57,719 matches
-
salturile" unor corespondențe insolite, prin arbitrariul lor cu funcție de seducție. Apar imagini-capcană, care se străduiesc a strînge în esență ceea ce se risipește în aparență hotărnicirii lor stilistice: "mă-ncearcă un fel de frig-cărnos; / cămașă îmi absoarbe bătăile inimii / într-un pat provizoriu; // n-o să vină să credeți zic ei: / ăNasu are pulsații în formă de cruce - / doar cu norii nu s-a certat...a" (Încet, deasupra lumii). Că și: "genunchii se prelungesc prin păsări" (Printre copaci de sticlă - plimbare de vineri
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
perioadă, pe susținătorii săi, făcându-le numele să circule pe toate canalele; autorii scurtei "perioade de dezgheț" au reușit să pătrundă și ei în conștiința publicului. În contrast, cei veniți după 1970 au rămas la fel de anonimi prin opera lor în fața paturilor largi de cititori că și înainte de ^89. S-au făcut cunoscuți doar aceia care apar în talk-show-uri și este, de aceea, de presupus că faima li se trage de acolo și nu din cărțile lor - chiar dacă, în paralel, unii dintre
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
bând apă din butoi și hrănindu-se cu pește prins de ei înșiși. Amiralitatea studiază o modalitate de a impozită peștele astfel capturat, pe o navă care, firește, îi aparține. Popoare cu străveche civilizație mănâncă peste crud, pe un subțire pat de orez. Mateloții noștri preferă mămăligă. Saci numeroși sunt tot timpul descarcați în magazii, cu această particularitate că, totuși, acestea nu se umplu niciodată, pentru că vasul să poată, în fine, ridică ancoră. Experții au explicat fenomenul: vasul este găurit pe
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
ci două conștiințe exemplare și două spirite cu o rară vocație a comunicării; doi artiști de o mare forță a expresiei și poate chiar două arte care și-au redescoperit metonimic spațiul unității originare. Odată ce Mircea Nedelciu a căzut la pat, Ion Dumitriu a devenit el însuși mai vulnerabil, cum de altfel, în mod evident, după moartea lui Dumitriu, Mircea Nedelciu a rămas mai singur și mai descoperit. Moartea lui Mircea Nedelciu, la atît de puțin timp după aceea a prietenului
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
și-a compus o expresie impasibila, cu atît mai mult cu cît habar n-avea pe cine iubește, de fapt-personajul; scenariul era, încă, în proces de rescriere!). Afli că lui Rossellini îi plăcea să zacă zile întregi, chiar săptămîni, în pat... Afli că divorțul miturilor a avut la rădăcina "divergențe artistice". Afli că, pe cînd fetiță avea șase anișori, tata a plecat de acasă, într-unul din voiajurile lui fabuloase, din care s-a întors cu o doamnă indiană frumoasă, cu
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
Domnitorul, sfîrșit, dormitează, apoi, îndelung. Cînd se trezește, află că, pe cîmpia Dreptății, unii boieri l-au cerut domn pe Petru Rareș, fiul natural al voievodului. Intrigat că nu i se ascultă porunca, (că în cronici), Ștefan se ridică din pat, pune să fie uciși, în fața sa, pe trei dintre uneltitori și obține înscăunarea lui Bogdan, printr-o judecată care vrea să fie, totuși, o elecțiune. Dar Rareș, căutat, nu e de găsit. Îl ascunde, în palatul unchiului său, Luca, aranjînd
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
de morală". Inadaptatul, victima sigură este intelectualul: David, informatician, captiv mai întîi al lumii virtuale a calculatorului este ispitit de "diavolul" elvețian să coboare pe pămînt, printre oameni, să comunice cu ei. Impactul dur cu realitatea îl aruncă pe un pat de spital de nebuni. Viitorul e maculatura este, fără îndoială, piesa de rezistență a volumului. Extrem de interesante și ofertante pentru o montare sînt relațiile pe cupluri: David - Rougier, inocentul și diavolul; Cleo și Cezar, cerșetori; Primul hoț și Al doilea
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
Mircea Mihăieș Tot mai des, societatea românească îmi sugerează imaginea unui bolnav aflat pe patul de reanimare. Dar e un bolnav cu totul și cu totul neobișnuit: el a fost adus în această situație disperată tocmai de medicii care ar fi trebui să-l îngrijească! Între un spasm și altul, între o convulsie și alta
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
eseul Omul care nu adera la nimic, în Spitalul Filaret, în care polemizează cu recenzenta din Le Monde, pe care îl dă publicității (în ediția pe care o comentez se publică și acest text). Aici declară: "Iată de ce strig de pe patul meu de suferință: Trăiască omul care nu adera la nimic! O strig în ultima mea carte și dacă scap încă o dată de moarte, o voi strigă de-a lungul tuturor cărților ce-mi rămîn de scris!" Cum eseul sau a
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Era o revistă de dizidenta legionara, unde au apărut cîteva texte anticodreniste semnate de Mihail Stelescu, ceea ce, finalmente, în 1936, avea să-i aducă acestuia asasinarea de către un comando de zece legionari ("decemvirii"), ucigîndu-l pe dizident, sălbatic, cu toporișca, pe patul sau de suferință la Spitalul Brîncovenesc. De la numărul 5 al revistei - număr de Crăciun - apare, aici, si Panait Istrati, cu o "Scrisoare către dragoste", în care, ce-i drept, condamnă antisemitismul. În numărul 6 al revistei sînt înserate răspunsuri ale
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Intrând în parc, Vlad privește astfel ambianța încât o reinventează. Eliberat de obligațiile sociale, el vede și ceea ce n-ar vedea în mod obișnuit. În modul acesta își creează un parc propriu, un parc cu patru dimensiuni, inaccesibil altora. În pat cu Linda și Freud Primul dintre cele două "române de dragoste" incluse în românul Traversând Washington Square are titlul Gluga suedeză și o aduce în prim-plan, ca partenera a personajului-narator, pe Linda Magnusson, o americancă de origine suedeză, care
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
Linda și Freud Primul dintre cele două "române de dragoste" incluse în românul Traversând Washington Square are titlul Gluga suedeză și o aduce în prim-plan, ca partenera a personajului-narator, pe Linda Magnusson, o americancă de origine suedeză, care, în pat, obișnuiește să se instaleze deasupra bărbatului, ca pe un aparat pentru gimnastică aerobică, și să-l îmbrace în părul ei blond. Autorul numește "gluga suedeză" această situație și în continuare recurge la enigmatica sintagma ori de câte ori trebuie să numească actul sexual
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
o răscolitoare orgie, o promisiune de dezlănțuire a simțurilor. Am însoțit deci o umbră care nu înceta să își improvizeze, la intervale, un fel de strîmbătură ademenitoare, pînă am ajuns la o biată cocioabă, cu o singură încăpere și un pat a cărui jalnică cuvertură am observat că era desfăcută ca pentru o invitație, cînd a avut loc dezlănțuirea dramatică a întîmplării care trebuia, în mod necesar să se petreacă. A fost la aprinderea lămpii de gaz din a cărei biată
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
și ea, și ceea ce se cuvenea, mai bine spus ceea ce nu trebuia făcut în momentele acelea. Eram încă pe gînduri, întunericul mă adăpostea, și mi-am desprins ceasul de mînă așezîndu-l pe mica noptieră, ca și cum aș fi fost acasă, lîngă patul greu de bronz, dăruit de părinții mei adoptivi. Am rămas cu mîinile căzute, așteptînd fără să știu ce, cînd a avut loc surpriza greu de descris, momentul în care necunoscuta a ridicat fitilul lămpii de gaz, și cercurile galbene, tot
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
putut citi pe chip satisfacția de a fi ademenit un adolescent, sau o nemărginită plictiseală, oricum mulțumirea de a căpăta cîțiva bani. Cred că în mintea mea nu mai era nimic decît graba de a ignora acel decor, pereții jupuiți, patul și rochia de un roșu țipător din care apărea acel chip cu trăsături grotești, mai de grabă o mască purtată de-a lungul străzilor din jurul cimitirului, la căderea nopții. Ce-mi rămînea decît să-mi arunc pe mine hainele, să
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
-mi tăcut,/ Și rătăcind ca dorul pe stîncile durerii/ În sînul meu amorul trăi necunoscut/ Și jalnic ca o floare născută p-un mormînt.// O tu, ce-aprinzi în pieptu-mi dureri neadormite!/ Cînd noaptea se coboară cu șoapte fericite/ Pe patul tău odihna și somnul a chema,// Poate că zici adesea cu buzele-ți divine./ Ce tind aceste versuri d-a ta ființă pline:/ Cine-i acea femeie? - și nu poți devina!". După cum, mai convingător, s-a susținut că Minte și
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
apa/ seacă subt blestem/ îmi îngheață gura/ cum să te mai chem?// ! Alba mea Soție/ Soare tămîiet/ doar din șapte-n șapte/ zile te mai văd,// Alba mea Soție/ Soare tămîiet/ doar din șapte-n șapte/ zile te mai văd!// ! patul nunții noastre/ alb și neatins/ ca pămîntul iarna/ sub zăpezi cuprins// șapte nopți într-una/ nu-l cunosc și nu/ mă mai vrea ca pînte-/ cu ce mă născu,// șapte nopți într-una/ nu-l cunosc și nu/ mă mai
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
Pentru prima oară intuia dimensiunile catastrofei, prin intermediul sentimentelor omenești: atâtea morți solitare, provocând o imensă jale, și ea unică și solitară, al cărei joc nu era la conferințe în titlurile ziarelor, în istorie, ci se retrăsese discretă în case, bucătării, paturi neîmpărțite cu nimeni, amintiri dureroase." Un interes colateral poate prezenta pentru cititorul român problema adeziunii celor două personaje la Partidul Comunist, precum și cea a demisiei lor. Desigur, simpatiile comuniste ale unor englezi poate părea azi o frivolitate plictisită și iresponsabilă
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
timp, Hefner a scos la iveală misterele întunecate ale sexualității umane și le-a înfățișat lumii în adevărata lor lumină" (s.m.). Curat vorba lui Brătescu-Voinești : Întuneric și lumină! Beneficiind de sprijinul Viagrei, Hugh Hefner face sex cu 3-4 partenere deodată: "Patul meu e o instituție democratică. Toți pentru unul și unul pentru toți. [...] Totuși, sînt un romantic, așa că am tendința să mă las furat de-o relație, chiar dacă-i vorba de trei-patru fete deodată." Fanteziile moșneagului zălud nu se opresc aici
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
acest termen a fost ca să marchez un individ plin de complexe. În prima perioadă a vieții mele am suferit îngrozitor de aceste racile ale unei origini care nu îți oferea mai mult decât un loc la un liceu industrial mizerabil, un pat într-un internat insalubru, foame și frig. În jur, nimeni care să te ajute, să te sprijine, să te sfătuiască. În România anilor '80'90, cam asta însemna fată de la țară. E ciudat cum literatura a spălat acest păcat și
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
se întreabă dl Georgescu la p. 17), precum și din altele, și obține fatidicele cifre 24, 48 sau 64, toate, parole francmasonice. în anagramă, numele lui Eminescu apare în epigrama lui Macedonski din 1883, deși autorul a negat, chiar și pe patul de moarte, a se fi referit la el... O fază superioară a acestei aritmetici o reprezintă "legarea" evenimentelor care au avut loc exact în ziua cînd Eminescu și-a pierdut mințile: în 28 iunie 1883, e desființată Societatea Carpații (militantă
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
Trăiesc eu izolată, dar starea asta activează memoria, știi? E ca și cum aș sta într-o bibliotecă imaginară cu amintiri... nu știi ce carte scoți din raft... Văd chipuri, întîmplări, aud voci... Pe de altă parte radioul, stau cu el în pat, mă transportă în miezul evenimentelor... și apoi muzica stimulează imaginația... O.G.: Dar există și un prezent... I.P.:Pentru mine e un trecut continuu. Prezentul se consumă repede... O.G.: Cum vă simțiți în comunitatea scriitorilor băcăuani? I.P.:Extraordinar! Pentru
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
și asta m-a ajutat enorm să depășesc izolarea celor 6 luni de după accident, cînd mi-am rupt un picior... toate se rup la bătrînețe... pînzele, rochiile... și încă alte 6 luni cînd o gripă ucigașă m-a țintuit la pat... vedeți, merg cu cadrul ăsta, abia de cîteva zile reînvăț să merg prin casă, ei! asta-i! De cum am apărut la Bacău am fost dusă pretutindeni, am fost purtată și apreciată... La Tescani, la Teatrul Bacovia, mi s-a cerut
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
a dat încă multe zile. Și prietenii Dumneavoastră, scriitorii, mi-au insuflat viață... parcă am reînviat. Vă simt pe toți foarte aproape. Știu, e o amăgire... fum. Cînd amintirile sînt mai tari ca prezentul. ...Stau cu aparatul de radio în pat... ascult... Lumea se îndepărtează... cantonez într-un Eden interior... îmi ocrotesc aducerile aminte... Dar e prea mult, deja e prea mult... Cînd nu-ți mai dai seama, identitatea ta se dizolvă în neant... Bacău, 8 martie 2000 Biobibliografie 1910 - 18
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
consternați un amestec de banalități și formulări inspirate, de observații de bun-simț și injustiții, de metafore expresive și lăbărțări stilistice. Cartea trebuie să devină transparentă în timpul lecturii și să-l vedem prin ea pe Petre Țuțea însuși, stând lungit în pat, cu capul ridicat puțin pe o pernă și emițând din când în când un fel de decrete filosofico-funambulești, spre infinita încântare a asistenței. Petre Țuțea are o voce pițigăiată și dictatorială, contradicție de mare efect. Este un moșneag atât de
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]