1,856 matches
-
de fericire, simt și o invidie jenantă, cât de bine le va fi, cât de bine ne-a fost nouă, întinși pe patul matrimonial, cu Noga răsucindu-se între noi, îi mirosim trupșorul luminos, îi ronțăim tălpile picioarelor, moi și parfumate precum pâinica de Shabat, iar ea ne lovește fețele cu piciorușele ei, râzând fericită, când ajung acasă, îi privesc ostil tălpile înfășurate în șosete groase și în bocanci și ea întreabă imediat, unde este tati? Eu ridic din umeri, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
sau la policlinică, o privesc dezamăgită, avusesem atât de multă încredere în ea, fusesem sigură că o va atinge doar pe Noga cu degetele sale, iar ea se va însănătoși imediat, unde sunt puterile ei minunate, unde este fumul bețișoarelor parfumate, vorbele ei liniștitoare, fără ele nu este decât un om ca oricare altul, neînsemnată, tristă, fără scăpare. Îmi pare rău, șoptește ea, iese din cameră cu pași ușori, iar eu în urma ei, așteptându-mă încă la discursurile ei obișnuite, bărbia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
îi erau ridurile dintre sprâncenele serioase, dar zâmbetul său este cald și liniștitor, lipindu-se de buzele mele, lasă-mă să te iubesc, șoptește el înăuntrul gurii mele, înăuntrul acelei seri care învăluia încăperea, al întunericului de vară, blând, ușor parfumat, un miros de flori proaspete se rostogolește din el, de prune calde, care tocmai au fost culese din pom, topindu-se în gură asemenea bomboanelor, cu o tristețe dulce îmi scoate hainele, ești atât de albă, îmi povestește el, pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o mână înspre mine, îi sărut unghiile, am impresia că fiecare unghie a sa are o mutriță, iar fiecare mutriță îmi zâmbește rușinată, asemenea feței lui care se apropie de mine, îi culc capul pe pieptul meu, părul lui des, parfumat îmi acoperă sânii, nu îți face griji, îi șoptesc eu, nu îți face griji, totul va fi bine. În timp ce conduc înspre casă pe întuneric, încep să râd cu voce tare, pentru că exact lângă mașină îmi spusese, îți dai seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
seama cât este de poluat aerul Londrei când vin la țară și văd puzderia de stele, care aici iau locul norilor violeți ce plutesc deasupra orașului și care nu sunt altceva decât acumulări de noxe. Inspir adânc aerul curat și parfumat de ierburi și de iasomie. Ce mult îmi doresc să fi fost Jake cu mine acum, să ne bucurăm împreună de această noapte perfectă! Mă chinui să rezist tentației de a-l suna chiar acum și de a-l ruga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
audiență națională. Motivul? „Să vadă țara, domle, o mostră de îmbinare a profitului cu eleganța, de înfăptuire categorică a horațianului utile et dulci aici, la porțile Orientului”. Jean era însă om fin. dispunea de gesturi mărunte, de o mustață englezească parfumată și de un soi de entuziasm care mergea până la a pune clienților reviste culturale în cabină. - Căci pentru mine, stimabile, declara dragul de el, mens sana in corpore sano înseamnă mai întâi de toate trecerea de la homo sapiens la homo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mai întâi de toate trecerea de la homo sapiens la homo hygienicus. Trebuie să remarc că fatalitatea a fost totuși mai puternică decât caracterul lui Jean: emisiunea Toaleta duminicală luă ființă în cele din urmă. În cadrul ei se regăsiră, sub oblăduirea parfumată a doamnei Renata Georgescu-Bălin, politica românească, arta balcanică, moda internațională și taraful Fâneața din Ususău. Și astfel, pe nesimțite, țara deveni dependentă de transmisiile astea insolite. Oamenii începură să strângă rândurile: români lângă români, unguri lângă unguri, țigani lângă țigani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
descătușate. L LIII Săptămânile treceau într-un fel de beție care mă făcuse să pierd cinci kilogame. Nici nu mai avea rost să mă duc la sala de sport. Naveta nord-sud și nopțile pierdute în încleștări pasionale cu negresa cârlionțată, parfumată când cu Bulgari, când cu Poison, mă storceau de energie. Creierul, însă, rămânea într-o stare de excitație continuă, de parcă m-aș fi hrănit cu pastile de ecstasy. Dragostea pătimașă e un drog - ar trebui administrată numai în doze mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
între patru ochi cu Maria, am umplut vana cu apă și m-am bălăcit aproape o oră. Când am ieșit, aburind și înfășurat în prosop, am dat în dormitor peste mamă și fiică, așteptându-mă. Amândouă erau coafate cu creastă, parfumate și în rochie de seară. Se vede treaba că Sabin se grăbea cu însurătoarea, să n-o scape și pe asta. Leo, începu solemn Maria Firidă, am vorbit deja la Oficiul Stării Civile, am arvunit și restaurantul. Vor veni cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vorba. Au mâncat, au glumit, au dansat. Perechile se mai schimbau, dar Cezar tot cu Teofana dorea să danseze. Era atât de fericit când o înlănțuia cu brațele în dans ținând-o atât de aproape de el, încât îi simțea respirația parfumată. Cât ar fi vrut să-i sărute buzele care-l tulburau, dar trebuia să respecte cerința fetei iubite. O simțea în brațe ca pe un fulg plutitor așa de bine dansa. Nu mai avusese ocazii s-o vadă aranjată. Era
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
lacurilor. Alăturând astfel, își adună, recunoscându-se învinsă, până și ultimii fulgi de nea, curățând pământul de ultimele semne ale recelui anotimp ce tocmai a depășit granițele anului. Câmpia se umple de un zâmbet dulce, parcă ștergând cu un burete parfumat toate amintirile de astă-iarnă. Eu, bucurându-mă de toate aceste minuni ale naturii, m-am întrebat de ce oare nu este întotdeauna primăvară? Atunci natura e plina de viață și întrece pe oricine și orice la frumusețe. Oare este trecătoare această
Arta si creatie in anotimpul primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Voloşciuc Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2335]
-
întorc așadar la hotel și mă apuc de lucru. Noaptea, tîrziu, deschid din nou fereastra și privesc forfota de pe stradă. Încerc să-mi invoc și eu „sufletul”, așa că îmi instalez narghileaua pe marginea ferestrei și mă las liniștit de fumul parfumat. Nu trec însă zece minute și aud bubuituri în ușă și voci enervate țipînd de pe culoar : „Deschide, fumezi, fumezi, deschide imediat !”. Nu am furat în viața mea, dar probabil că la fel m-aș fi simțit dacă aș fi fost
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Marinela, căreia Jan îi cânta pe melodia Marina, Marina, Marina cuvintele "Blondă, blondă, blondă, 'naltă cât o sondă", în fine, Iolanda, care mi-a apărut în vis. Nu vreau să insist mai mult asupra lor. Toți acești norișori colorați și parfumați sânt doar pitorești, iar eu nu-mi pot permite să vă plictisesc cu o poveste pitorească. Background - asta am fost cu toții pentru cel care a venit și a schimbat ceva în noi sau măcar a lăsat în noi o amprentă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în care se mai vedea un perete muced, vopsit, prin cine știe ce capriciu de gust, în albastru ultramarin, culoare de ulei. Se mai vedea și closetul, spart într-un loc și lipit grosolan cu ipsos. Folosise drept cremă de ras pasta parfumată, albăstruie, dintr-un spray unguresc, unul dintre cele două-trei tuburi policrome de pe policioara de sticlă murdară de sub oglindă, pe care se mai aflau și câteva lame de ras uzate, aruncate într-o băltoacă și care ruginiseră, lipindu-se între ele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lungi, de vreo doi centimetri, și destul de dese. Purtase mustață nenorocitul, se gândi cu ciudă, și îi trase un "aia mă-sii" șuierat. Asta îi lipsea! Apăsă din nou pe capul sprayului, umplîndu-și degetele mâinii stângi cu spuma groasă și parfumată, și își năclăi bine buza superioară cu ea. Simțea cum firele se moaie ca picioarele păianjenilor căzuți în apă. Nu era, de fapt, așa greu. Doar că trebuia să clătească mai des aparatul de ras, agitîndu-l în coloana linsă de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
genele, din fericire neobișnuit de lungi pentru un bărbat. Se privi în oglindă. Nu era rău. Își rujă buzele, destul de pale și ele, mânuind tubulețul Dior cu dexteritate, și apoi își frecă buzele una de alta până ce rujul, pasta aceea parfumată și cu gust ușor spirtos, se întinse uniform, încercase să corecteze cu ocazia asta expresia amară a gurii lui. Dar amăreala asta rămânea, plutind de fapt undeva deasupra trăsăturilor sale, fără mare legătură cu ele. Obrazul lui arăta acum cadaveric
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu își făcuse unghiile! Și mai trebuia să-și pudreze cât de cât umerii, pe care vițele rnușchilor, deși el fusese destul de departe de genul atletic, săpau totuși supărătoare umbre virile; își tampona gâtul și umerii cu pernița elastică și parfumată apoi se apucă de lucru curățîndu-și unghiile pe care ,din fericire ,le întreținuse destul de bine în cele câteva zile cât trebuise să stea la el. Dar, oricât le curățase pielițele (el obișnuia să-și roadă uneori până la sânge pielițele astea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
e, vrând-nevrând, familiară dinainte de-a ști cine e Proust. E straniu că am avut, ca adolescent, toate experiențele aparent atât de particulare, de irepetabile, ale unor scriitori: cunosc efectul madlenei lui Proust - anumite bomboane discoidale, roze și buretoase, foarte parfumate, sau sclipirea unei insigne pe pieptul unui trecător m-au făcut de câteva ori să simt puternic emoția reamintirii unor locuri, a reconstruirii unei atmosfere; cunosc senzația de leșin care îl încerca pe Blecher în locuri virane; am avut tot
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și chiar vomă într-un colț de odaie. Dar reuși să-și păstreze pentru încă un timp luciditatea. Mototoli un ziar de pe jos și se urcă, strecurîndu-se pe sub covorul făcut sul, pe capacul pianinei, culcușindu-se în stratul gros de haine parfumate. Aprinse cu bricheta ghemotocul de ziar și-l aruncă dedesubt, pe podea, între pianină și sofa. Când auzi trosnetul flăcărilor, se întoarse cu fața în jos, cufundîndu-și obrajii în valurile de pânzeturi amețitoare. Adormi instantaneu. REM Cortázar, un Márquez ferfenițit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
un iz de scrobeală, iar rujul cam țipător pe care-l folosea la ocazii din astea (altfel nu se farda niciodată), un ruj dintre cele mai ieftine, mirosea a lavandă proastă. Mie însă îmi plăcea, pentru că-mi amintea de mirosul parfumat al anumitor bomboane discoidale, roze, făinoase, numite "cerceluși". Pe Zizi o ținea în poșeta ei care imita pielea de crocodil. După multe ocoluri pe străduțe necunoscute, trecând pe lângă școli galbene și turtite, cu cercevele verzi la ferestre și cu acoperișuri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de codițe. Era un mucos sâcâitor, dar foarte drăguț, dolofan, cu ochi cafenii. Uneori, când îl apuca dragostea pentru mine, fugea repede în camera lui și venea cu o cutiuță de Cavit 9. Mă servea cu o tabletă galbenă și parfumată, de consistența cerii. Puteam zăbovi așa, jucîndu-ne în colțul nostru de sub mașina de cusut, și-o zi întreagă. El își aducea mașinuțele paradite și-o plimbam pe Zizi peste tot, în remorcă. Se prefăcea că o răstoarnă până mă făcea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
prea întreagă la minte, care obișnuia să umble goală prin casă (ba chiar și pe noi, când îndrăzneam să mergem s-o chemăm la joacă pe Puia, ne primea în ținuta asta edenică, uimindu-ne și înspăimîntîndu-ne cu pielea ei parfumată, cu formele ei ca trase cu florarul) îi croise toată garderoba și-o înțolea și desțolea exact ca pe o păpușă, fantezist, cu pliscuri și volănașe, în rochițe de voal roz, de cașmiruri înflorate, de satin de plapumă cu ape
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ei de vorbă, serile, înainte de a mă retrage în cort, ca să scriu și să fumez ultima pipă, pe gânduri. Iubeam bucata aceasta de pământ aproape de mare, câmpia aceasta plină de șerpi și dezolată, în care palmierii erau rari și tufele parfumate. Iubeam diminețile, înainte de răsăritul zorilor, când tăcerea mă făcea să chiui de bucurie; o singurătate aproape umană, pe acest câmp atât de verde și atât de părăsit, așteptîndu-și călătorul sub cel mai frumos cer care mi-a fost dat să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
locul unde o sărutasem, pe obraz. Nu putea vorbi, nu se putea apăra. Mă apropiai, o luai în brațe și o sărutai iarăși, înnebunit de neânțelegere, întunecat de pasiune. O sărutai pe gură și-i întîlnii buzele umede, fragede și parfumate, cum niciodată n-aș fi crezut că îmi va fi dat să sărut. În cea dintâi clipă se strînsera sub gura mea, încercînd să se apere, dar era atât de slabă, încît le deschise și le lăsă sărutate, mușcate, supte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
scrie versuri, să iubească, să viseze și să nu-l uite niciodată pe el. Și nu l-a uitat. Are o cutie întreagă eu scrisori de la el, trimise din toate părțile lumii pe unde a umblat. Cutia e de lemn parfumat și i-a fost dată de poet acum doi ani, împreună cu o șuviță din părul lui... (Ce cabotin dezgustător, gândeam eu ars de gelozie, de furie, de neputință. Cs corupător, ce misticism carnal, ce amestec hidos de devoție și fraudă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]