Izverna, In memoriam, RL, 1990, 5; Nicolae Arsene, L. Kalustian, ALA, 1991, 33; N. Carandino, Nopți albe și zile negre, București, 1992, passim; Paul Lăzărescu, A avut conștiința profesiei de gazetar, „Ararat”, 1993, 40; Vlaicu Bârna, Leon Kalustian sau Vibrația
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
prin traduceri și prelucrări (din A.S. Pușkin, M.I. Lermontov, L.N. Tolstoi ș.a), promovarea patrimoniului literar contemporan (Octavian Goga, Panait Cerna, Mihail Sadoveanu, Nuși Tulliu, Liviu Marian, Tudor Pamfile). Sunt prezenți cu versuri, proză, publicistică ori cu amintiri Elena Dobroșinschi, Pan Halippa, Elena Alistar, Iorgu Tudor, N.N. Beldiceanu, Anton Luțcan, iar Sergiu Cujbă publică în mai multe numere balada Fuga din robie. O preferință a revistei a fost Al. Mateevici. În numărul inaugural se tipăresc Limba noastră și Hristos pruncul. Ulterior
MOLDOVA DE LA NISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
menționează că „pe lângă cercetarea fenomenului trasnistrean, revista se va ocupa cu alte studii privind relațiile istorice și culturale dintre românii și slavii de răsărit”. Rubricile mai importante se intitulează „Moldavica”, „Varia”, „Cronica”. Principalii colaboratori sunt Nichita Smochină, Onisifor Ghibu și Pan Halippa. Se publică și texte de Teodor T. Burada. În mai multe studii sunt abordate problemele limbii române din provincie. Publicația a strîns în jurul ei forțe culturale și literare ale românilor refugiați din Transnistria. V.C.
MOLDOVA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288217_a_289546]
-
redactorilor este de a oferi „o serie de producții cari, plecând de la informația și popularizarea culturală, să tindă spre creația originală”. Fără să lase la o parte problema, la ordinea zilei, a întregirii României -, Alexis Nour, Fie-ni pe suflet, Pan Halippa, Chestii basarabene - revista se remarcă printr-o tematică bogată, de la poezie (D. Iov, Ion Ojog, N.I. Bontaș, Th. Scorțescu ș.a.) și proză (schița Doi voinici de Mihail Sadoveanu și Kermesa „Minei și Pădurei” de G. C. Stamatopol, un fragment
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
, Constantin (15. VIII. 1908, Grădinari, j. Caraș-Severin - 1985, Pitești), poet. Este fiul Mariei (n. Cipu) și al lui Pan Miu, țărani. Are studii politehnice neterminate, mult mai târziu urmând Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice. A lucrat ca profesor de matematică și fizică la Pitești. A colaborat la „Azi”, „Floarea de foc”, „Gândirea”, Viața literară”, „Vremea”, „Gând românesc”, „Societatea
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
înconjoară întregul trup al lumii, preface toate țărmurile într-un singur golf al său și pare însăși inima pămîntului, o inimă cu bătăi de maree. înălțat de aceste valuri eterne, simți nevoia să-ți pleci capul ca în fața fermecătorului zeu Pan. Dar în creierul lui Ahab nu prea încolțeau asemenea gânduri despre Pan, în clipa cînd, stînd ca o statuie de fier în obișnuitul său loc de lîngă arborele artimon, adulmeca distrat dulcea mireasmă de mosc a insulelor Bashee îîn ale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
al său și pare însăși inima pămîntului, o inimă cu bătăi de maree. înălțat de aceste valuri eterne, simți nevoia să-ți pleci capul ca în fața fermecătorului zeu Pan. Dar în creierul lui Ahab nu prea încolțeau asemenea gânduri despre Pan, în clipa cînd, stînd ca o statuie de fier în obișnuitul său loc de lîngă arborele artimon, adulmeca distrat dulcea mireasmă de mosc a insulelor Bashee îîn ale căror încîntătoare păduri se plimbau de bună seamă perechi de îndrăgostiți), iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
realitate binefăcătoare”. Și, ca ilustrare a noii tendințe tematice și editoriale, autorul analizează, la modul foarte Încurajator, nuvelele editate aici: S-a spart satul (Gheorghe Cristea), Satul Începe să-și schimbe chipul (Dumitru Petrean) și Ce șurubărea Manolache (George Demetru Pan). Editura pentru Literatură și Artă a Societății Scriitorilor din RPR - aflăm din Națiunea 47 - a luat nu de mult, inițiativa creării unei colecții interesante intitulată Cartea poporului. Sunt broșuri Între 20 și 50 de pagini (Ă). Al doilea număr din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Radu Boureanu. - La moartea lui Lenin (25 de ani - n.n.) • Nicolae Tăutu. - În gospodăria colectivă „Vladimir Ilici Valeriu Câmpianu. - Lângă Ilici • Heinrich Simonis. - Pe drumul lui Lenin (trad. de Al. Philippide) • Nicolai RÎlencov. - Balada unui poet (trad.de G. D. Pan) • Rasul Ganzatov. - Caucazienii la Kremlin (trad. de Virgil Teodorescu) • Johannes Becher. - Stalingrad, Îți mulțumesc (trad.de I. M. Sadoveanu) • Mihail Davidoglu. - Cetatea de foc (dramă În patru acte) • Ion Călugăru. - Oțel și pâine (II) • Petre Dragoș. - Ion Lăscan s-a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
loanichie 145, 171, 265, 266 Oprescu, Gh. 9 Oproiu, Catrinel 142, 347 Orășanu, N. T. 320 Ornaru, Vintilă 32, 52, 143, 268, 269 Ostrovski, N. A. 236, 322 Ozerov, V. M. 343 P Pagu, Adela 158, 163 Paltin, Ion 77, 78 Pan, George Demetru 66 Pană, Sașa 30 Pancu-Iași, Octav 225, 226 Papu, Letiția 60, 285 Paraschivescu, M. R. 39, 190, 267, 285, 306 Pas, Ion 67, 320, 321 Pascu, George 239 Pascu, N. 246 Passeghian, Florin 217 Pauker, Ana 10, 183
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
A colaborat cu proză, versuri, publicistică socială și culturală la „Ritmul vremii”, „Falanga literară și artistică”, „Familia”, „Universul literar”, „Cuvântul”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Basarabia” ș.a. În 1941 a fost director al revistei „Pan”. Debutează editorial în 1930 cu romanul Piatra neagră, ce purta o scurtă recomandare semnată de Liviu Rebreanu. Lipsindu-i unitatea structurală, romanul pare mai degrabă o culegere de povestiri al căror protagonist este Ion Tudor - un alter ego al autorului
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
La Liceul Național este coleg cu Ionel Teodoreanu și cu Al. A. Philippide, în revista căruia, „Zări senine” (1915), semna și el, iar cu Beno Wechsler (B. Fundoianu, prietenul de-o viață) face traduceri din Baudelaire. Debutează cu poezii, semnate Pan, la „Versuri și proză” (Iași, 1915) și în gazetărie, la „Arena” (1918). La sfârșitul primului război se stabilește în București, unde frecventează un an „Universitatea liberă”. Captivat de efervescența artistică a avangardei, B.-F. a semnat texte moderniste în revistele
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Viața românească”, „Magazin”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „La Roumanie d’aujourd’hui” ș.a. Semnătura consacrată va fi F. Brunea-Fox (aluzie la producătorul de jurnale de actualități), cu variante prescurtate: F. Br., F. Br. Fx., fx. ș.a. Folosește pseudonimele Fox, Mac, Pan, Potomac. În anii postbelici, își asigura existența prin traduceri din franceză și engleză (literatură, eseistică, pedagogie), uneori în colaborare cu soția sa, Lisette Daniel-Brunea. Revine târziu în presă, când rolul reporterului se va estompa în favoarea memorialistului. Scrisul pe care l-
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
păstrându-și mandatul pe durata a opt legislaturi. Încă din 1913-1914, B. colabora, sub pseudonimul Nică Românaș, cu versuri originale și traduceri din scriitorii ruși, la „Cuvânt moldovenesc” din Chișinău, revistă pe care o conduceau N. N. Alexandri, Simion Murafa și Pan Halippa. Publicistică și producții lirice îi vor apărea în multe alte periodice („Răsăritul”, „Viața Basarabiei”, „Sburătorul”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Ramuri” ș.a.), unde mai semna B. I. Alion, Ion Câmpeanu, B. Cogâlnic, I. Dumbrăveanu. Devine membru al Societății
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia existenței nediferențiate, molusculare, întâlnită la Gottfried Benn, în apologia vieții neschimbate, „eternizate” a satului ardelean. Dar fiori metafizici vin și aici, ca în Poemele luminii, să tulbure nepăsarea fericită a firii. Pan, bătrân și orb, retras într-o peșteră, e urmărit de umbra lui Christ. Conștiința, spiritul aștern umbră în edenul păgân al naturii. „Moartea lui Pan”, motiv liric foarte răspândit în literatura postnietzscheană, intervine și la B., marcându-i poezia printr-
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
fiori metafizici vin și aici, ca în Poemele luminii, să tulbure nepăsarea fericită a firii. Pan, bătrân și orb, retras într-o peșteră, e urmărit de umbra lui Christ. Conștiința, spiritul aștern umbră în edenul păgân al naturii. „Moartea lui Pan”, motiv liric foarte răspândit în literatura postnietzscheană, intervine și la B., marcându-i poezia printr-un al doilea aspect caracteristic, „tristețea metafizică”. Aceasta se extinde treptat în universul autorului odată cu volumele În marea trecere, Lauda somnului, La cumpăna apelor, unde
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
avem ideologie”. Versuri semnează C. Ionescu, C.I. Șiclovanu, Liviu Deleanu, Petre Boldur, Savin Constant, Mircea Pavelescu, Eugen Ionescu, Eugen Jebeleanu, Ilarie Dobridor, Horia Roman, Corneliu Temenschy. Proză publică Mircea Damian, George Acsinteanu, Alf Adania, Al. Sahia, Dem. Bassarabeanu, G. Ionescu, Pan M. Vizirescu, Petre Boldur, iar Octav Șuluțiu e prezent cu un fragment din romanul Lulu. Eseistica este reprezentată de Al. Drăguș, cronica plastică de Eustațiu Vladimir, cea literară de G. Ionescu (despre Brățara nopților de Ilarie Voronca) și Alf Adania
CAETE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285991_a_287320]
-
copilului, ursoaica ce nu și-a lins suficient puiul îl face pe acesta irascibil și iritabil. Panteră În afară de ideile generale asociate animalelor sălbatice: putere, forță, sălbăticie, pantera simbolizează deplinătatea, întrucât sintetizează toate animalele (conform etimologiei grecești: panther este compus din pan, „tot”, și ther, „animal”). Prin urmare este un semn fericit și pozitiv în vis, indicând bogăția posibilităților și a resurselor. Cel ce visează are «tot» ce îi trebuie pentru a reuși; nu-i mai rămâne decât să devină conștient de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ed. pref. Rumiana Stanceva, Cluj-Napoca, 2002; Imitație de coșmar, București, 1995; În dimineața de după moarte, București, 1996; Balanța cu un singur talger - Die Waage mit einer einzigen Schab - La Balance à un seul plateau - The Balance Scale with a Single Pan, ed. plurilingvă, București, 1997; La cules de îngeri, București, 1998; Cartea albă a lui Arpagic, București, 1998; Geniul de a fi, București, 1998; Soarele de apoi, București, 2000; Ghicitul în mulțimi, București, 2000; Cine sunt eu? (Un sfert de secol
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
sunt vrednici nici de milă (Drumul cel din urmă). Oscilând între a lua în răspăr totul, prin pirueta ironic-sarcastică, și accentul grav al metaforelor cangrenei și agoniei, poetul cultivă cu voluptate incongruența (Amiază de april). Coșmarul și boala, tăcerea lui Pan, zeul belșugului de viață, și domnia-sa Moartea, de față sau mereu ghicită, conturează un panopticum de motive expresionist. Admirator al lui Christian Morgenstern, pasionat de Rilke, prețuitor al lui Franz Werfel, traduce, cu excepția poemei Mortul vesel de Charles Baudelaire
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]