1,574 matches
-
care, fiind fanatici ai partidului lor, făceau un mare zel atât în alegeri cât și în politica de toate zilele. Acești liberali foarte huliți, aceste sperietori pentru lumea pacinică ereau: Anastase Stolojan, Emil Costinescu, Dimitrie Bilcescu, Eugeniu Carada, Grigore Serurie, Pană Buescu, Tache Anastasiu de la Tecuci, Ion Simulescu de la R.-Vâlcea, Dimancea de la Pitești, Chirițescu zis și Chirițopulo de la Teleorman, Stan Popescu, Radu Pătărlâgeanu, Radu Stanian, Grigorescu de la Ploiești, Candiano-Popescu și alții. (Id., ibid., foiletonul L, AD., nr. 11 923, 14
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Al. A., str. Labirint, 27; Michel, A., profesor la Jockey-Club și la școala de Aplicație. Sala de arme, str. Occidentului (pp. 334). Expoziții: Expoziția permanentă pentru artiști, str. Stavropoleos (curtea bisericii) (p. 335). Gimnazii: Gimnaziul Cantemir, str. Primăverii, 9, director, Pană Constantinescu; Gimnaziul Lazăr, Calea Moșilor, 23, director, M.I. Ghimpa; Gimnaziul Mihai Bravul, str. Rotarilor, 9, director, C. Stoicescu (p. 339). Piețe: Halele Centrale; Piața Mare; piața Ghika; Piața Mică; Piața Amzii (p. 339). Hoteluri: Hotelul d’Angleterre (M.E. Weinberger), Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
membri; director general, Sc. Vârnav; administrator delegat, E. Costinescu; Societatea Economia, str. Nouă, 6; Consiliul de administrație: P.S. Aurelian, președinte; C. Troteanu, vicepreședinte; Em. Protopopescu-Pache, C. Porumbaru, G. Dem. Theodorescu, Sp. Haret, șt. Popescu, C. Mănescu, Al. Locusteanu, M.C. Florențiu, Pană Constantinescu, membri. Societăți diverse: Societatea Concordia română, str. Calvină, 3; Consiliul de administrație: C. Porumbaru, președinte; Dem. Floru, Pană Constantinescu, Troteanu, M. Popescu, B. Beșlegeanu, N. Voinescu, C. Berescu, E. Bozianu, R. Zaharescu, Grabowski, membri; Societatea funcționarilor români; Consiliul de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
președinte; C. Troteanu, vicepreședinte; Em. Protopopescu-Pache, C. Porumbaru, G. Dem. Theodorescu, Sp. Haret, șt. Popescu, C. Mănescu, Al. Locusteanu, M.C. Florențiu, Pană Constantinescu, membri. Societăți diverse: Societatea Concordia română, str. Calvină, 3; Consiliul de administrație: C. Porumbaru, președinte; Dem. Floru, Pană Constantinescu, Troteanu, M. Popescu, B. Beșlegeanu, N. Voinescu, C. Berescu, E. Bozianu, R. Zaharescu, Grabowski, membri; Societatea funcționarilor români; Consiliul de administrație: prințul Dim. Ghica, președinte de onoare; Al. G. Cantacuzino, C. Marcovici, vicepreședinți; I. Theodoru, P. Davide, C. Moscuna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în cartea veche: anu-ntăi de Convorbiri. Și ce văd pe fila scrisă?... O, amice,-o să te miri!... E un cântec nebunatic, îngânare de amor, Un vers rătăcit în lume, un suspin, un strop de dor Izvorât din a mea pană acum douăzeci de ani. Ce amară ironie, când văd perii mei balani! Douăzeci de ani de-atuncea... s-a topit un trai de om! Unde-i vesela verdeață de pe-al vieței mele pom?... Îmi aduc ș-acum aminte de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
comună din județul meu și pînă la toți cei trei președinți post-ceaușiști ai României, am cunoscut toată floarea cea vestită a politichiei băștinașe. Nu e o bucurie, dar e ceva util! A.B.Ați schimba ceva din ce ați făcut pana acum? Nu, nu aș schimba nimic, m-aș strădui însă să fac unele lucruri ceva mai bune. Nu e sigur că aș reuși, dar aș încerca. Am așa, un fel de nostalgie a lucrurilor bine făcute! A.B.V-ați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Tiei Șerbănescu, care dialoghează de-a lungul timpului cu Al. Oprea, Petre Ghelmez, Al. Dima, Daniela Crăsnaru, Nicolae Breban, Z. Ornea, Laurențiu Ulici ș.a. Același gen de publicistică fac Florica Ichim, care consemnează o convorbire cu Liviu Ciulei, în timp ce Roxana Pană realizează un interviu cu Mircea Sântimbreanu etc. R.l. marchează întotdeauna momentele aniversare și comemorative. În 1952, cu prilejul centenarului nașterii lui I.L. Caragiale, își expune opiniile Camil Petrescu, în 1964 un număr e dedicat lui Mihai Eminescu (la șaptezeci și cinci de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
și-ar fi pierdut timpul cu Giulia: - Îl cunosc pe individul ăsta, începuse el. E Andrei Ionescu. - Da, el este. De unde îl știi? - Păi, e însurat cu vară-mea, spusese băiatul, mirându-se totodată de ce spune și fluturându-și ușor pana lungă, atârnată ca un cercel de ureche. - Nu. Îl confunzi! E scriitorul Andrei Ionescu și știu precis că nu are pe nimeni. - Ei, bravo! Acum mă faci și mincinos! Giulia nu se lăsa prinsă de poveste, dar era evident că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
inca hotărît și scriind încă; Deși stînci peste tine se rostogolesc, desi puhoaie se revarsă, și deși vînturi negre precum marea Te spintecă-n bucăți, deși în jurul gleznelor sîngele-ți curge, 85 Picioarele de stîncă tare prinzîndu-ți-le înghețate, totuși aspră ta pana Scrie minunile Viitorimii cu teamă groaznică de viitor. Grozav mă minii în străfunduri, căci iată că de stîncă tare picioarele și mîinile-mi Sînt pironite, altminteri vrăjmășia și-ura mi-ai simți În ale omului boli toate căzînd asupra frunții tale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lăzărescu], „Pâinea pădurii”, VR, 1946, 4-5; Piru, Panorama, 154-157; Nicolae Țirioi, Mihail Cosma, „Inefabila Arcadie”, O, 1969, 5; Dumitru Micu, „Inefabila Arcadie”, RL, 1969, 32; Al. Piru, Evoluția poeziei, R, 1969, 9; Florin Manolescu, „Inefabila Arcadie”, RL, 1970, 8; Sașa Pană, Să facem distincție, LCF, 1971, 18; Paul Antim, „Baladele vânătorului de balene”, AST, 1972, 8; Aureliu Goci, „Baladele vânătorului de balene”, RL, 1972, 26; Mircea Iorgulescu, „Baladele vânătorului de balene”, LCF, 1972, 48; Nicolae Țirioi, Mihail Cosma, „Trandafirul și infinitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
suntem total recunoscători și le mulțumim. D.D., tatăl lui M. Povestea noastră a pornit de la senzația ca ceva nu este in regula si sentimentul de teama, la confirmarea unui specialist, care a căzut pe capul nostru ca un trăsnet si pana la bucurie Am fost bulversați atunci când am aflat diagnosticul, deși ne-am dus la un specialist tocmai pentru ca simțeam ca ceva nu este in regula. Atunci ne-a fost recomandata terapia ABA. Imediat am început sa căutam informații despre autism
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
si homeopate toate acestea l-au ajutat sa progreseze foarte mult . După 4 luni de terapie ABA a fost pregătit pentru integrarea in grădinița pe un program parttime, continuând în restul zilei orele de terapie. Am continuat terapia in Centru pana când Constantin a împlinit 4 ani si 1 luna si poate as fi rămas mai departe in Centru daca supervizorul nu ar fi plecat, urmata fiind de toata echipa cu care Constantin a făcut progrese remarcabile. După plecarea supervizorului si
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
au fost cerute lui Constantin in evaluarea psihosomatica iar d-nele Inspectoare de la Invățământ au fost fascinate de cate lucruri știe copilul meu si cat de frumos răspunde. La acea evaluare, Constantin a obținut un maximum de puncte si de felicitări Pana la urma tot răul a fost spre bine. Copilul meu este acum foarte deștept, are un vocabular elevat, atrage atenția tuturor persoanelor cu care intra in contact. Este un copil cu care mă mândresc tot timpul. D-na directoare spune
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
făcea. In 3 luni ea a reușit sa-l facă pe Vlăduț sa folosească toaleta, să deprindă abilitați de autoservire, sa mănânce singur, sa accepte recompensele alimentare. La fiecare ședința terapeuta se implica cu toata forța ei, lucrează cu Vlăduț pana la epuizare, o vad cum transpira instantaneu, ii apar coșuri pe fata, se vede efectiv că își pune toată priceperea și mai ales intuiția extraordinara pe care o are in slujba lui Vlăduț. De multe ori cu o seara înainte de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
în 1909 le citea familiei și prietenilor și „încă de pe vremea când era judecător exilat la Ghergani, adică înainte de 1912 [...], le trimetea prietenilor, artiștii Gr. Mărculescu și Ciprian, cari le citeau la cafeneaua Capșa, unde se făcea mult haz” (Sașa Pană). Nu au fost însă tipărite decât în 1922, când Tudor Arghezi publică în „Cugetul românesc” Pâlnia și Stamate și Ismaïl și Turnavitu. Altele aveau să apară după moartea sa, în 1925 în „Punct” (Emil Gayk, Plecarea în străinătate, Cotadi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Contimporanul” (După furtună), iar în 1929-1930 în „unu” (Fragmente antologice, Cronicari). În 1928 numele scriitorului devenise titlul unei publicații de avangardă scoase de Geo Bogza la Câmpina. Revista „unu” îi consacră în întregime numărul 31/1930. La editura acesteia, Sașa Pană tipărește în 1930 primul volum de scrieri urmuziene. Tot el va întocmi culegerea Pagini bizare (1970). Purtătorul numelui literar Urmuz (dat de Tudor Arghezi) a murit într-o noapte, sinucigându-se cu un foc de revolver, într-un chioșc din apropierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
literar, București, 1985, 124-126; Sorescu, Ușor cu pianul, 299-300; George Macovescu, Urmuz, MS, 1986, 3; Mincu, Eseu, 260-269; Scarlat, Ist. poeziei, III, 14-17; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 115-116; Mircea Vasilescu, Urmuz: avers și revers, RITL, 1988, 1-2; Sașa Pană, Despre Tristan Tzara și Urmuz, MS, 1990, 3-4; Paul F. Silvan, Antologia personajului urmuzian, F, 1990, 12; Pop, Avangarda, 40-61, passim; Daniela Todorova, Limbajul creator de universuri autonome la Urmuz, LL, 1991; Nicolae Manolescu, Urmuz abstracționist, ST, 1991, 12; Negoițescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
sus, valențele reprezentate prin liniile îngroșate sunt substituenții îndreptați către cititor (deci în fața planului foii), valențele cu linie punctată reprezintă substituentul din spatele planului de reprezentare iar cu linie continuă sunt redați substituenții din plan. 2. formulele perspectivice în care legătura pană sau îngroșată reprezintă substituenții din fața planului, legătura punctată reprezintă substituenții din spatele planului. Formulele spațiale devin în plan astfel: 3. Folosirea formulelor de proiecție Fischer (formule convenționale) permite o scriere mai simplă a formulelor cu structuri asimetrice. În acestea pe vertical
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cărei teatru a fost Europa, să înceapă să se contureze. După ce a pierdut războiul economic declarat liberalismului, blocul comunist suferă o brutală dezintegrare, o prăbușire în lanț a regimurilor cere, de aproape o jumătate de secol, se mențineau prin forță, panînd în evidență pasionanta problemă a destinului unui continent din nou stăpîn pe viitorul său, văzut pentru prima dată în istorie, ca unul organizat în jurul acelorași valori. Partea I (1919-1945) EUROPA ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE Europa imediat după primul război mondial
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Andronești din Târgoviște și Mănăstirea Seaca, unde și-a aflat, se pare 18, mormântul; grecul Pano (Pană), om de credință al lui Simion Movilă, și-a găsit mormântul la Mănăstirea bucureșteană Sfânta Ecaterina, căreia i se zice și „mănăstirea lui Pană vistiernicul”; cronicarul lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu, a fost îngropat la Mănăstirea Flămânda (la 28 mai 1621), ctitoria sa; marele vistier Stoichiță, apropiat al lui Radu Șerban, a ridicat o mănăstire la Strâmba, satul său, și a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
urmat soțul, l-a secondat, i-a stat aproape, i-a născut unsprezece copii, a ridicat împreună cu el lăcașe de închinăciune și și-a pus numele lângă zidiri ce-i aparțin sau pe care le-a înălțat împreună cu fratele ei, Pană Negoescu (Biserica Dintr-o zi și Biserica Ienei din București, Biserica bolniței de la Mânăstirea Bistrița, Mănăstirea Surpatele), a dăruit bogat alte mănăstiri. L-a însoțit pe soțul ei care își pierduse tronul (Brâncoveanu a fost ridicat „dimpreună cu toată casa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și boierii din Divan. „Era evidentă preocuparea [Doamnei Marica] de a păstra cea mai însemnată parte a averii nepoților de fii și mai ales celui menit să ducă mai departe numele neamului”. Doamna Marica Brâncoveanu (al cărei frate, marele ban Pană Negoescu, s-a aflat printre cei chemați să gireze înțelegerea pomenită mai sus) a murit în decembrie 1729. Fiicele au îngropat-o în biserica Sfântul Gheorghe Nou. Unele „femei triste” rămâneau în gineceu... Moartea lui Petru Rareș la 2/ 3
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduvelor (protejate câteodată de rude pe care chiar le răsplăteau, cum a făcut văduva Grăjdana, care, îngrijită - „a căutat-o [...] la toate nevoile ei și a cercetat-o și a cinstit-o, ca pe un părinte” - de ginerele ei, logofătul Pană Filipescu, i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
clucerul Constantin Știrbei, cel „lung la unghii”, l-a sâcâit pe Constantin Brâncoveanu până când Vodă a poruncit să fie pus în obezi și trimis la Mănăstirea Tismana 309. Maria (Marica) a fost măritată de două ori. întâi cu marele spătar Pană Filipescu (care mai fusese însurat cu Preda, fiica postelnicului Radu din Văleni), înrudit cu multe familii boierești valahe, fidel socrului său (împreună cu care a stârnit mânia lui Mihnea al III-lea) și combatant contra slujitorilor răsculați în 1655310. Rămasă văduvă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Luceafărul” (1964), iar editorial cu Lume mică, lume mare (1971), cuprinzând versuri pentru copii. Colaborează la „Amfiteatru”, „Almanahul copiilor”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară” ș.a. Este autoarea a numeroase volume de poezie și proză pentru copii și tineri, dintre care Pană de gaiță și poveștile ei (1986) i-a adus Trofeul Micului Cititor, iar Poveștile primăverii (1995) Premiul Uniunii Scriitorilor. A tradus (în colaborare) poezie și proză din limbile rusă și polonă, iar în periodice versuri din bielorusă, cehă, georgiană și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]