1,639 matches
-
se schimbă, probabil, aura. EDUCAȚIE Meseria de dascăl trebuie să aibă ieșire la zâmbet. Nu poate fi verticalizat viitorul cu ajutorul unei școli cocoșate. Pedagogul slab îi confiscă tânărului responsabilitatea. Adică aproape totul. Școala mediocră transformă copilul în maimuță. Ori în papagal. Diplomele pentru școala vieții le dă strada. Uneori chiar maidanul. Greu se lasă mârlănia manipulată de educație. Vocația crește din modele. Școala nu-i dă unui viitor creator nici 10% din ce va avea el nevoie. Școala trebuie să stimuleze
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Recepționerul s-a uitat la mine strâmb și m-a întrebat de trei ori: " Ești sigur că vrei camera pentru o săptămînă?", ca să fie sigur că a înțeles bine ce vreau din franceza mea aproximativa. "Oui, oui", repet ca un papagal, încîntat de prețul cu jumătate mai mic decât în oricare alt hotel din Parisul bătut de mine cu piciorul, în după-amiaza în care m-am decis să-mi iau zborul din casa prietenilor mei. Încântarea mi-a fost de scurtă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
puțin nebun, în felul lui. Ne-am dat seama de asta după câteva zile când, neavând încotro, ne-au acceptat, că de, nu ne puteau da afară în zăpadă, iar drumul spre platou și Cotă era închis. Cătălin avea un papagal pe care-l bibilea în fiecare zi vorbindu-i ca unui copil. De multe ori îl certa că nu-și mânca semințele, alteori îi dădea drumul prin stație în tura lui și bineînțeles că nu-l prindea până când venea Brașov
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ori îl certa că nu-și mânca semințele, alteori îi dădea drumul prin stație în tura lui și bineînțeles că nu-l prindea până când venea Brașov să preia tura și începea ăsta să-i înjure și pe el, și pe papagal, cum că el n-o să stea toată ziua să-l suporte cum aleargă și vorbește ca prostu' unei păsări la fel de proaste ca el. Nu înțeleg ce-l futea grija pe nemernicul ăla ciufut de Brașov dacă stă și-l vede
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
stea toată ziua să-l suporte cum aleargă și vorbește ca prostu' unei păsări la fel de proaste ca el. Nu înțeleg ce-l futea grija pe nemernicul ăla ciufut de Brașov dacă stă și-l vede pe Cătălin cum își aleargă papagalul, sau stă pur și simplu, pentru că, n-o să-ți vină să crezi, toată slujba lor consta în a raporta din oră în oră, timp de douăsprezece ore pe tură, ce viteză are vântul, mărimea stratului de zăpadă și alte dude
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ia stai așa, se face lumină și la mine pe stradă, dacă n-am sunat-o decât o dată, nu care cumva nemernicul ăla de Geograf, în cârdășie Nuți, și-a bătut joc de mine? Atunci mi-a căzut fisa. Ce papagal imperial sânt am vorbit de-a dragostea o săptămâna cu Nuțișor: nu m-am prins. Mi se înroșesc urechile și acum, când mă gândesc ce texte îi transmiteam în fiecare zi de fapt vreunei țărănci grași da' să știi că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
pe jumătate pline și să dispară dând mărunt din gură. Era caraghios așa micuț și cu chelie, compensând lipsa de păr cu o barbă netunsă de o viață și cu niște funduri de sifon în loc de ochelari, vorbind singur sau cu papagalul. Mă iau după el, sânt curios ce sau mai degrabă cât vrea să scrie, dacă cere cu disperare atâta cerneală. Unde ești, mă urmărești, sau ai rămas în trenul de București sau poate la sânii Valeriei?... Să nu-mi spui
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
-l văd pe Cătălin Geograful cum umple două căldări cu apă și toarnă cerneala peste ea, ca să-și stropească zăpada din fața ferestrelor, că s-a plictisit să vadă alb în fața ochilor, de dimineața până seara. Asta când nu vorbește cu papagalul ăla nenorocit pe care-l urăște Brașov de moarte, dar numai de formă, în fața Geografului, pentru că altfel l-am văzut eu de nu știu dte ori, când nu era Cătălin de față, cum îi dădea de mâncare, îl mângâia, și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cum îi dădea de mâncare, îl mângâia, și de câteva ori, ține-te bine, vorbindu-i, mînca-ți-aș, Ca să zic așa. El, care-l făcea nebun pe Geograf, că vorbește cu păsările, el; marele Brașov, un ratat, vorbea și el cu papagalul, că se căcau pi ei de plictiseala, acolo în creierii munților, iar eu de dorul Valeriei, la care te uiți tu acum, cum și-o pune cu Pelicanul. D-aia, parcă îmi pare rău că nu mi-am băgat pipa
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
urmă presiunii prietenilor noștri și, într-o după-amiază de toamnă târzie, am mers să vedem și "Artis". M-ar apuca un căscat teribil dacă aș începe să descriu parcul și animalele. 53 Toate erau așa cum trebuiau să fie. Girafele înalte, papagalii zgomotoși, panterele mlădioase. Ioana a mers mai tot timpul cu ochii strânși, ca să nu vadă din greșeală vreun liliac. Eu am făcut poze. Cristina a făcut poze. A făcut coadă la bazinul cu crocodili ca să-i vadă cum mănâncă șobolani
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
plină de o bucată de plăcintă. Când am fost în pădure, am văzut capre sălbatice. Trebuie să-mi fac un arc. Trecând mai departe, văzură alte mărfuri, saci de grâu și de orz, butoaie de oțet și de untdelemn, oi, papagali, piei de leopard, țesături... Femei rome în veșminte lungi de mătase, cu unghiile de la mâini și de la picioare vopsite în roșu, umblau ținîndu-se măreț printre mărfuri și negustori, cu sclavele încărcate de poveri venind după ele. Alergau prin piață bărbieri
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vieții (Thuja occidentalis), pinul de tămâie (Pinus cistaceus), magnolia (Magnolia grandiflora), țuga (Tsuga heterophylla), liane, epifite etc. Între speciile faunistice întâlnite în pădurile subtropicale nord americane amintim: ursul baribal (Ursus americanus), puma (Felis concolor), oposumul, marmota de pădure, veverița zburătoare, papagali. Pădurile din sud-estul Australiei și Tasmania sunt renumite pentru eucalipți (Eucalyptus obliqua, E.gigantea), la aceștia adăugându-se fagul austral (Nothogafus cunninghamii), iar pădurile de pe versanții muntoși din Brazilia sunt renumite pentru pinul de Parana. VI.4.2. EUROPA MEDITERANEANĂ
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cercetării de față. De asemenea, o dată cu lectura masivă a textelor publicistice ale poetului având ca sursă suportul original, și anume periodicul interbelic, am avut privilegiul unui contact direct și material nu doar cu textul restrâns ci, în cazul Biletelor de papagal, cu o întreagă concepție artistică despre gazetărie, experiență care poate provoaca un declic mental oricărui lector inițiat, rămas totodată captiv în frazeologia critică a intervalului dintre războaie sau în cea a deceniilor șapte și opt ale secolului trecut. Astăzi, cel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca exponent pe Arghezi), dar de pe o altă poziție, reabilitată ulterior. Dacă acești doi "cititori" marcanți ai generației '30 resping, pe temei subiectiv, lipsit de argumente pertinente, creația argheziană, un tânăr și entuziast critic precum Șerban Cioculescu citește Bilete de papagal pentru deliciul zilnic al lecturii unui text insolit, bine scris, așteptat matinal cu nerăbdare, după cum însuși mărturisește. Iată doar două opinii, traducând percepții aflate la antipod, atitudini care pot stârni interesul oricărui cercetător. În fine, indiferent de unghiul de abordare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
parabolei și totodată exprimă perspectiva lucidă a enunțiatorului în raport cu obiectul polemicii. Exegeza argheziană de până acum a fost preocupată, atunci când s-a oprit asupra gazetăriei, de producțiile pamfletare în care ficțiunea, "invenția personală activă" privită de însuși autorul Biletelor de papagal ca o condiție esențială a literarității -, este elementul esențial al discursului, ignorând cu obstinație texte polemice valoroase care, deși sunt marcate de conjunctural, poartă, în orice situație, amprenta inconfundabilă a stilului arghezian. Atunci când temperatura violenței scade, iar pamfletarul se mișcă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mai îndreptățită cu cât, în atacul său, Iorga se folosește de condeiul fără talent și rău intenționat al unui oarecare N. Georgescu Cocoș, una din celebrele victime argheziene 281. Astfel, când Arghezi va scoate o nouă serie a Biletelor de papagal, în anul următor (1937), își va transforma publicația "într-un cotidian antiiorghist" (Dorina Grăsoiu), gestul său semnificând, în planul diacronic al relației sale cu Iorga, apogeul unei dispute ce împlinea mai bine de trei decenii. Ni se pare relevantă acestă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care, însă, îi trădează implicarea prin simpla prezentare peiorativă a faptelor. Odată povestirea încheiată, instanța auctorială preia cuvântul, re-explicitându-și poziția reală, nedisimulată, față de adversarul său: "La studiile noastre de expresie și de natură moartă, domnul Iorga adoptă procedeul Biletelor de papagal, de la care a putut să învețe, în șase săptămâni de când reapar, că portretul e rezumativ, concret și mai concludent decât articolul descriptiv și a publicat Un Fra Angelico român: T. Arghezi. [...] Domnul Iorga nu știe să facă uz de gen
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
adversitatea dintre cei doi se va atenua (grație intervenției umanitare a lui Iorga pentru eliberarea poetului închis la Văcărești), pentru a se intensifica, din nou, și a atinge maxima intensitate în 1937. Observăm că, pe parcursul primei serii a Biletelor de papagal (serie în care numele lui Iorga apare sporadic, articolele nevizându-l direct), tonul oscilează între neutralitate cordială, ironie discretă și persiflare, în enunțuri de genul: "Dacă d. Iorga știa mai puțină știință și mai multă figurație de dans, este probabil
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi drept primul poet român, evident, tot în absența debutului editorial 320. Faptul că autorul Spinilor de hârtie a fost, permanent, în atenția publicului larg, atât ca poet cât și ca publicist, este de netăgăduit, astăzi, iar succesul Biletelor de papagal (volume și studii cu caracter monografic, dedicate poetului, dezbat, pe larg, acest episod), concept de presă literară arghezian sută la sută, este direct legat de notorietatea (ca o consecință directă a disputelor create în jurul numelui său) pe care și-a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu mine vântule? Pe o palmă de țărână, prefață de Mircea Tomuș, Editura Minerva, București, 1970. Ars poetica, prefață de Ilie Guțan, Editura Dacia, Cluj, 1974,. Pamflete, postfață de Mariana Ionescu, Editura Minerva, București, 1979,. 1.3. Publicații Bilete de papagal, seria I (2 feb. 1928 9 august 1929, cotidian), București; seria a II-a (15 iunie 5 oct. 1930, săptămânal), București; seria a III-a (7 iunie 1937 până în 1938), București; seria a IV-a, în ziarul Informația zilei (9
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de țărână, București, Editura Minerva, 1970, cu o prefață de Mircea Tomuș. Ars poetica, Cluj, Editura Dacia, 1974, cu o prefață de Ilie Guțan. Pamflete, București, Editura Minerva, 1979, cu o postfață de Mariana Ionescu. 1.3 Publicații Bilete de papagal, seria I (2 feb. 1928 9 august 1929, cotidian), București; seria a II-a (15 iunie 5 oct.1930, săptămânal), București; seria a III-a (7 iunie 1937până în1938), București; seria a IV-a, în ziarul Informația zilei (9 aprilie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
as a source the original support, i.e. the periodical newspapers appeared between the two world wars, we had the privilege of a direct and material contact not only with the excerpted text, but, in the case of the Bilete de papagal (Parrot Fortune Tickets) , with an entire artistic conception on journalism. Such an experience can trigger a mental gap to any initiated reader who is at the same time entangled within the critical phraseology typical to the historical interlude between the
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este "Neamul românesc și Facla jidovească". 287 Ibid., pp. 348-352; titlul articolului este "Cu prilejul revoluției chineze". 288 Ibid., până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 289 Idem, în Scrieri 41, p. 178. 290 Idem, în Bilete de papagal, București, nr. 106/1928. 291 Idem, "Cum polemizează domnul Iorga", în Scrieri 41, pp. 177-180; și următorul citat este extras din acest articol. 292 Ibid., p. 191, titlul articolului este "Sensibilitate și imagini". 293 Ibid., pp. 168-173. 294 Marc Angenot
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
răspuns", în Scrieri 41, p. 169; până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 301 Tudor Arghezi, "Un răspuns", în Scrieri 41, p. 169; până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 302 Tudor Arghezi, în Bilete de papagal, București, nr. 42/1928. 303 Ibid., nr. 53/1928. 304 Ibid., 406/1929. 305 Apud Cornel Munteanu, op. cit., p. 216. 306 Tudor Arghezi, "Troparele zilei", în Scrieri 23, pp. 132-135; până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 307
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Grăsoiu, Bătalia Arghezi, p. 84. 319 În Ideea europeană, București, an III, nr. 74, 28 august, 1921, p. 3. 320 În Săptămâna muncii intelectuale și artistice, București, an I, nr. 11, 15 martie 1924, p. 4. 321 În Bilete de papagal, București, în seria I, 1929, nr 1 (2 februarie), p. 1. 322 Tudor Arghezi, "Tablete din țara de Kuty", în Vremea, București, an VI, nr. 311, 29 oct. 1933, p. 7. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MINODORA SĂLCUDEAN Tudor Arghezi. Discursul polemic 2 1 214
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]