1,597 matches
-
stângăcia mișcărilor în colectiv, neîncredere sporită încât acțiunile de încurajare și calmare sunt puse uneori sub semn de întrebare. Apare individualismul, refugiul în lumea propriilor trăiri, tendința de izolare, irascibilitatea și fatigabilitate sporită. Nu rareori s-a înregistrat starea de pasivitate accentuată, cu reacția respectivă, lenea, în ceea ce privește randamentul școlar, datorită neîncrederii în forțele proprii și mai ales în posibilitatea lui de a exprima cele învățate. În acest sens, la 5 din cazurile cercetate (numai băieți) s-a constatat sentimentul disperării în fața
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
etc. În comportamentul lor predomină: individualismul, interiorizarea (refugiu în lumea propriilor trăiri), irascibilitatea, iar uneori stări reactive sub forma unor grosolănii, negativism, brutalitate etc. Carențe de ordin afectiv și comportamental apar și la dislalici și mai ales o stare de pasivitate în ceea ce privește randamentul la învățătură, o lene față de citire și scriere alimentată tot de neîncrederea în forțele proprii datorată handicapului verbal. Iată deci că necorectându-se defectul de vorbire în mica copilărie, având în vedere fragilitatea sistemului nervos și a psihicului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alunga amintirile ce vin/plângând să-și îngroape fețele-n cenușa lor.” (L.Blaga,89). Impus de recțiunea unui verb cu tranzitivitate directă, acuzativul este termenul opus direct nominativului în dezvoltarea opoziției activ-pasiv; nominativul este cazul activității iar acuzativul, cazul pasivității: Copilul (+activ) culege flori (+pasiv). Termenii opoziției se inversează când planul semantic funcțional-sintactic este dominat de desfășurarea planului semantic al categoriei gramaticale a diatezei: Florile (nominativ ‘pasiv’) sunt culese de copil (acuzativ ‘activ’). Acestui sens de bază i se adaugă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțul: Insula a fost descoperită de copilul meu. Conținutul semantic al diatezei verbului este: • activ, din prima perspectivă, impus de „activitatea” subiectului gramatical, expresie sintactică a autorului (în mod firesc, activ) acțiunii verbale; • pasiv, din a doua perspectivă, impus de „pasivitatea” subiectului gramatical, expresie sintactică a „obiectului” (în mod firesc, pasiv) acțiunii verbului. II. Perspectiva din care privește subiectul vorbitor realitatea poate rămâne aceeași, dar se produc schimbări în realitatea extralingvistică: Tatăl și-a regăsit copilul. Tatăl a fost regăsit de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la/de către medic), a se naște. Observații: Autorul acțiunii verbale (complement de agent) rămâne de obicei neexprimat: Școala s-a închis. (de către autorități); S-a descoperit o nouă peșteră. În plan semantic, verbul la diateza pasivă se caracterizează prin trăsătura + pasivitate, în înțeles sintactic, preluată de la subiectul gramatical: „obiectul” exprimat prin substantivul (pronumele)-subiect suportă, „suferă” acțiunea (Florile au fost rupte de Ion.) sau este chiar rezultatul acțiunii (Florile au fost desenate de Ion.) verbului. Acțiunea verbală vine spre „obiectul” interpretat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe sine). Nominativul (pronumelui, substantivului) prezintă ipostaza de subiect-agent - punct de plecare, originea acțiunii verbale - și expresie a trăsăturii semantice +activ/+activitate, iar acuzativul (pronumelui reflexiv-morfem), ipostaza de „obiect” - punct de sosire a acțiunii verbale -, expresie a trăsăturii semantice +pasiv/+pasivitate. Ca acuzativ al pronumelui reflexiv, morfemul se reflectă caracterul coreferențial al subiectului și „obiectului” acțiunii verbale în dezvoltarea raportului semantic enunț lingvistic - realitatea extralingvistică și trăsătura semantică +reflexivitate în dezvoltarea relației categoriale (de diateză) și a relației sintactice (verb nume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caută pe sine. - Ei se salută unul pe altul. În plan semantic, verbul la diateza reciprocă se caracterizează prin trăsătura +reciprocitate, rezultând din dezvoltarea, în interiorul relației verb (predicat) nume (subiect) și pronume (complement), a sensurilor de +activ/+activitate și +pasiv/+pasivitate în mod alternativ, și de numele-subiect, și de pronumele-complement, în raport semantic cu două „obiecte” distincte din realitatea extralingvistică. Cele două trăsături semantice: +activitate și +pasivitate nu se mai suprapun, ca în cazul diatezei reflexive, în sfera semantică a termenului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb (predicat) nume (subiect) și pronume (complement), a sensurilor de +activ/+activitate și +pasiv/+pasivitate în mod alternativ, și de numele-subiect, și de pronumele-complement, în raport semantic cu două „obiecte” distincte din realitatea extralingvistică. Cele două trăsături semantice: +activitate și +pasivitate nu se mai suprapun, ca în cazul diatezei reflexive, în sfera semantică a termenului subiect, întrucât sintagma se caracterizează prin necoreferențialitate în plan semantic: A ¹ B, ci sunt complementare. Nu mai este vorba de o singură acțiune, ci doar de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
speria ® a-l speria = a-l face să se sperie La verbele care dezvoltă sensul „+pasiv”, în varianta nepronominală, odată cu înlocuirea trăsăturii semantice „+subiectiv” prin „+factitiv” (S-a speriat ® L-am speriat = L-am făcut să se sperie), sensul de ‘pasivitate’ este înlocuit cu sensul de ‘activitate’. Alternarea trăsăturilor semantice „+subiectiv” și „+factitiv” în corelația pronominal/nepronominal - de ex.: Mihai s-a speriat de vorbele mele./ Vorbele mele l-au speriat (l-au făcut să se sperie) pe Mihai. - deosebește aceste
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivel al planului semantic gramatical descris de diateză, corelația activ-pasiv, se întemeiază pe opoziția temelor. La diateza pasivă, flectivul, totdeauna cu structură analitică, dacă morfemul specific este auxiliarul a fi, cuprinde o temă de participiu derivată, purtătoare a sensului de „pasivitate”, • fie tema de participiu a verbului intrat în opoziții categoriale: El laudă. - El este lăudat. Trebuia să laude. - Trebuia să fie lăudat. El l-ar lăuda. - El ar fi lăudat. • fie tema de participiu a verbului auxiliar a fi, dacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dulci evlavii -” (Eminescu), predicația este asumată de regenta frazei: „ Mă-ngână cântul unei dulci evalvii „. În subordonata temporală „ Când însuși glasul gândurilor tace ”, predicația are caracter pasiv, la nivelul predicatului tace.Trecerea de la asumarea activă a predicației la starea de pasivitate s-a produs odată cu intrarea propoziției „Însuși glasul gândurilor tace” în relație de subordonare față de verbul din regentă: Mă-ngână. Din această perspectivă sintagma este doar o structură care asigură instituirea unei relații sintactice iar grupul semantico-sintactic reprezintă o sintagmă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din centrul de plasament). Se observă la acești copii tendința persistentă de evitare a comunicării verbale, stări de apatie sau, dimpotrivă, de agresivitate, mișcări mai distanțe, rigiditate corporală etc. Copilul cu deficiență mintală prezintă disritmii ale dezvoltării limbajului: încetineala și pasivitate, pe de o parte, si inerție, pe de altă parte. Rigiditatea reacțiilor acestui copil (că trăsĂtură a activității nervoase superioare) se manifestă în sfera limbajului și a psihomotricității. Astfel, se observă frecvente răspunsuri inadecvate situațiilor de comunicare: într-o povestire
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de produse capătă o anumită dinamică care în mod firesc se transmite managerilor de pensiuni agroturistice. Bucovina în general și în special partea ei montană nu putea să nu sesizeze tendințele unui astfel de fenomen, și să rămână într-o pasivitate condamnabilă. Astfel au început să apară unele mici nuclee care sunt pe drumul cel bun, în sensul dorinței de a practica o agricultură ecologică și implicit un agroturism ecologic. Aceste nuclee încep să se cristalizeze în principal în Țara Dornelor
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
mai bine cu: Coco de la Chanel, Diorissimo de Christian Dior, Jicki de Guerlain, Narcisse de Chloé, Tocade de Rochas sau Senso de la Ungaro. Pentru bărbați se recomandă: London de Burberrys. Rac La prima vedere, parfumul vostru pare că îndeamnă spre pasivitate și indiferență, dar nota de fond, de fapt, vă sporește rezistența, sociabilitatea, devotamentul, făcându-vă puțin poete. Parfumurile preferate sunt cele ale armoniei și sensibilității: No. 5 de la Chanel, Parfum D'Eté de Kenzo, Sunflowers de Elizabeth Arden, Pour Elle
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
muzicală și temperamentul fiecărui individ; tonalitatea: sunetele înalte, ascuțite sunt excitante, în timp ce cele joase, grave sunt calmante și tranchilizante; tempoul: un tempo rapid, alert însuflețește și înviorează, în timp ce unul lent crează o atmosferă de calm, de reverie, dar și de pasivitate; felul instrumentului sau instrumentelor (în cazul unei orchestre) la care este interpretată o partitură muzicală. În general, se recomandă ca fiecare să asculte muzica pe care o agreează cel mai bine indiferent dacă este cultă, ușoară sau populară. Chiar dacă nu
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de repede și cu aceeași recepție ca și mamele din primul grup, de asemenea aveau tendința de a fi mai rigide și erau și imprevizibile. Mamele "neglijente" înregistrau și răspundeau la puține semnale ale copilului. Ei manifestau o retragere și pasivitate. Cu greu manifestau semne de feed-back, erau lăsați să se joace singuri într-un mediu nestimulant. Ca urmare se menținea o pasivitate reciprocă. Copiii deveneau neajutorați din punct de vedere social. Mamele “abuzive" relaționau într-un fel mai activ cu
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
erau și imprevizibile. Mamele "neglijente" înregistrau și răspundeau la puține semnale ale copilului. Ei manifestau o retragere și pasivitate. Cu greu manifestau semne de feed-back, erau lăsați să se joace singuri într-un mediu nestimulant. Ca urmare se menținea o pasivitate reciprocă. Copiii deveneau neajutorați din punct de vedere social. Mamele “abuzive" relaționau într-un fel mai activ cu copiii. Ele se străduiau să inițieze o interacțiune de succes în același timp în care copiii păreau a trăi înalt. Mamele manifestau
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
de interacțiune ale copiilor au fost caracterizate de Crittenden (1999ă ca pasive, cooperante, dificile și ascultători prin constrângere. Comportamentul abuziv manifestat de mame a fost asociat cu copiii dificili și ascultători prin constrângere, iar neglijența maternă a fost asociată cu pasivitatea copiilor. Modelele de interacțiune satisfăcătoare ale mamelor au fost asociate cu comportamentele cooperante la copii. Crittenden (op. cită a încercat să afle motivul pentru care copilul abuzat nu a manifestat comportamentul de retragere la fel ca și copilul neglijat și
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Institutul Jean-Jacques Rousseau care se deschidea. Sub denumirea de școală activă au pătruns ideile educației noi în multe țări, inclusiv în țara noastră. Contrar școlii tradiționale, care favorizează metodele receptive și învățarea dogmatică, memorizarea unor cunoștințe luate din cărți și pasivitatea, școala activă urmărește descătușarea spiritelor, autonomia și independența elevilor. Este școala participării, a inițiativei, a creativității și a simțului critic. Copilul învață aici să-și exercite spiritul de observație și să pună în joc legile experimentării nu numai pe montaje
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
plânge de milă 47,1% 10 Credința în noroc 35,7% 11 Neasumarea responsabilității 53,1% 12 Credința în superstiții 44,5% 13 Tendința de a trăda 50% 14 Credința în destin, soartă 30,3% 15 Pesimismul 33,2% 16 Pasivitatea și neimplicarea 43% Am preluat în întregime conținutul tabelelor tocmai pentru a redemonstra nivelul de agresivitate și neîncredere care domnește în societatea românească. Agresivitatea și neîncrederea sunt marii dușmani ai civilizației și prosperității. Cifrele vorbesc de la sine despre modul în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
C.Ș.: Și eu cred în această putere de regenerare. Și poate că nu e vorba despre o boicotare a istoriei, ci numai despre un simț istoric ce-i face pe români să aștepte momentul prielnic. Și poate ceea ce numim pasivitate s-ar putea să fie răbdare. A.B.: Da, experții nu țin seama de ceea ce s-a întâmplat cu această țară în ultima sută de ani. În 1876, Eminescu se întreba cum să trimitem la luptă o armată de desculți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
pământ, educație și drepturi politice, ca să cităm doar câteva din reformele inițiate în perioada 1859-1866. Chiar și în prezența mărturiei unui contemporan precum Nicolae Suțu, care nota despre lipsa de entuziasm a națiunii la răsturnarea lui Cuza, dar ilustra și pasivitatea românilor față de evenimentele izbucnite la 11 februarie 276, singurătatea celui ales ca domnitor la 24 ianuarie 1859 era evidentă chiar și din descrierea amintită pentru că în mod normal din motivele deja invocate; îndepărtarea "domnului Unirii" trebuia să provoace o solidaritate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lucrurilor, rămîn impasibile, fiindcă nu se interesează de ceea ce se întîmplă în afara cercului cel mai apropiat și dincolo de orizontul imediat. Grupul își dă așadar seama că o parte din el rămîne indi-ferentă160 la patimile, speranțele și panica lui: iar această pasivitate a oamenilor întărește impresia dată de imobilitatea lucrurilor. Dar la fel se întîmplă și cu tulburările care afectează un grup mai limitat, fundamentat pe legături de sînge, de prietenie, de dragoste, suferințe, rupturi, pasiuni și interese etc. Încă zguduiți de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
grup. Dar proiectul oamenilor din acea vreme a luat ființă într-un aranjament material, adică într-un lucru, iar forța tradiției locale de la lucru vine, deci acesta constituie imaginea. E adevărat așadar că, printr-o parte a lor, grupurile imită pasivitatea materiei inerte. Pentru ca această rezistență să se manifeste, trebuie ca ea să-și aibă originea 166 într-un grup. Să nu ne lăsăm înșelați. Desigur, e inevitabil ca transformările unui oraș și simpla dărîmare a unei case să deranjeze obișnuințele
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din volumul De Zalmoxis a Gengis Khan, Paris, 1970, trimis de Virgil Ierunca). Interpretarea eliadiană are într-însa ceva din absolutul soluțiilor după a căror formulare orice discuție devine inutilă. Roma locuta. Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice"23. Prin această interpretare Steinhardt vine de partea celor care văd în Miorița altceva decât ceea ce se învață în mod tradițional. Prin aceasta el este îndreptățit să creadă că "poporul român e
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]