1,612 matches
-
obișnuiți, oameni din public, care s-au bucurat de celebrele melodii ale celui care fusese în scurta sa viață de 37 de ani nu doar un compozitor și un textier talentat, dar și scriitor, poet, actor, gazetar, compozitor, dirijor, aviator, parașutist și, după cum scria pe ultima sa carte de vizită : membru al „Societății pentru protecția animalelor“, fost membru în „Biroul populației“, fost abonat la „Societatea de gaz și electricitate“. Odată cu fumul negru înălțat, au răsunat Îți mai aduci aminte, doamnă, Iubesc
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
au eliberat prin noiembrie ’49. Pe noi ne-au arestat în aprilie și ei s-au eliberat prin noiembrie ’49, dar nu s-au acomodat să intre să muncească, să facă ceva. Și în octombrie ’50, americanii au lansat 5 parașutiști în Masivul Negoiu. Cum au intrat în ei relații cu acești parașutiști nu știu, că unul dintre ei era din Sărata, deci din masivu’ Făgăraș, de-acolo. Au intrat în relații cu ei și i-au ajutat, le-au procurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și ei s-au eliberat prin noiembrie ’49, dar nu s-au acomodat să intre să muncească, să facă ceva. Și în octombrie ’50, americanii au lansat 5 parașutiști în Masivul Negoiu. Cum au intrat în ei relații cu acești parașutiști nu știu, că unul dintre ei era din Sărata, deci din masivu’ Făgăraș, de-acolo. Au intrat în relații cu ei și i-au ajutat, le-au procurat mâncare, i-au mai și găzduit că venea iarna... Și am studiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ia legătura cu ei și cu populația ca să-i determine să scape de comunism, deci să pregătească revolte, sau revoluții, nu știu cum să le numesc... Și în țara noastră au fost parașutați începând din ’49, ’50, ’51, mai multe grupe de parașutiști. Pe urmă, în închisoare, am ajuns cu lumea care a fost arestată din cauza lor, și abia atunci mi-am dat seama. Io am crezut că numai fratele meu a venit, dar între timp veniseră o mulțime... Poate ați auzit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mă bateți, că io îs o femeie singură, neajutorată, n-am pe nimeni să m-ajute, îs în mâna dumneavoastră. Bateți-mă! Cum s-a desfășurat procesul? Ne-o-mpărțit în două loturi... Între timp o’ reușit să-i prindă pe toți parașutiștii. Din lotul fratelui meu l-o prins numai pe Gavril Pop. O’ mai prins atunci și pe Mircea Popovici, l-o prins pe Golea, pe Samuilă Puiu, c-o fost mai mulți... Deci 27 de persoane o’ fost în primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fratelui meu l-o prins numai pe Gavril Pop. O’ mai prins atunci și pe Mircea Popovici, l-o prins pe Golea, pe Samuilă Puiu, c-o fost mai mulți... Deci 27 de persoane o’ fost în primul lot. Ei, parașutiștii, și cei pe care s-o’ gândit să-i condamne la moarte. Pe-ăia i-o băgat că o fost complici la-naltă trădare. Și acolo o fost și bietul soțul meu... Sora lui Mircea Popovici, care fusese și ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dar cele mai multe vă spun că erau sus. Și toate capetele alea... înconjurate cu toate cârpele din lume, se uitau la mine... Și șefa m-o-ntrebat: Din ce lot faci parte? Știu că aia o fost prima întrebare. Și io am zis: Parașutiștii. Dumnezeule, dar câți parașutiști au fost, că până acuma o venit o grămadă de persoane cu parașutiștii? Deci în ziua aceea am fost judecați toate loturile de parașutiști. Și, rând pe rând, o-ntrat și-n celula asta câteva persoane cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că erau sus. Și toate capetele alea... înconjurate cu toate cârpele din lume, se uitau la mine... Și șefa m-o-ntrebat: Din ce lot faci parte? Știu că aia o fost prima întrebare. Și io am zis: Parașutiștii. Dumnezeule, dar câți parașutiști au fost, că până acuma o venit o grămadă de persoane cu parașutiștii? Deci în ziua aceea am fost judecați toate loturile de parașutiști. Și, rând pe rând, o-ntrat și-n celula asta câteva persoane cu parașutiștii. Eu eram a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se uitau la mine... Și șefa m-o-ntrebat: Din ce lot faci parte? Știu că aia o fost prima întrebare. Și io am zis: Parașutiștii. Dumnezeule, dar câți parașutiști au fost, că până acuma o venit o grămadă de persoane cu parașutiștii? Deci în ziua aceea am fost judecați toate loturile de parașutiști. Și, rând pe rând, o-ntrat și-n celula asta câteva persoane cu parașutiștii. Eu eram a patra sau a cincea... Da’ asta vreau să vă spun, ce impresie mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
parte? Știu că aia o fost prima întrebare. Și io am zis: Parașutiștii. Dumnezeule, dar câți parașutiști au fost, că până acuma o venit o grămadă de persoane cu parașutiștii? Deci în ziua aceea am fost judecați toate loturile de parașutiști. Și, rând pe rând, o-ntrat și-n celula asta câteva persoane cu parașutiștii. Eu eram a patra sau a cincea... Da’ asta vreau să vă spun, ce impresie mi-o făcut capetele ale înconjurate de zdrențe... Aveam 29 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dumnezeule, dar câți parașutiști au fost, că până acuma o venit o grămadă de persoane cu parașutiștii? Deci în ziua aceea am fost judecați toate loturile de parașutiști. Și, rând pe rând, o-ntrat și-n celula asta câteva persoane cu parașutiștii. Eu eram a patra sau a cincea... Da’ asta vreau să vă spun, ce impresie mi-o făcut capetele ale înconjurate de zdrențe... Aveam 29 de ani. Eu din fire-s optimistă, îs sangvină... Și mă gândeam... și nu știam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
parte, se pregătea împotriva celui de-al treilea Reich. La sfârșitul anului 1944, totul era pregătit. Trupele americane erau în drum spre Atlantic... Se pregătea debarcarea în Franța, prin Normandia, cu un arsenal de luptă infernal, de.. avioane, tunuri, tancuri, parașutiști, nave de luptă, etc. O întreagă Armada,era pregătită pentru ziua „Z”... Ziua „Z” a sosit... La ora 4 și 15 de minute, infernul s-a dezlănțuit cu atacuri aeriene urmate de bombardamente de tunuri, distrugătoare.. de neimaginat. Marea era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Cândva aș fi vrut să zbor deasupra Everestului... Bătrânul aviator privi ferestrele albastre. Aprinse o țigară, trase primul fum. Mintea parcă i se limpezea, gândurile sumbre se risipeau, razele albe inundau încăperea. Hotărî să meargă la aeroport, să vadă piloți, parașutiști, acrobații, picaje. Spera ca amintirile chinuitoare din trecut să dispară, memoria să se încarce cu imagini liniștitoare, care să-l ajute în prezent. Ajuns în afara orașului, acolo unde trebuia să se afle aerodromul, văzu doar o întindere cenușie de asfalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de calea ferată, prin Dobroiești nu știu ce e...". Am tot găsit niște motive și nu m-a presat. Bine, am fost avantajat și de faptul că eram în Pantelimon. Au mai apărut niște chestii atunci. S-a spus: Dom'le, vin parașutiștii în pădurile de la Brănești!" Auzind comandanții asta, au spus: Rămâi acolo că s-ar putea să fie nevoie de tine în zona Brănești!" S. B.: Da, pe flancul ăla, acolo. M. M.: Pentru București erau unitățile din oraș: era Regimentul
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
act normativ, operă a trei ministere, plus Comisia Națională de Statistică, aduce ici-colo, prin părțile esențiale, a adaptare și localizare patronată de respectabilului "Dictionnaire de professions", editat la Bruxelles de "Ofice National de l'emploi". Ce părere aveți de meseria "parașutist încercător"? Cum și-o fi practicând ăsta meseria, decât prin plonjarea în gol menită să acorde (ori nu) certificat de calitate noii parașute? Și, la primul rebut, nu dispare ocupațiunea? Îndeletnicirile "împletitor de panglică împletită"(!), ori "opincar", par a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
liniștită privesc bordul mașinii unde se etalează un abțibild cu o parașută. Ești parașutist? Întreb. Ai făcut armata la aviație? Nu. N-a făcut încă armata, abia la toamnă o să-l ia, dar face salturi cu parașuta la școala de parașutiști din Grenoble. Poate că barba îi acoperea cei 18-19 ani pe care-i avea. Ar fi trebuit să-mi dau seama după ochi, avea încă ochi de copil. Trecem podul. Mă întreb deodată cum de-a apărut indicatorul ăsta în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Auzi, dragă, a adus-o un tînăr bărbos, cu un Peugeot! Nu era de-al nostru, că doar nu-s nebuni pe-aici! O fi fost din altă țară. Ce spui, domnișoară, că era francez? Din Haute Savoie? Cum? Era parașutist? Ei, d'aia!". Și cumetrele duc mîna la frunte într-un gest semnificativ. Dar, oricum, localitatea este prea aproape de Italia pentru ca să nu se fi strecurat o sensibilă doză de căldură umană în sufletele acestor francezi bănuitori și ținînd la mica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
dar n-am văzut Încă pe nimeni căzând Împușcat. Fugim care Încotro prin perdele de fum și ne repliem În grupuri pe lângă ziduri. Undeva În capul bulevardului sunt soldați În uniforme verzi și albastre și negre, infanteriști, marinari, pompieri, grăniceri, parașutiști, pompieri, scutieri, un popor numeros Înarmat cu toate neamurile de armament și echipat pentru a Înfrunta inamicul și pe uscat și pe apă și-n aer, dar peste tot se aud glasuri care spun că nu vor avea curaj să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cîteodată cu tovarășul lui, Goldie, care lucra pe același vapor. Goldie era un tip slab, cu nasul coroiat, cu pielea-ntinsă pe față și cu o pată roșie pe fiecare pomete. Alt prieten de-al lui Izzy era un fost parașutist pe nume Matty, un flăcău vînjos, chipeș, cu o față de dur, care nu purta nici una dintre urmele unui dependent de droguri. Mai erau două tîrfe de care se ocupa Bill. În general tîrfele nu sînt o combinație bună. Atrag garda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
peisaj, București, 1981; Geneviève Doboscq, La revedere, Geneviève!, București, 1981; Claude Roy, Întâlnirea de pe Podul Artelor, București, 1982; Marianne Pierson-Piérard, Viața pasionată a Katherinei Mansfield, București, 1983; Edgar Quinet, Opere alese, București, 1983; Edgar Thomé, Misiune specială. 1940-1945. Epopeea unui parașutist în Franța ocupată, București, 1986; Marguerite Yourcenar, Labirintul lumii, I-III, București, 1986-1993; Michel del Castillo, Noaptea verdictului, București, 1987; Martin Grey, În numele semenilor mei, București, 1988; Julien Green, Tărâmuri de departe, București, 1990; Alexandre Jardin, Fanfan, București, 1991; Hubert
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286279_a_287608]
-
5, 8 și 11. Jandarmeria teritorială a cuprins, printre altele și o supraveghere continuă a elementelor subversive din interiorul țării care puteau distruge poduri, căi ferate, lucrări de artă, transporturi pentru armată, dar și lupta împotriva desantului aerian și a parașutiștilor izolați. Pentru aceste acțiuni au fost mobilizate 22 companii de poliție zonă interioară (201-222). Tot Jandarmeria teritorială a asigurat și paza celor 10 lagăre de prizonieri din interiorul țării. La 17 iunie 1941 I.G.J. a trimis un referat la Ministerul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
internați în lagăre de muncă un număr de 1054 de comuniști, cunoscuți anterior, dintre care 42 de femei. Supravegherea atentă și eficientă a teritoriului a condus la anihilarea echipelor de parașutiști sovietici lansați și la capturarea spionilor trimiși în România. Parașutiștii au fost neutralizați rapid datorită „măsurilor de combatere a acțiunilor lor luate de autorități”, care au urmărit îndeaproape, printr-un sistem de măsuri coordonate în timp și spațiu, astfel că rezultatele nu s-au lăsat așteptate, majoritatea celor lansați fiind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost asemănător cu cel din 1942, doar că obiectivele s-au mărit de la 18 la 21 prin diversificarea unor probleme comune. Astfel, la punctul 10 a apărut ca obiectiv informativ distinct «presa și corespondența», la punctul 15 «spionajul, terorismul, parașutiștii», iar la cel următor «alarmismul și defetismul», acestea două fiind unificate în 1942. «Grevele și sabotajul» (punctul 18) au reprezentat o altă noutate informativă pentru anul 1943. La subcapitolul «raportarea informațiilor» au fost introduse câteva indicații despre culegerea și difuzarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
000 lei care au fost împărțiți astfel: 40.000 Ecaterina I. Florea, 10.000 copilul Nicolae I. Mărunțelu și 10.000 soldatul concentrat A. Ghițescu, iar cei doi jandarmi au fost citați prin Ordin de Zi pe I.G.J. Cei trei parașutiști, locotenent-colonel A. C. G. de Chastelain, șeful misiunii, maior I. Porter și căpitanul S. Mețianu, de origine română, aveau în principal misiunea de a-l informa pe Iuliu Maniu despre situația României, situație care presupunea o capitulare necondiționată în fața sovieticilor. Paradoxul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pus bazele reorganizării profesionale în Jandarmerie prin numeroasele lucrări de specialitate, care și astăzi sunt călăuze pentru toate ramurile de activitate polițienească rurală și urbană”. De asemenea, după începerea ostilităților (22 iunie 1941) actele de sabotaj și spionaj, precum și acțiunile parașutiștilor și teroriștilor au fost anihilate datorită „în mare parte, instrucțiunilor și planurilor de urmărire concepute de colonelul Tobescu” la care s-au adăugat rezultatele foarte bune obținute în domeniul informativ „atât de mult apreciate de toate organele superioare ale Statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]