1,557 matches
-
timpul a lucrat bine de vreme ce a restituit esențialității ceea ce se născuse din ea. Numai că această esențialitate a fost până la urmă coruptă chiar și în sculptură. Când sculptura greacă dobândește dimensiunea psihologicului, când devine expresivă și sugestivă, înfățișând, să zicem, patosul durerii, când se deschide deci o epocă a barocului în sculptură, care culminează cu Madona îndurerată aplecată peste trupul frânt al Fiului, atunci sculptura își corupe principiul tautologic, devine tranzitivă și imitativă. Căci dacă sculptura, în esența ei, imită ceva
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
perspectivă comparatistă, rolul elitei în procesul devenirii unei națiuni. Introducere După decembrie 1989, cultura română văduvită de izolaționismul regimului comunist și supusă unei sistematice ideologizări, s-a aflat, în primii săi ani de recâștigare a libertății, sub semnul unui nou patos recuperator. Era vorba de restituirea unor momente semnificative din istoria sa, pe fondul unui exercițiu firesc al recuperării memoriei colective. Dincolo de această practică absolut necesară, se ridicau numeroase probleme care țineau de reînnoirea limbajului, prin reintroducerea în circuitul public a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
importanța extraordinară a Logosului ortodox 19. Partea a II-a Confesional și național Biserică, Tradiție și națiune Raportul dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști" de care se face mult caz în discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ea recunoaște că gândirea, sau cel puțin alegerea între feluritele sisteme de gândire, este adesea determinată de anumite principii, de deprinderi mintale mai mult sau mai puțin inconștiente; că adoptarea ideilor este influențată de receptivitatea oamenilor la diferite feluri de patos metafizic ; și că adesea ideile nu sunt decât cuvinte-cheie, formulări 'Sacrosancte care se impun a fi studiate semantic. Leo Spitzer, care n-a fost de acord cu multe particularități ale "istoriei ideilor" lui Lovejoy, a dat ei însuși exemple excelente
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
care se desfășoară creația lui . „Natura” înfățișată este însă mereu o scenă încărcată de întâmplări din viața animalelor pădurii, a păsărilor de câmpie sau de munte, descrise cu competența unui specialist care le-a studiat metodic; poate tocmai de aici, patosul pledoariei, sinceritatea, tandrețea cu care propune spre protecție micile vietăți, pădurea etc. Miniaturale, picturile sale cu farmecul întoarcerilor către excursii școlare pline de peripeții, cu aplicații pe îndelete, când se descoperă tainele vieții de toate zilele. Frumusețea lor vine tocmai
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
sau românești de la începutul veacului. În pofida acestei evidențe, I. Gh. Grigorescu dezvolta cu originalitate calități paralele. Portretele compoziționale: Toamna, Tocilaru sau Fotoliul galben, demonstrau complexitatea problematicii fenomenului, căci imaginea se alcătuia direct dintr-o investigație în actualitate, în modernitate, în patosul deschis și sincer cu care artistul își implica opera în viața de toate zilele.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 98) H Hamat Ecaterina 1966 Pictor „Pictura este un dar ce trebuie prețuit și dăruit
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 114) Smultea Sorin 1981 Pictor Născut la 10 septembrie 1981 în Reșița. Debut artistic - 1998 Bibliografie și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
care se desfășoară creația lui . „Natura” înfățișată este însă mereu o scenă încărcată de întâmplări din viața animalelor pădurii, a păsărilor de câmpie sau de munte, descrise cu competența unui specialist care le-a studiat metodic; poate tocmai de aici, patosul pledoariei, sinceritatea, tandrețea cu care propune spre protecție micile vietăți, pădurea etc. Miniaturale, picturile sale cu farmecul întoarcerilor către excursii școlare pline de peripeții, cu aplicații pe îndelete, când se descoperă tainele vieții de toate zilele. Frumusețea lor vine tocmai
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
sau românești de la începutul veacului. În pofida acestei evidențe, I. Gh. Grigorescu dezvolta cu originalitate calități paralele. Portretele compoziționale: Toamna, Tocilaru sau Fotoliul galben, demonstrau complexitatea problematicii fenomenului, căci imaginea se alcătuia direct dintr-o investigație în actualitate, în modernitate, în patosul deschis și sincer cu care artistul își implica opera în viața de toate zilele.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 98) Hamat Ecaterina 1966 Pictor „Pictura este un dar ce trebuie prețuit și dăruit urmașilor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 114) Smultea Sorin 1981 Pictor Născut la 10 septembrie 1981 în Reșița. Debut artistic - 1998 Bibliografie și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
22 noiembrie 1940, Hitler a văzut în Antonescu omul de încredere pentru cauza comună, încrederea dictatorului nazist menținânduse până la 23 august 1944. Dar această convorbire a fost definitorie și în ceea ce privește raporturile româno-maghiare și problema Transilvaniei. Cu toate că a fost impresionat de patosul naționalist al generalului, Hitler, urmărind, în primul rând naționalismul acestuia și i-a inoculat prin intermediul unor afirmații de genul: „Istoria nu se va opri la anul 1940” sau „În verdictul de la Viena nu a fost găsită o soluție ideală" - convingerea
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Iancu transportă un întreg arsenal de locuri și situații comune parafate politic. V. supralicitează acțiunea, deschide multiple planuri de argumentare privind „rolul istoric”. Totodată ecranează partitura protagonistului, redus la o voce prestatoare de aserțiuni, stilistic rizibile, însă întotdeauna rostite cu patos: „Lupta noastră a fost ca o vacă neagră... Întunecată de durere. Dar n-a fost stearpă” (Avram Iancu sau Calvarul biruinței). În alte piese, Adio, majestate! (în centrul scenei: N.D. Cocea și Miron Radu Paraschivescu - luptătorul de stânga vechi și
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
Frigurescu. Fără a fi un erudit, e în orice caz un om citit, cu o informație cuprinzătoare. Publicistica lui impresionează plăcut prin tact și printr-un anume spirit de curtenie față de cititor. Câteva încercări de teorie, despre arta dramatică, despre patos, nu au însemnătate, dar opiniile despre teatrul vremii sau cele referitoare la limbă conțin idei bine gândite. Sceneta satirică O comedie tragică (1859) pune, de asemenea, în discuție probleme ale scenei românești. W. îndeamnă la consolidarea unui teatru național susținut
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
Montépin (Secretele castelului, 1877-1878), Claire de Chandeneux (Misterul nopții, 1880) ș.a. le semna uneori Iosif Holodan. Ilustrative pentru profesiunea de credință a lui V. (poetul e „apostol și profet” al națiunii), două volume, Poezii (1866) și Lira mea (1882), relevă patosul său patriotic, dar și puțina înzestrare poetică. Sursa de inspirație este, cum recomanda și altora, lirica populară, versurile lui Alecsandri și Bolintineanu. El dă glas sentimentelor de suferință și revoltă împotriva opresiunii, invocă strămoșii, pe Traian, Dragoș, Mihai Viteazul, Horea
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
imagine a haosului și a unui manager precipitat. Alte două caracteristici ale muncii managerilor o individualizează și mai mult. Munca managerilor se bazează aproape total pe comunicarea orală, chiar dacă materialul scris rămâne valabil. Aceasta face ca importanța factorilor etos și patos să crească în dauna factorului logos, calitatea factuală a revendicărilor și substanța argumentelor pierzându-și din valoare. Apoi munca managerului este dependentă de relațiile cu ceilalți, de dinamica acestora, precum și de trăsăturile lui de personalitate (îndeosebi de nivelul anxietății sale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
manifestare a subiectivității prin limbă, deoarece se raportează la normele de interacțiune care sînt proprii unei culturi, încît se poate ajunge la un etos general ce caracterizează un întreg grup (etnic) uman (precum etosul românesc, etosul scandinav etc.). V. logos, patos, retorică, stereotip. ARISTOTEL R.; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO ETNOGRAFIA COMUNICĂRII. Sintagma etnografia comunicării a fost propusă în lingvistica nord-americană, a cărei tradiție a limbii din perspectivă etnografică sau în corelație cu aspectele etnografice are aproape un secol. Direcția de cercetare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate manifesta însă și ca structurare discursivă, îndeosebi în comunicarea pe subiecte științifice, atunci cînd se actualizează ca efort pentru expunerea demonstrativă pe baza regulilor acțiunii, mai ales în expunerea organizată sub formă de raționament. V. disurs, etos, limbaj, logic, patos. ARISTOTEL R.; FLEW 1984. IO LOGOSFERĂ. Prin compusul logosferă, care are în prima parte cuvîntul grecesc lógos, se indică uneori maniera de a reda realitatea prin diviziunile categoriilor constitutive ale lexicului, ținînd cont de faptul că reprezentarea realității în lexic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Aceasta implică interiorizarea de către cel care face pastișa a regulilor de realizare a enunțurilor imitate, obținînd o competență discursivă care-l face capabil să producă el însuși alte enunțuri urmînd aceste reguli. V. competență discursivă, intertextualitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PATOS. În retorica antică, termenul páthos trimite la unul dintre cele trei tipuri de argumente sau dovezi menite să convingă auditoriul: "Convingerea este produsă prin mijlocirea auditorilor, atunci cînd aceștia sînt împinși de discurs la o pasiune; căci noi producem judecăți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de argumente sau dovezi menite să convingă auditoriul: "Convingerea este produsă prin mijlocirea auditorilor, atunci cînd aceștia sînt împinși de discurs la o pasiune; căci noi producem judecăți în mod diferit, după cum simțim durere sau plăcere, prietenie sau ură" (Aristotel). Patosul este o dovadă tehnică, un mijloc de a emoționa auditorul, de a acționa asupra voinței. Pasiunile îi fac pe oameni să varieze în emiterea unei judecăți; Aristotel credea că pasiunile sînt acele afectări din a căror cauză oamenii se diferențiază
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o restructurare teoretică și prin conferirea unor extinse valențe analitice. Situația a devenit posibilă datorită celor trei efecte perlocutorii constatate în discursul oratorului: plăcerea (etosul sau propria imaginea proiectată), informarea și convingerea (logosul sau logica relatării și a argumentării), emoționarea (patosul). Actele vizînd producerea acestor efecte sînt concentrate în introducere, dar sînt prezente și în narațiune și argumentare, precum și în concluzie. Astfel, retorica a codificat, a stimulat și a descris practicile comunicării orale, contradictorii și publice în domeniile politic, religios sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mută. NȚo să descriu nici cețam simțit, nici cum mța năpădit plânsul și nici cum am dat delete pe Strauss și pe Tamango, deși nțar fi meritat așa ceva. Fiindcă brusc, fără să stau pe gânduri, mțam hotărât să povestesc cu patos, cu epos, cu logos și cocos, cum oi ști șițoi putea, cu teama de Ionică permanently deleted, despre ce sța hotărât Alexandra să facă. Dar cineți Alexandra? E fosta noastră studentă de la franceză, o nebunatică de zile mari, acum doctorandă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
bat cu palmele peste fund când câștigă un punct... Degajau o bucurie curată, aerisită, fără zaț sexual. Partidele dintre asiatice mă pasionau... aveau culoare, spectacolul depășea orice imaginație... mingile luau traiectorii incredibile... coreencele, japonezele, thailandezele, în fulgerătoare detente crăcite cu patos, executau un balet modern, de-o grație complicată, îmbinând forța delicată cu imprevizibilul bombat al clipei... în timpul unei partide arbitrului de scaun i s-a făcut, pur și simplu, rău... îl depășiseră! Gălăgioase, jucătoarele zbârnâiau în continuare, pătrunse de competiție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
domenii care se prezintă a fi "comunicative" relevă în mod real comunicarea? Toate comunicările relevă aceeași definiție și sînt identice? Pentru a răspunde la aceste întrebări, trebuie să pornim de la observațiile de mai sus. Nu se vorbește niciodată cu atît patos despre comunicare decît într-o societate care nu mai știe să comunice cu ea însăși, a cărei coeziune este contestată, ale cărei valori se dezagregă, pe care simboluri prea uzate nu mai reușesc să le unifice. Societate centrifugă, lipsită de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
avizăm la marii filozofi și la unele dintre „ideile” lor doar pentru a circumscrie un punct de vedere al unui diletant În materie, apt Însă, precum unii dintre maeștrii săi, un Brahms În muzică sau Unamuno În eseistică, de acel patos capabil de bune intuiții, mai iute și uneori mai exact, mai pertinent decât nu știu care cercetări fastidioase... A circumscrie și Înțelege, odată cu lectorul curios și dezbărat de unele prejudecăți, ceea ce „nu poate fi ocolit”! Cum este, nu-i așa, sintagma arogantă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acel canal al iraționalului, al „neînțelegerii”, a pătruns fulgerător și profund natura sa ca și natura amplă, largă, ce-l Înconjura și-l infiltra, devenind un „exponent” ciudat, „sinucigaș” al acesteia. Inventând zeii, ca apoi să-i ucidă, cu un patos uriaș pe care „dezvoltarea calmă, organică” a materiei nu putea să-l prevadă! Dar „nouă”, urmașii „primelor genii”, ne rămâne libertatea și datoria, bineînțeles, de a trata aceleași motive - nici nu există altele, de altfel, nici nu pot exista! Primii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]