3,343 matches
-
cele trei stări ale eului, care generează un anumit tip de tranzacție interpersonală. Pe măsura avansării în vârstă, comportamentele de tip Copil, mai ales supus și rebel, ar trebui să scadă în frecvență, cedând locul celor Adulte și, după caz, Parentale. Pentru o relaționare eficientă și gratifiantă deopotrivă, este necesar ca eul Copil să inițieze mai rar tranzacții, multe dintre ele având un potențial conflictual, continuând însă să alimenteze creativitatea și spontaneitatea, indispensabile comunicării autentice. Majoritatea rolurilor vârstei adulte (în câmpul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
etc.) impun tranzacții inițiate de Adult sau Părinte. Relația profesională mai ales ar trebui să fie guvernată de către Adult, garantul randamentului și eficienței. Manifestările excesive ale eului Copil devin disonante și neproductive o dată cu înaintarea în vârstă; în schimb, exteriorizarea comportamentelor Parentale este tot mai îndreptățită în percepția socială, producând subiectului satisfacții cu efect de întărire. Rolul profesional al funcționarului public, mai mult decât al altor profesii, impune un dozaj precis și adecvat al comportamentelor Adulte și Parentale. Pe de o parte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în schimb, exteriorizarea comportamentelor Parentale este tot mai îndreptățită în percepția socială, producând subiectului satisfacții cu efect de întărire. Rolul profesional al funcționarului public, mai mult decât al altor profesii, impune un dozaj precis și adecvat al comportamentelor Adulte și Parentale. Pe de o parte, funcționarul public este chemat să rezolve în manieră Adultă o gamă variată de solicitări ale clienților, iar, pe de altă parte, se află adesea în situația de a le oferi unora dintre ei suport emoțional și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
lucru sunt: I1 - Dacă anxietatea este accentuată, individul are tendința să adopte tranzacții Infantile. I2 - Dacă nivelul anxietății este redus, individul are tendința să adopte tranzacții de tip Adult. I3 - Avansarea în vârstă favorizează inițierea tranzacțiilor de tip Adult și Parental. Cercetarea de tip descriptiv-explorator s-a desfășurat în perioada 2000-2003 pe un lot format din 95 de subiecți (11 bărbați, 84 femei) angajați în instituții publice, pe durata participării lor la cursurile de calificare ca inspectori de resurse umane organizate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
În schimb, tranzacțiile de tip Părinte normativ nu corelează cu factorii primari ai anxietății, cu excepția factorului conștiință de sine care corelează negativ cu tranzacțiile de tip Părinte persecutor. Este astfel îndreptățită concluzia că problemele de integrare a eului generează comportamente Parentale rigide și aderență excesivă la tradiție, ce pot antrena relații dizarmonice între funcționar și clientul său. Tabelul 5. Corelațiile dintre factorii primari ai anxietății și tranzacțiile de tip Părinte Tip de tranzacții Q3 Conștiința de sine C Slăbiciunea eului L
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
133 N 92 94 94 92 92 Părinte protector -.048 -.113 .003 .041 -.023 N 92 94 94 92 92 Corelații la pragurile de semnificație: ** =.01, * =.05 La nivelul factorilor de ordinul II și III, relația dintre comportamentele de tip Parental și anxietate este nulă. Acest lucru se poate explica prin faptul că pe ansamblu comportamentul de tip Părinte este echilibrat, fără accente defensive (tabelul 6). Tabelul 6. Corelațiile dintre anxietate și tranzacțiile de tip Părinte Tip de tranzacții Anxietate Anxietate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și tranzacțiile de tip Adult (r =.221, p =.03) și înalt semnificativă între vârstă și tranzacțiile de tip Părinte (r =.389, p =.000). Se confirmă astfel ipoteza (ipoteza I3) că, o dată cu înaintarea în vârstă, adoptarea comportamentelor Adulte și, mai ales, Parentale este tot mai frecventă, fapt explicabil prin conformarea la prescripțiile rolurilor vârstei mature. Comportamentele Infantile nu diminuează însă ca frecvență, de unde posibilitatea conflictelor și alterării relațiilor profesionale cu clienții și, uneori, cu colegii. În ceea ce privește factorii primari ai anxietății, singurele care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dar și cu factori sociali și psihosociali. Diferențierile socioculturale se explică și prin condițiile economice și sociale deosebite asigurate în anii de formare. Mediul social, practicile educative furnizate de familie (asigurând un anumit tip de construcții cognitive din partea copilului), atitudinile parentale față de școală (determinând un anumit tip de adaptare socială la copil), practicile sociale din mediul școlar (inclusiv din clasa școlară) sunt factori care fac parte din ceea ce am putea numi „competența” mediului educativ. Învățarea nu este un proces psihobiologic, nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trupului carnal în psihologia persoanei, Editura Paideia, București, 2005. Rudich, Cl., Sinuciderea la fetele-mame, teză de doctorat în medicină, Facultatea de Medicină, București, 1934. INDEX TEMATIC Antropologia psihosexuală, - domeniul, Activitatea erotică infantilă, - manifestări presexuale, - erotismul pregenital digestiv, - atracțiile și repulsiile parentale, - fantasmele sexuale, Boala conjugală (vezi Nevroza conjugalăă, Aspectele medico-legale ale sexualității, Cochetăria, Complexele psihosexuale, - sentimentul de culpabilitate, - tabuurile sexuale (vezi interdicție și sexualitateă, - complexele psihosexuale, Comportamentul sexual, - la bărbat, - la femeie, Contrasexualitatea, Cuplurile sexuale (vezi Cuplul familială, - ideale, - care cultivă
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
preluată de școală, care finalizează ceea ce a început familia. Educația părinților se concretizează într-o varietate de activități grupate după mai multe criterii. Astfel, în funcție de tipul de acțiuni, identificăm: 6 Acțiuni formative - care cuprind: Educația părinților: Dezvoltarea abilităților si competențelor parentale, Învățarea rezolvării în mod creativ a conflictelor, Comunicare eficientă Asumarea responsabilităților parentale. 5 Șoitu, L., Hăvârneanu, op.cit., p. 39 6 Vrăjmaș, E., op.cit., p. 56 Consiliere psihopedagogică - care vizează acordarea de suport Psihologic si pedagogic părinților în scopul soluționării unor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
concretizează într-o varietate de activități grupate după mai multe criterii. Astfel, în funcție de tipul de acțiuni, identificăm: 6 Acțiuni formative - care cuprind: Educația părinților: Dezvoltarea abilităților si competențelor parentale, Învățarea rezolvării în mod creativ a conflictelor, Comunicare eficientă Asumarea responsabilităților parentale. 5 Șoitu, L., Hăvârneanu, op.cit., p. 39 6 Vrăjmaș, E., op.cit., p. 56 Consiliere psihopedagogică - care vizează acordarea de suport Psihologic si pedagogic părinților în scopul soluționării unor probleme legate de adaptarea copiilor, de relaționarea intra si extrafamilială. Acțiuni informative
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
Dintre problemele cu care se confrunta adolescenții romani, in opinia lor, selectam: neîncredere în sine, deficiențe si blocaj de comunicare anxietate, depresie, teamă; furt; comportamente agresive diverse, verbale si fizice etc. inadaptare școlară, randament școlar scăzut, hiperemotivitate; deficit de afectivitate parentală; tentativă de sinucidere si devalorizare; timp îndelungat petrecut în fața computerului, accentuarea trăirilor în „realitatea virtuală”; probleme legate de anturajul negativ; probleme sentimentale; aspecte asociate cu reorientarea școlară si profesională. In școală, profesorii sunt adeseori puși în dificultate de așa numiții
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
mari carențe educaționale și comportamentale, are un stil de lucru dezorganizat, este indiferent atât față de reproșurile din partea adulților, cât și față de pedepse. III. Istoricul cazului Lipsa de afecțiune din partea părinților, dezinteresul total al acestora față unicul lor copil, lipsa supravegherii parentale si maternale, precum și condițiile materiale insuficiente au dus la repetenție în anul școlar 2009-2010. Lipsa motivației de învățare s-a observat din primele clase și are la bază în cea mai mare parte indiferența părinților față de educația copilului în general
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
o reprezenta lipsa de atenție și afecțiune suferită în urma plecării părinților săi în străinătate, precum și imposibilitatea de a comunica eficient cu proprii bunici. O consecință directă a despărțirii periodice de părinții săi a fost cea a privării copilului de afectivitatea parentală și de supravegherea necesară dezvoltării normale a acestuia. În aceste condiții, efectele negative în plan comportamental nu au întârziat să apară. Încercarea de a suplini lipsa părinților nu poate fi soldată decât cel mult cu un succes parțial, nevoia de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cînd vechea concepție, pentru care douăzeci și șapte de luni și-a primejduit viața, a fost veșnic severă, ca o mamă vitregă (sic)". Cum se vede, Apostol reia în termeni psihanalizabili (discursul este aproape transparent) raportul între sine și tutela parentală. Exprimînd neadevărul, inautenticitatea ființei sale, "vechea concepție" teroriza neauzit, obligîndu-l la supunere tensionată. Alt fel de a opune instanței mariane ("măicuța", mama Fecioară) căii drepte opresiunea străină ("mama vitregă"), limbajul anunță raportul mai înalt, mai categoric între Apostol și forma
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
gata să strecoare cîteva dîre alunecoase și fierbinți pe obrajii lui buhăiți. Mai avea puțin și sărea pe el să-l înhațe în brațe. N-a făcut-o. Poate că nu băuse suficient ca să-și piardă de tot simțul autorității parentale, care n-are voie să facă gesturi din astea, ci să se limiteze la o distanță, la o linie peste care cel care trece primește o cataramă în bot. Bine că n-a făcut-o. Radu era deja destul de scîrbit
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
morală asupra copiilor. Astfel, cercetările lui I. Pitulescu (2000 pun în evidență că 68% dintre tulburările de comportament ale minorilor din cele trei centre de reeducare a acestora în România, se manifestă în contextul carențelor familiale ale disensiunilor și disocierilor parentale. În aceste cazuri carența afectivă a familiei minorului este cauza delincvenței acestuia în proporție de 7 8 40% și direcționarea greșită a acestei afecțiuni în proporție de 60% (se ignoră trebuințele afective ale minorului și nevoia de securitate. În literatura
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
pentru supravegherea comportamentului minorului în societate, necunoașterea cercului de prieteni și lipsa colaborării cu școala constituie tot atâtea carențe ale familiei, care însoțesc, determină, facilitează cca. 85% dintre cazurile de fapte antisociale. Se consideră că imaturitatea părinților în abordarea rolurilor parentale, datorată vârstei mici a majorității acestora (18-19 ani, este cauza faptelor antisociale la 66% dintre minorii cuprinși în cercetare. După anul 1989 au intervenit și șocurile inerente tranziției la economia de piață: șomajul, problemele de integrare la locul de muncă
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
mari carențe educaționale și comportamentale, are un stil de lucru dezorganizat, este indiferent atât față de reproșurile din partea adulților, cât și față de pedepse. III. Istoricul cazului Lipsa de afecțiune din partea părinților, dezinteresul total al acestora față unicul lor copil, lipsa supravegherii parentale si maternale, precum și condițiile materiale insuficiente au dus la repetenție în anul școlar 2009-2010. Lipsa motivației de învățare s-a observat din primele clase și are la bază în cea mai mare parte indiferența părinților față de educația copilului în general
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
o reprezenta lipsa de atenție și afecțiune suferită în urma plecării părinților săi în străinătate, precum și imposibilitatea de a comunica eficient cu proprii bunici. O consecință directă a despărțirii periodice de părinții săi a fost cea a privării copilului de afectivitatea parentală și de supravegherea necesară dezvoltării normale a acestuia. În aceste condiții, efectele negative în plan comportamental nu au întârziat să apară. Încercarea de a suplini lipsa părinților nu poate fi soldată decât cel mult cu un succes parțial, nevoia de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
ală parte de diminuarea șanselor de consolidare a relației afective cu aceasta. Eleva susține că deprecierea situației școlare si afilierea la un grup cu tulburări comportamentale constituie o formă de revoltă îndreptată împotriva mamei care nu si-a îndeplinit atribuțiile parentale în mod corespunzător. Maniera de percepție a problemei de către asistentul social. Asistentul social consideră că B.G.N. se confruntă cu probleme de natură afectiv emoțională. Rezervele sunt foarte mari în ceea ce privește luarea unor inițiative de îmbunătățire a relației cu mama, deoarece aceasta
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
de vedere ale celor două părți si va încerca să identifice împreună cu acestea cele mai potrivite strategii de intervenție. Asistentul social intenționează pună bazele unui club al părinților care va desfășura acțiuni în sensul sprijinirii acestora în direcția exercitării atribuțiilor parentale. Întărirea relației părinte plecat - școală. Asistentul social își propune să înființeze o linie telefonică părinte plecat - școală în scopul menținerii contactului dintre cele două părți. Instrumente utilizate de asistentul social în vederea culegerii informațiilor referitoare la: identificarea impactului produs de plecarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
magazine, dar fără efracție). • violările serioase ale regulilor: - lipsește adesea de acasă noaptea în disprețul interdicției părinților, înainte de vârsta de 13 ani; - a fugit de acasă (noaptea) de cel puțin două ori în timp ce locuia în casa părintească sau a substitutului parental (sau odată, fără a reveni acasă o lungă perioadă de timp); - chiulește adesea de la școală, înainte de a împlini 13 ani". Cât de imperios necesară este munca efectuată cu deficienții comportamentali se vede chiar și numai din descrierea unor asemenea conduite
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
învinovățeau (într-o anumită măsură) pe părinți pentru comportamentul necontrolat al copilului lor. Ulterior s-a stabilit că aceste teorii sunt nefondate. Iată câteva dintre cele mai frecvente percepții cu privire la cauzele ADHD, deși acestea nu sunt documentate științific: • alimentația; • atitudinea parentală deficitară; • urmărirea excesivă a emisiunilor TV sau preocuparea excesivă față de jocurile video. Studiile riguroase, atent concepute, nu au reușit să stabilească relația cauzală dintre acești factori și ADHD și nici faptul că vreunul dintre acești factori influențează simptomele ADHD. De
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ADHD continuă să manifeste simptome în timpul vârstei adulte. ADHD nu este o afecțiune medicală. ADHD este o afecțiune medicală, datorată unui dezechilibru chimic din creier. Este recunoscută oficial de către experții și instituțiile medicale importante, inclusiv American Psychiatric Association 215. Atitudinea parentală inadecvată se află la National Institute of Mental Health (NIMH) afirmă că oamenii de știință găsesc din ce Percepții greșite Date demonstrate științific originea ADHD. în ce mai multe dovezi că ADHD nu își are originea în mediul familial, ci
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]