8,290 matches
-
decât pe cei defăimați, atunci ei curând se vor lăsa de obiceiul lor cel rău, vor părăsi păcatul lor, iar pe viitor vor grâi bine despre aproapele; iară despre noi vor spune cu laudă că suntem mântuitorii și binefăcătorii lor. Patimă defăimării este o cursă a Satanei și o groapă plină de răutate și de pândituri. Căci diavolul pentru aceea ne-a împins la acest obicei rău, pentru că noi să nu ne îngrijim de mântuirea sufletului nostru, iar ca răspunderea noastră
Duminică, Sfântul Ioan Scărarul. Ce NU ai voie să faci și ce înseamnă scara raiului [Corola-blog/BlogPost/94206_a_95498]
-
o realitate statică, ci una dinamică. Creștinul poate deveni sfânt prin consacrare spirituală deplină și desăvârșită, în primul rând prin participarea la Trupul îndumnezeit al lui Iisus Hristos prelungit în lume și în istorie, prin jertfă interioară, prin libertate fără de patimi, prin dragoste față de Dumnezeu și față de oameni, prin trăire în perspectivă soteriologică și eshatologică. Sfântul este suprema împlinire a umanului din om și cea mai înaltă treaptă a frumuseții pe care persoana umană o dobândește intrând în comuniune cu Dumnezeu
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
aprinse în mâini și la Dan Ivănesei (profesorul universitar Tudor Alexa) întins acolo pe jos, mort și mă întrebam dacă Bogdan Cioabă atunci când scrisese scenariul și gândise întreaga regie a piesei, dar mai cu seamă această scenă, avusese în minte patimile lui Iisus. Coincidențe oarecum stranii sau nu și atunci, cu peste două mii de ani în urmă ca și înainte de marea grațiere din anii ’60, trecutul istoric a fost marcat de aceleași patimi ale lui Iisus pentru iertarea păcatelor noastre, dar
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
mai cu seamă această scenă, avusese în minte patimile lui Iisus. Coincidențe oarecum stranii sau nu și atunci, cu peste două mii de ani în urmă ca și înainte de marea grațiere din anii ’60, trecutul istoric a fost marcat de aceleași patimi ale lui Iisus pentru iertarea păcatelor noastre, dar și de cele suferite în închisoare de Tudor Alexa (Dan Ivănesei), de afirmația rostită (cu o simplitate și un firesc previzibil al unui destin inexorabil) de Iisus Hristos care la întrebarea ,, Spune
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
lucrului curat și bun, care, odată sădit, lucrează. “Vorbind despre ură, Sfanțul Marcu Ascetul spunea, bunăoară, ca această boală îi cuprinde mai cu seamă pe cei stăpâniți de duhul întâietății, a iubitorilor de onoruri. Cât despre mânie, el spune că patimă asta se temeluiește pe mândrie. Prin ea se fortifica, devenind de neînvins.” Una dintre ideile cu care rămâi după această carte este să înțelegi cine sunt „morții” și ce este acel loc numit în titlu „acasă”. Apoi, începi să privești
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
lucrului curat și bun, care, odată sădit, lucrează. “Vorbind despre ură, Sfanțul Marcu Ascetul spunea, bunăoară, ca această boală îi cuprinde mai cu seamă pe cei stăpâniți de duhul întâietății, a iubitorilor de onoruri. Cât despre mânie, el spune că patimă asta se temeluiește pe mândrie. Prin ea se fortifica, devenind de neînvins.” Una dintre ideile cu care rămâi după această carte este să înțelegi cine sunt „morții” și ce este acel loc numit în titlu „acasă”. Apoi, începi să privești
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
legat,... XXIV. LUMINĂ SFÂNTĂ, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016. Lumină sfântă Cristina Pârvu În lumea cea nemărginita, Iisus venit-a-n ajutor. A coborât într-o clipita, Zburând pe un albastru nor. Patimile Sale, mărturii Ale credinței cele cerești. Față de El avem datorii, Față de chipuri îngerești. S-a jertfit pentru omenire, Sângele pentru noi și-a vărsat, Pentru a noastră mântuire, De chinuri nici nu i-a păsat. Lumină Învierii Sale, Va-nflori
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
cu toții acum mai buni, Măcar în ceasul cel mai sfânt. Să creăm din ruine noi lumi, ... Citește mai mult Lumină sfântăCristina Pârvuîn lumea cea nemărginita,Iisus venit-a-n ajutor.A coborât într-o clipita,Zburând pe un albastru nor.Patimile Sale, mărturiiAle credinței cele cerești.Fata de El avem datorii,Față de chipuri ingeresti.S-a jertfit pentru omenire,Sângele pentru noi și-a vărsat,Pentru a noastră mântuire,De chinuri nici nu i-a păsat.Lumina Învierii Sale,Va-nflori
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
ruine noi lumi,... XXV. LUMINĂ SFÂNTĂ, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1916 din 30 martie 2016. Lumină sfântă În lumea cea nemărginita, Iisus venit-a-n ajutor. A coborât într-o clipita, Zburând pe un albastru nor. Patimile Sale, mărturii Ale credinței cele cerești. Față de El avem datorii, Față de chipuri îngerești. S-a jertfit pentru omenire, Sângele pentru noi și-a vărsat, Pentru a noastră mântuire, De chinuri nici nu i-a păsat. Lumină Învierii Sale, Va-nflori
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Măcar în ceasul cel mai sfânt. Să creăm din ruine noi lumi, Un Paradis, aici, pe Pământ. Citește mai mult Lumină sfântăîn lumea cea nemărginita,Iisus venit-a-n ajutor.A coborât într-o clipita,Zburând pe un albastru nor.Patimile Sale, mărturiiAle credinței cele cerești.Față de El avem datorii,Față de chipuri îngeresti.S-a jertfit pentru omenire,Sângele pentru noi și-a vărsat,Pentru a noastră mântuire,De chinuri nici nu i-a păsat.Lumina Învierii Sale,Va-nflori iar
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
mântuirii neamului omenesc, mergând chiar dincolo de întrupare. Sensul Euharistic este unul totalizator, deoarece întreaga istorie trecută, prezentă și viitoare este în ea . Euharistia ne reamintește de creația lumii, de cădere, de sfâșietoarea căutare a lui Dumnezeu, de întruparea Domnului, de patimile, moartea și Învierea Lui, de Sfânta Sa Înălțare și de focul pogorâtor și întemeietor al Duhului. Recapitulând întreaga istorie, Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai istoriei, fii nemuritori ai Împărăției veșnice deja începute. Eshatologia
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
ca al meu și întâmplător se întâlnesc în degetul arătător sau în vis da, acolo-i paradis dar nu, aș vrea să citesc ceva anume... te voi citi pe tine ca pe o carte arsă pe margini de griji , de patimi , de nevoi sau ar fi mai bine să te citim în doi nu voi mai citi ci voi trăi. Referință Bibliografică: Să citim în doi / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2211, Anul VII, 19 ianuarie 2017. Drepturi
SĂ CITIM ÎN DOI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378186_a_379515]
-
De-a fi doar muritori, cazați într-un hotel, În care cel plecat, nicicând n-o să revină. Privim la cerul Tău c-un zâmbet istovit, Ne-mpreunăm, umili, iar palmele a rugă. Deși ne dezrobești, noi tot am zăbovit În patima stupidei mentalități de slugă. Azi suntem bieți străini, debusolați total, Ni-e răsăritul orb și-apusu-i o scânteie. C-un puls țipând grăbit, visăm cvasitotal, Trăind păcatul Evei, edenica femeie... Referință Bibliografică: STRĂINI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
STRĂINI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378217_a_379546]
-
usuci ca floarea în sacsâie lângă hoștorogul de bărbatu-tău( că soțul meu e mai bătrân ca mine cu 15 ani, săracul!), când poți să-ți dai drumul (Doamne iartă-mă!) la viață, cu mine, care te-aș iubi cu patimă, de n-ai văzut de când ești... Abia am putut să mai mă abțin, că-mi veniseră nervii pe el, și-mi venea să sar pe el acolo...să-l ...gonesc de acolo adică, înțelegeți?... A plecat până la urmă și nici
SFINTE DOMNULE EPISCOPE (INSPIRATĂ DINTR-O SESIZARE REALĂ) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378193_a_379522]
-
12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului La Înălțarea Sfintei Cruci, Când curge mustul pe butuci, Cu har cinstește soborul Pe Iisus Mântuitorul. În recviemuri cântă sfinți, La Hramul Crucii dintre Cruci. Preoți înalță cântare La a Crucii Înălțare. Slăvite sunt patimi sfinte, De duhovnic sau părinte, Cum Iisus a fost chinuit Și pe crucea Sa răstignit. Cu botez de creștinire Se face mărturisire În Preasfântă Trinitate, Când case sunt botezate. Iar de faci în rugăciune, Semnul de închinăciune, Minune se-nfăptuiește
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
Și, cu onoare, moartea o preferă, Rușinii lașe-i pune barieră Și se jertfește cu curaj, îndată. Doar înainte, drept și cu răbdare El merge, cu încredere senină Spre țelul său, prezent mereu în zare. Cu inima de dor și patimi plină Ajunge la sublima transformare, Și capătă putere de regină. PIONUL NEGRU Deși e negru, nu e rău deloc, E tot ca noi, pe tablă, un pion, Nu e nici asasin și nici spion, Doar un actor, în cel mai
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
E tot ca noi, pe tablă, un pion, Nu e nici asasin și nici spion, Doar un actor, în cel mai aprig joc. Vegheat de steaua lui, din Orion, Își caută în lume rost și loc Și se aprinde-n patimă și foc, Chiar dacă vine din Septentrion. Curajul sacrificiului curat Îl pune pe știutul piedestal, Pe care toți eroii s-au urcat. Când jocul se grăbește spre final Și-n raniță, ca orișice soldat, Păstrează un baston de mareșal. CALUL ALB
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
fi mereu iubiți și admirați. Dar poate-n veac va ridica din nou Și va purta în luptă un stindard Și va fi iarăși curajos erou, Poate un tigru, poate-un leopard. Iar glasu-i clar își va găsi ecou, Căci patimi multe-n focul său mai ard. ( Leonte Petre ) Referință Bibliografică: JOCUL DE ȘAH / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
este dacă dorește și dacă este pregătit să primească, în smerenie și ascultare, această sfințenie oferită lui, din dragoste și din nemărginita milostivire a lui Dumnezeu. Mai întâi Crucea pe care el trebuie să răstignească pe omul cel vechi cu patima și stricăciunea sa, și apoi harul și puterea de a lupta neîncetat pentru creșterea omului nou în el, a acelei vieți noi și sfinte la care a fost făcut părtaș. Participăm la Sfânta Împărtășanie doar fiindcă am fost făcuți sfinți
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
zori. Copite scapără lumină, Fulger-amnar de deznădejde. Amarnic pogorât pe mejde, Ciopor de tunete se-alină. În urma lor pământul zace Mustind sordid sub văl de clisă; La fel, povestea mea nescrisă, Așteaptă colbul s-o îmbrace. Năvala-n gând dezleagă patimi, De doruri, doruri despicate Și măști de picuri reci udate, Nu-s stropi ci, pur și simplu, lacrimi. *** Referință Bibliografică: ... pur și simplu, lacrimi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi
… PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378241_a_379570]
-
un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul confuz, de plictis și amar Cearnă pe noi glodul vieții de jar Ziare în vânt și ninsori de cobalt Patimă mea, ne tot țesem din mit Scorburi de șerpi tot zidim din povești Bate un vânt cu scrisori fără vești Tu mi te-ascunzi că un verb într-un ... Citește mai mult Lame subțiri taie umbre feliiScrâșnet de roți, vechi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
omului copac adâncă răsădire de uitare cu mintea agățată de mutare s-a răsădit în veacul cel din veac... alienat de prea multa știință și-a însemnat pe frunte false vorbe ca fiind esența vieții gânduri oarbe și înotând în patimi neputință un ins neomenit de Veacul Vieții și construit pe legi tehnicizate își ține capul mândru somn pe spate idolizând mocirla de moloz a pieții un somn neomenesc îi strânge pleopa hiene de cuvânt îi sfâșie avântul colecționari de vânt
POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEŞNICIEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377122_a_378451]
-
mă-nvelește, ascunde-mă în tine! Simți tu, oare, doru-mi cu-al tău cum se-mbină? Fiorul plin de flăcări cum trupul ni-l străbate? Imi dăruiești dulceața sărutului... ce-alină. Flacăra iubirii o stingem cu... păcate! Ne topim în patimi sub cerul înstelat Imi dai purpuriul, al inimii culoare! Topește-mă cu-n zâmbet și-un dor descătușat In noaptea asta dulce și plină de ardoare! In pletele-mi, în valuri, te-afunzi, Iubirea mea La pieptul tău mă frângi
LA PIEPTUL TĂU MĂ FRÂNGI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377121_a_378450]
-
bucurie și câtă amărăciune au menținut flacăra vieții artiștilor, câte flăcări au ars ori s-au stins! Trecuse puțin timp de când viața actorului Alexandru Arșinel se luptase cu sine și doar doctorii salvatori au încheiat pacea, smulgându-o din cleștele patimii trupești, redându-l pe maestru familiei, scenei, filmului, nouă tuturor celor ce i-am fost și i-am rămas prieteni alături sufletește, suferind la rându-ne ca de o traumă a noastră, de durerile și mâhnirile sale! Abia se cicatrizau
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
maternitate până la o groapă și de asta nimeni nu ne scapă că privești oglinda și-ți vine să spui: parcă-aș fi copilul nimănui... cazi și te ridici, bâjbâie și-ndreaptă aproape de tine e mereu o treaptă; tobe și tilinci, patimi și fobie totu-n viață e butaforie: recuzite, arcuri false și săgeți de la polul nord pân' la Cucuieți și dacă știu asta, ce-mi e de folos? viața nu e viață dacă n-are sos! ne petrecem veacu-n jurul unor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]