3,339 matches
-
Unul (monogamie) 2. Alegerea partenerului (lor) Alegerea făcută de părinți sau rude pentru a întări puterea familiei Alegere relativ liberă făcută de parteneri 3. Rezidența Patrilocală, matrilocală, ambilocală, anvuncolocală Neolocală 4. Relațiile de putere Diferite grade de dominație a bărbatului (patriarhale) O mai mare apropiere de putere bărbat-femeie 5. Relația părinți copii Autoritate și dominanță părintească Mai mare toleranță și egalitate părinți-copii 6. Funcțiile familiei Concentrare pe protecția grupului de rudenie ca întreg (neam) Specializate pentru a oferi un mediu de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reflectă ansamblul societății în care grupurile care posedă bogăție și putere exploatează pe cei care nu le au. De aceea, în familie, bărbații domină femeile și le exploatează atât economic cât și sexual. PATRIARHATUL ȘI INEGALITATEA. Predominanța pattern-urilor autorității patriarhale evidențiază realitatea că femeile în mod tradițional au fost considerate proprietatea taților și soților lor. În unele culturi, un mire plătea "prețul miresei" tatălui viitoarei sale soții. Chiar în societatea noastră era obișnuit pentru o mireasă să fie dată mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nu se întâmplă într-o familie numeroasă. În consecință, activitatea la școală poate avea de suferit; de fapt, profesorii s-au plâns că copiii sunt prea răsfățați. O altă consecință este posibilitatea reapariției infanticidului feminin. Deoarece societatea chineză este puternic patriarhală, băieții sunt mult mai doriți decât fetele. Dacă primul copil este fată există o presiune considerabilă asupra cuplului: fie să aibă un al doilea copil, fie să ucidă fata și să încerce să aibă un băiat. Fenomenul este în desfășurare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
House România. Este interesată de drepturile omului, etică politică, cultură politică. Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" În virtutea rolului dominant pe care îl are într-un grup, leul își adjudecă partea cea mai mare și mai bună a prăzii. În virtutea unor relații patriarhale care favorizează discriminarea de gen, bărbaților le revine partea leului. Cum se configurează partea leului? Care sunt mecanismele, instrumentele cu ajutorul cărora „leul își face parte” atât în spațiul privat, cât și în cel public? Partea leului se configurează prin stereotipuri
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ca elemente ce ghidează viața de fiecare zi între parametrii comuni de normalitate, apoi la nivelul formal-normativ al legilor și, nu în ultimul rând, în mediul organizatoric al instituțiilor. Sub aspectul genului, raporturile de putere apar ca rezultat al tradiției patriarhale care asociază femeile instituției familiei (în cadrul căreia au roluri extinse privind îngrijirea și munca domestică), o corelație care se menține în pofida tendințelor generale de modernizare și democratizare a societății. De aceea, coeficientul de adversitate pe care îl resimt în general
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
după o expresie populară, se poate numi partea leului. În virtutea rolului său dominant în cadrul grupului, leul își reține pentru sine partea cea mai mare și cea mai bună a prăzii. Puterea leului este expresia unui raport de putere de tip patriarhal 1 care se regăsește în relațiile sociale, situație în care femeile sunt sistematic inferiorizate și aservite pentru că sunt femei, iar relațiile de gen sunt tratate ca naturale și imuabile. Coeficientul de adversitate, preluat după sugestia lui J.-P. Sartre, arată
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
valoare ale oamenilor, deciziile și acțiunile lor se bazează în mod curent. Modul cum sunt realizate reprezentările sociale este structurat în funcție de prezentările de ansamblu ale societății. Astfel, dacă aceasta este, din punctul de vedere al genului, tributară ordinii de tip patriarhal, atunci reprezentările vor ilustra acest fapt. De pildă, în societatea tradițională, bărbatul, ca deținător al proprietății, iar în cea modernă, cel care aduce venituri, este considerat ca având dreptul legitim de decizie privind familia sa; persoanele care nu au astfel
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
despre un astfel de grup fiind mai mare. Reprezentările sociale privind raporturile de putere în familie pot fi analizate și din Barometrul de gen1. De pildă, familia poate fi considerată partenerială 2 la nivelul declarativ al intențiilor, dar se dovedește patriarhală odată ce reperele analizate privind diversele activități casnice sunt prezentate succint. În ceea ce privește relațiile parentale, reprezentarea este diferită la nivelul a ceea ce este considerat normal, față de cea a implicării efective în relațiile respective. La întrebarea: „Cine ar trebui să se ocupe în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
neserioasă, supusă față de deciziile altora, orientată spre exterioritate și superficialitate, emotivă (Grünberg, 2005, p. 274)1. Stereotipurile de gen constituie un nucleu tare al reprezentărilor de gen. Pentru societatea românească, acestea se subsumează unui model cultural tradițional 1, de tip patriarhal 2. Efectele normative ale tradiției se regăsesc în procesul de socializare, de la fazele inițiale până la socializarea permanentă. Astfel, persoanele de sex feminin sunt orientate spre sex-roluri concordante cu reprezentările asupra feminității, iar persoanele de sex masculin sunt direcționate spre însușirea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
se așteaptă o schimbare de mentalitate... În contextul subiectului de față, această schimbare ar fi posibilă dacă stereotipurile, prejudecățile și reprezentările de gen vor fi conștientizate, iar aspectele nedrepte pentru o parte dintre oameni corijate, reconstruite dincolo de ordinea de tip patriarhal. Probabil că femeile nu se consideră discriminate la locul de muncă atunci când, deși primesc un salariu mai mic pentru o muncă echivalentă cu a unui coleg bărbat, continuă să fie harnice și obediente instituțional pentru a nu risca pierderea serviciului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
toate celelalte caracteristici ale viziunii sale politice ă elită, cultură, creație”, adică se afla în directă antiteză cu tot ceea ce filosofia și știința politică anterioară atribuiseră femeilor (Nicolescu-Quintus, Pircă, 2002, p. 176). În general, politicienii naționaliști români „manifestau exact atitudinea patriarhală și instrumentalistă la care ne așteptam, având în vedere atitudinea generală în epocă” (Nicolescu-Quintus, Pircă, 2002, p. 188). Femeile rămân cu rolul primordial de mamă și soție și le este refuzat categoric statutul de actor în sfera publică (Nicolescu-Quintus, Pircă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
viabile), care va considera că totul trebuie să i se dea de-a gata, el fiind un simplu executant al unor decizii. Modelul paternalist este inoculat, așadar, individului încă de la primele sale contacte cu societatea. Modelul educațional creează o cultură patriarhală, în care educația pentru viață este diferită în funcție de sexe. Modelele sociale reprezentate în școală asociază imaginea bărbatului cu cea a eroului creator de istorie, a decidentului politic și a marelui strateg. Femeia este cea care trebuie să se ocupe de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
diferitelor grupuri. Externalitățile acțiunilor sociale nu au fost internalizate și s-au răsfrânt asupra grupurilor slab organizate. Sistemul educațional contribuie la perpetuarea și transmiterea vechilor modele prin aceea că formează indivizi docili, susținători puternici ai statului asistențial și ai tipurilor patriarhale de comportament social. Educația tradițională valorizează trecutul și oprește evoluția culturală la un moment de la care individul pierde contactul cu schimbarea și se ancorează într-o cultură insuficientă și neexplicată. Această politică de mitologizare a trecutului nu va duce în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
relațiilor de gen din România, dar aceste zbuciumuri nu ajung la nivelul cetățeanului sau al cetățenei muncitoare în fabrică. În acest peisaj cenușiu al postcomunismului, politicul are șansa să fie un deschizător de drumuri și un model în eliminarea reziduurilor patriarhale. Ca principal for de dezbatere al problemelor țării, Parlamentul, reprezentanții cetățenilor și ai cetățenelor sunt datori să acționeze ca o avangardă a societății românești, să promoveze un nou tip de gândire și un nou tip de comportament. Așadar, din perspectiva
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mai degrabă reprezentante ale unui partid alese într-o circumscripție sau femei și reprezentante ale femeilor? Pornind de la această întrebare, vom urmări să verificăm ipoteza potrivit căreia femeile parlamentari reprezintă interesele de gen specifice femeilor, contribuind astfel la erodarea societății patriarhale. Mai exact, că ele contribuie la introducerea pe agenda parlamentară și pe cea publică a unor teme care le interesează direct pe cetățene, precum și la promovarea unor politici care să vizeze în principal femeile. Menționăm că studiul de față nu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
însă să vedem exact care sunt meritele parlamentarelor, ce au făcut ele pentru reprezentarea intereselor de gen, care este rolul lor în adoptarea acestor politici, pentru a putea ulterior elabora concluzii și recomandări pentru combaterea prin politică a caracteristicilor societății patriarhale. În paginile următoare, vom detalia activitatea desfășurată de parlamentarele din România, în vederea unei evaluări adecvate a rolului lor în promovarea intereselor de gen, dar, totodată, vom lua în considerare și factorul ideologic. Așadar, am introdus o nouă ipoteză, aceea că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
aceste concluzii trebuie completate printr-o analiză și a acestor dimensiuni, astfel încât să obținem un tablou complet. De asemenea, faptul că în Parlament este adoptată o lege care proclamă principiul egalității de șanse nu ne oferă nici o certitudine că societatea patriarhală va fi eliminată, ci doar că a fost făcut un pas în această direcție. Însă prin conjugarea eforturilor la nivel legislativ cu cele din interiorul partidelor și cu mediul academic și societatea civilă poate fi creată o masă critică împotriva
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de televiziune în a invita politiciene. Acest fenomen nu reprezintă totuși singura explicație pentru participarea scăzută a femeilor în viața politică; avem de-a face, la urma urmei, cu o serie de factori ce-și au originea atât în mentalitatea patriarhală a societății românești, cât și în stereotipurile de gen promovate de mass-media. Studiul de față propune un demers nou pentru cercetarea feministă a reprezentării femeilor în mass-media, aducând în discuție imaginea politicienelor așa cum este ea proiectată de talk-show-urile politice. Trebuie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
încearcă să-i pună în dificultate pe invitați, să le dezvăluie părțile slabe și să-i provoace să greșească 1. Studiind comportamentul politicienelor în cadrul talk-show-ului, tragem concluzia că ele sunt mai degrabă tentate să folosească în discursul lor valorile societății patriarhale. Argumentele formulate, soluțiile politice propuse, exemplele date conțin un amestec interesant de conservatorism și de emancipare de gen. Stereotipurile și clișeele nu lipsesc nici din opiniile exprimate atât de moderatori, cât și de femeile și bărbații invitați în emisiune. Îngrijorătoare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
demonstrații se fundamentează, ca demers teoretic, pe o viziune pozitivistă și evolutiv istorică asupra existenței, i. e. asupra rolului femeii în societate. Semnificația asupra căreia autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de „toate cutumele perimate” ale unei societați patriarhale, cu alte cuvinte: „Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă modernă, complementară modelului mai vechi, a ceea ce trebuia să reprezinte personajul feminin: nu un simplu element
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
chiar, perfecțiunea sa fizică și morală este umbrită de unele defecte care îi știrbesc din exemplaritate. Pe de altă parte, personajul feminin negativ, donna demonicata, dobândește valențe noi, pozitive: este adevărat că trișează, poate fi concupiscent, se revoltă, uzurpă autoritatea patriarhală, misogină, că își dorește o emancipare firească, dar devine mult mai autentic, mai simpatic, mai acceptat de către cei doi scriitori care îl înfățișează cu o toleranță direct exprimată. Am încercat, de asemenea, să evidențiem de ce ne am oprit asupra celor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de însușirile celeste, avidă să trăiască din plin o viață de care, deseori, are sentimentul că este privată, punând pe primul plan propria persoană și propriile dorințe, militând pentru emanciparea feminină, pentru demolarea unui sistem social și de gândire eminamente patriarhal, masculin. Ceea ce dorim să reliefăm este faptul că această donna demonicata nu este monstruoasă, ci profund 21 umană, nu este malefică, așa cum, poate, ar apărea la o primă lectură superficială, ci o reformatoare veritabilă, nu este preocupată de viața de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
masculine în literatura cavalerească. Romanele medievale reprezintă un gen ce se preocupă exclusiv de problemele masculine și care pune experiențele acestora într-o poziție privilegiată. 37 „Romanele curtenești au fost receptate de criticii feminiști ca o mistificare ideologică a societății patriarhale și care, prin idealizarea dragostei și a căsătoriei, cer complicitatea cititoarelor feminine cu ideologia tradițională a genului.”38 Personajele feminine ocupau de cele mai multe ori poziții secundare, aveau un rol de fundal, marginal, pe lângă erou, necesare în creionarea acestuia, nu lipseau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
George Lyman Kittredge apud S. H. Rigby, op. cit., p. 119. 45 S. H. Rigby, op. cit., p. 135. 28 III. Statutul social al femeii în operele celor doi scriitori Societatea creionată de Giovanni Boccaccio și de Geoffrey Chaucer este una încă patriarhală, și nu se putea altfel la sfârșitul Evului Mediu, în care locul femeii este unul retras, marginal, ignorat. Cu toate acestea, personajele feminine sunt numeroase în scrierile ambilor creatori, uneori devin chiar individualități distincte, fiind puternic conturate, au un cuvânt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
St. James Press, 1991, p. 10. 51 S. H. Rigby, op. cit., p. 136. 52 Ibidem. 31 Operele celor doi autori subliniază faptul că femeile care au capacitatea și voința de a vorbi au și puterea de a domina o societate patriarhală. Aici stă meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer: au reușit magistral să portretizeze personaje feminine care s-au individualizat prin propria voce, ce le-a dezvăluit gândirea, concepțiile, aspirațiile, doleanțele și cele mai intime sentimente. Scriitorii citați
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]