2,818 matches
-
un trunchi de copac, tocmai pentru a reliefa această legătură " de sânge" dintre om și viața naturii.345 În Bucovina, la moartea unui om, se aduce, de la biserică, "un prapur și o cruce" care se leagă, în fața casei, de doi pari ce încadrează ușa și se țin până la înmormântare. "Prapurul" din Bucovina înlocuiește "steagul" din Transilvania. În trecut, la casa în care se afla un mort, se punea un brad (numit bradul de la morți), "frumos și verde, împodobit cu flori, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Édition Librairie Hachette, Paris, 1877. LÉVY-STRAUSS, Claude, Antropologia structurală, Prefață de Ion Almaș, Traducere din limba franceză de J. Pecher, Editura Politică, București, 1978. * * *, Linguistique et poétique, Choix et préface de Victor Grigoriev, Notices de Vera Mazo, Traduit du russe par Antoine Garcia, Éditions du Progrès, Moscou, 1981. LUCĂU-DĂNILĂ, Filon/RUSAN, Dumitru, Fundu Moldovei. O așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. * * *, Lumi fascinante, lumi uimitoare, O călătorie prin cele mai interesante locuri de pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cit., v. metafora, pp. 675-676; Am utilizat această enciclopedie pentru ilustrarea "istorică" a metaforei. 48 v. Nina Aroutiounova, Les fonctions syntaxiques de la métaphore, în Linguistique et poétique, Choix et préface de Victor Grigoriev, Notices de Vera Mazo, Traduit du russe par Antoine Garcia, Éditions du Progrès, Moscou, 1981, pp. 305-323: "La métaphore et avant tout le moyen de saisir l`individualité d`un objet ou phénomène concret, d`exprimer son caractère unique et exceptionnel" (p. 309). 49 Jean Cohen, Structure du
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când a auzit această interpretare și mi-a spus că va cânta acest cântec așa cum a fost scris. Iar frumosului cântec al Mariei Tănase „Mărie și Mărioară” „Si-am zis verde sălcioară Mărie și Mărioară Mărie și Mărioară Ia un par de mă omoară Parul să fie de plop Să nu mă omori de tot...” i-au fost schimbate aproape în totalitate versurile sub forma: ”Foaie verde sălcioară, Hei Marie Mărioară Până ieri torceai fuiorul Azi ari holda cu tractorul” Din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
interpretare și mi-a spus că va cânta acest cântec așa cum a fost scris. Iar frumosului cântec al Mariei Tănase „Mărie și Mărioară” „Si-am zis verde sălcioară Mărie și Mărioară Mărie și Mărioară Ia un par de mă omoară Parul să fie de plop Să nu mă omori de tot...” i-au fost schimbate aproape în totalitate versurile sub forma: ”Foaie verde sălcioară, Hei Marie Mărioară Până ieri torceai fuiorul Azi ari holda cu tractorul” Din nefericire o boală grea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se baza pe repere istorice și de a învia amintiri ce datează de un sfert de secol. Istoria grupului, prezentată de Jacques Robin, e urmată de un comentariu al lui Annie Robin care a asistat la toate întîlnirile. A doua par-te a acestui capitol este dedicată mișcării Objectif 72 și celorlalți fondatori ai Grupului celor Zece: Robert Buron, Henri Laborit și Edgar Morin. Henri Laborit, mort în timpul acestei anchete, a fost una dintre figurile-cheie ale grupului, și ni s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
despre Les voies d'une économie plurielle (Căile unei economii plurale)68, în care descria îmbinarea contemporană a două faze din evoluția econo-mică: pe de o parte, apogeul (și deci începutul de-clinului) unei creșteri energetice, și, pe de altă par-te, "emergența unei faze simbolizate de calculator și caracterizată prin deplasarea motoarelor creșterii înspre imaterial". Această a doua fază, care anulează timpul și spațiul, este descrisă ca provo-cînd "o formidabilă concentrare de puteri inerente controlului celor două forme de imaterial
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
societatea nu ne poate cere să fim simultan mari preoți și să se permită filmarea "Bébête Show" ("Show-ul Nătărăilor") și "les Guignols de l'info" ("Paiațele informației"). Ceva se întrerupe în comunicare, prin principiul juxtapunerii; chiar dacă, pe de altă par-te, umoriștii au mult talent și chiar dacă e un ar-gument pentru democrație, una dintre consecințe e că nu mai există putere. E adevărat că toate astea privesc ceea ce numesc partea ascendentă a funcției politice, adică partea de cucerire a legitimității
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
femei fac parte din grup și, chiar dacă unele sînt prezente la întîlniri, nu iau des cuvîntul. Doar Odette Thibault e citată ca facînd într-adevăr parte din acest grup care pare elitist, deși Jacques Robin o neagă. Pe de altă par-te, convingerile politice ale unora și altora sînt destul de omogene: practic, toți, cu excepția lui Jack Baillet, Alain Laurent și Jacques Sauvan, se consideră oameni de stînga. Umorul, foarte prezent în cursul întîlni-rilor grupului, era mînuit adesea de Jack Baillet, care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fiului său Niculae. Astfel, copilul singuratic care citea pe izlaz devine curând un adolescent inadaptat. Traversând o criză de identitate și de valori (conflict interior, psiho logic și cognitiv), Niculae se înstrăinează de lumea țărănească, devenind mai întâi activist de par tid, apoi inginer horticultor. Ultimul statut social îl încadrează definitiv în tipologia inte lectualului, caracterizat complex, prin neobosită aspirație spre cunoaș tere - a sinelui și a lumii -, prin inteligență și luciditate, prin fire reflexivă, introvertită. Prin intermediul celor două personaje, tată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de mînz, își lasă betele ori brîul să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te doară capul. (Gh.F.C.) De vrei să-ți îngrași calul, taie o cîrtiță și pune-i-o în grăunțe. (Gh.F.C.) Cică la început Dumnezeu îl făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cică la început Dumnezeu îl făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în spinare ca vîntul. (Gh.F.C.) Mai nou, în locul căpățînelor de cal, în parii gardului se pun oale sparte. (Gh.F.C.) Calul simte nenorocirile și apropierea duhurilor necurate. (Gh.F.C.) Calul nu trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cal, în parii gardului se pun oale sparte. (Gh.F.C.) Calul simte nenorocirile și apropierea duhurilor necurate. (Gh.F.C.) Calul nu trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc în sită și zici de două ori: „Cînd a aduce mama apă cu sita, atunci să muriți voi.“ Să nu ții oalele cu gura în jos ori să le pui în par, ori să le lași nespă late, că n-ai noroc la pui. Cînd clocesc paseri, nu se coc ouăle învălite cu cenușă, că se înăbușă mulți pui în ouăle de sub cloșcă. Cînd bate vînt, nu se pune cloșcă, că ies
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
milostiv. P A dormi cu palmele lipite și puse între picioare e semn de sărăcie, cobe, piază rea. Nu-i bine ca mama să sărute pe copil pe palmă, că se face tîlhar. Par Cel care bate în pămînt vreun par fără trebuință și nu-l scoate pe lumea cealaltă îl va scoate cu ochii. Parte Cînd ai noroi în cot și în genunche, ai parte de bivoli. Pasăre în ziua de Dragobete se însoțesc paserile. Paserile de casă cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau altceva la porci, c-apoi capătă linți. Linții la porci se vindecă dacă li se dă jumătate de oră înainte de a-i tăia să mănînce sămînță de cînepă. Pentru boală de brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căpistere. Dacă la șase săptămîni de la moartea cuiva moare și o altă persoană din familia celui dintîi mort, atunci acesta se dezgroapă și, dacă îl găsește cu fața în jos, se crede că este strigoi; îndată i se bate un par în inimă, pe care o și ia, și cu ea se ung toți membrii familiei, păzindu-se prin aceasta de a mai muri vreunul. Prin morminte nu e bine a face dese umblete, mai cu samă marți și sîmbătă noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice: „He, estimp; he, la anu’; he, la ălălant.“ Dacă se scoală la prima lovitură, se zice că se mărită anul ăla, estimp; dacă nu, la anu’ ori la celălalt. Flăcăul se duce cu mînile la spate să numere nouă pari din gard; al zecelea, dacă va fi noduros, e bogată ursita; iar de este limpede, e săracă. în sara de ajunul lui Sf. Vasile, cînd se pun fetele la masă, întîia bu cătură o mestecă și o pun jos; cam
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tot în sec are s-o ducă-n viață. Dacă cel uns cu untdelemn sfințit deschide Evanghelia la un loc unde se află cuvinte tipărite roșu, apoi se crede că va trăi. Ca să trăiești mult, să pui un ciolan într-un par. Se crede că soacra cuiva carele vine ca oaspe într-o casă și află pe casnici tocmai șezînd la masă va trăi încă lung timp. Este un gîndăcel mititel cît vîrful acului care se cheamă paști. E roș și fraged
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pe masă, ia toate lingurile în mînă și iese cu dînsele afară; le scutură în mînă și ascultă din care parte latră cînii, crezînd că dintr-acea parte vor sosi pețitorii. în presara Anului Nou, numără fetele cu ochii legați parii din gard pînă la nouă, iar pe al nouălea îl leagă cu un fir de lîneață roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu scoarță, apoi bărbatul acelei fete va fi avut, iar dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acea parte vor sosi pețitorii. în presara Anului Nou, numără fetele cu ochii legați parii din gard pînă la nouă, iar pe al nouălea îl leagă cu un fir de lîneață roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu scoarță, apoi bărbatul acelei fete va fi avut, iar dacă parul este cojit, atunci bă rbatul ei va fi sărac. Sara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă o cracă de busuioc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din gard pînă la nouă, iar pe al nouălea îl leagă cu un fir de lîneață roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu scoarță, apoi bărbatul acelei fete va fi avut, iar dacă parul este cojit, atunci bă rbatul ei va fi sărac. Sara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă o cracă de busuioc și una de măr, apoi o para de argint cu punte*, lăsîndu-le astfel pînă dimineață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al insectelor. El se sfătuiește cu calul, care-l scapă de multe necazuri. Umanizarea personajului se face prin arta narațiunii, caracterizată de umor și oralitate, prin cuvinte și expresii populare, regionalisme: "se vede că mi s-a apropiat funia de par", zicători, proverbe și fraze rimate: "să-l văd când mi-oi vedea ceafa"; Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă, ori
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
conține un amestec de fabulos și real, are o tentă moralizatoare, pentru ca lectorul "să prindă la minte", crează starea de voie bună prin comic, satirizează defecte. Titlul poveștii este numele protagonitului și sugerează sărăcia țăranului, nepriceperea sa. Prepeleacul este un par înfipt în pământ, în care se pun oalele la uscat. Acest basm satirizează prostia, după care urmează păcălirea diavolului. La început, Dănilă este lipsit de inteligență, iar mai apoi este în stare să păcălească diavolul. Dănilă era un țăran sărac
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
peluza, legumele și florile. • Când manevrați în grădină furtunul de udat, e posibil să rupeți sau să deteriorați atât plantele din straturi, din brazdă sau din grădina alpină, cât și puieții proaspăt plantați. Pentru a evita acest lucru, puneți niște pari de protecție în jurul plantelor mai fragile. • Udați plantele seara, după apusul soarelui, pentru ca ele să-și mențină umiditatea cât mai mult. Dacă însă credeți că peste noapte va fi ger, e mai bine să le udați dimineața. • Dacă anumite plante
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]