15,863 matches
-
și „Parabola vulturului” (proză scurtă), iar noi, cei din Societatea Culturală „Steaua Nordului”, i-am decernat o medalie pentru întreaga activitate - mi-a pus în minte și m-a impulsionat să trec de bariera psihologică a neiertătorului „Nemo propheta in patria sua” (Nimeni nu-i profet în țara sa) și să scriu rândurile acestui articol dedicate Marelui Eminescu. Închei cu mulțumirile de rigoare adresate gazdelor reuniunii și cu salutările adresate dlui director adjunct al liceului din localitate, ing. Ovidiu Spiridon, pe
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
cu toți cititorii săi. Și se cuvine evidențiat că prin ideile ardente dezbătute, prin tăria și duioșia graiului și a simțirii, Iacob Cazacu-Istrati reușește să se afirme în chipelocvent pe tărâmul fierbinte al cauzei reunirii Basarabiei cu pământul străbun al Patriei, de la sânul căreia a fost cu brutalitate smulsă în momentele de grea cumpănă ale istoriei noastre milenare... Dintre surprinzătoarele și emoționantele întâmplări petrecute aici, în Toronto, unde viețuiește, muncește și scrie de mai mulți ani, autorul ne înfățișează întâlnirea cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
toate vibrantele sale consemnări, volumul respectiv se recomandă ca o carte de real interes, din care răzbate autenticul fior al dragostei față de plaiurile natale pe care autorul le dezmiardă cu denumirea de România Mică - parte istorică și dezirabilă a marii patrii comune. Aceasta este, în fapt, ceea ce Nichita Stănescu numea în titlul unui volum al său , simplu,dar sugestiv, ” Un (superb) pământ numit România.. ION SEGĂRCEANU
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
cu picturi de Nicolae Grigorescu. Este un mod intuitiv de a face educație românească generațiilor care se ridică. Citind “Poveste cu samariteni”, Corina Balaj Mihai a oferit participanților la reuniunea literară de la Ambasadă o alegorie a gândului mereu întors spre Patrie. În cuvântul ce mi s-a dat ca invitată de onoare, am mărturisit că prin destin istoric de ființe care ne este dată o anumită intersecție a timpului cu geografia, reprezint generațiile care au traversat socialismul de la un capăt la
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
numărul 60, peste care s-a așternut generoasă zăpada mult așteptată, bucuria fără margini a copiilor, care, aflați într-o prelungită vacanță dintre semestre, uită să mai intre în case, fascinați fiind de imensitatea albă care tronează peste întreaga noastră patrie. După cum scrie domnul Cătălin Moldoveanu în Editorial, Zăpada noastră cea de toate iernile! a sosit și aici, în țara celor care se blochează atunci când vine sezonul foarte rece. Nu știu cum se face, dar, de fiecare dată, fără excepție, autoritățile sunt depășite
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
alegerilor și fiind candidat la prezidențiale, Crin Antonescu este foarte generos cu răspunsurile la întrebările pe care i le-a adresat interlocutorul său. Domnia sa recunoaște că cei mai mulți dintre tinerii absolvenți de facultate nu-și găsesc un loc de muncă în patria mamă, și de aceea iau calea străinătăților. În cele mai multe cazuri, nici nu se mai întorc, căci nu ar avea de ce. Totuși, chiar dacă rămân acolo, ei pot vota electronic, această cale fiind una extrem de eficientă. Dacă doresc să revină în țară
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
În ale noastre „cetăți gânditoare” - spunea poetul-academician Nicolae Dabija, fratele nostru de peste apa Prutului, „partea noastră de veșnicie este limba!”. În această a noastră „patrie de pământ și de cuvinte”, „a vorbi despre limba română” - după Nichita Stănescu - „este ca o duminică”, o sărbătoare a veșniciei pe pământul nostru „frământat de lacrimi și de sânge”. Mulți au vrut să ne distrugă limba noastră, românească, limba
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
bucurie,/ Lăudând pre Domnul,/ Să cânte tot omul...”. Rouă în potirul Domnului, revărsare din gât de vioară, coborând pe pământul nostru-i scris acel Testament al lui Ienăchiță Văcărescu: „Urmașilor mei Văcărești,/ Las vouă moștenire/ Creșterea limbei românești/ Și-a patriei cinstire!”. Pe fruntea Neamului scrisă, cu majuscule, „limba nefalsificată” - cum scria Adrian Păunescu -, este această „Coloană a Infinitului”, a veșniciei coborând în straie de sărbătoare din „Miorița”, când, de atâtea ori, din moarte înviate erau cuvintele. Ca un vin vechi
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
noiembrie 1930: "Știu că ați venit aici, în India, cu scopul de a vă perfecționa în studiile sanscrite ș...ț. Mi s-a spus totuși recent, că în urma nu știu căror împrejurări e probabilă o grabnică întoarcere a Dumneavoastră în patrie. Ca sanscrit, eu vă conjur să nu vă înapoiați acum în țară. Ați observat deja care sunt și câte sunt dificultățile prezente în studiul filosofiei și religiei indiene; sunt forme de gândire atât de complexe și dificile, încât numai una
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
roșii în Italia, a Bandei lui Bader în Germania. Revoluție împotriva cui? Împotriva capitalismului, a burgheziei. Pentru promovarea ideologiei comuniste dirijate de Moscova timpului. Care este schema marii majorități a filmelor Occidentului actual? Sex, sânge, violență. A treia etapă: Europa patriilor, cea în care credea De Gaule, Europa diversității, Europa unită printr-un patrimoniu comun, un vis pierdut. Din noua Constituție europeană s-a exclus memoria milenară a Europei, creștinismul. Adică elementul probat științific ca ciment al construcției Europei. Lupta pentru
Stupiditatea în artă, mondializată by Alexandru Trifu () [Corola-journal/Journalistic/8221_a_9546]
-
a poeziei românești aproape imediat după detenta ideologică intervenită în jurul anului 1965. Defel întîmplător s-a conturat atunci o viziune a trecutului cu substanță rurală (satul se vedea îndeosebi periclitat cu întreaga-i suită de tradiții) ca o imagine a patriei beneficiind de prestigiul unui univers primar, întemeietor. Replică la versificația festivist-idilizantă a "realismului socialist", creația de această natură vădea o sumețire expresionistă ce reflecta lupta pentru afirmarea valorilor existențiale amenințate de proiectul totalitar. Un trecut neguros, cu valențe mitice, reprezenta
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
pîntec - / naștere nevindecată / sub Jarul dintr-un descîntec. // Să îmbătrînesc pahare, / Doamne, într-un colț de Rai, / să le umple cu amare / zilele ce le mai ai // cînd infern cînd dulce stare / bătrînindu-le a rai". Din alt unghi abordează motivul patriei poetul cernăuțean Vasile Tărâțeanu. Aparținînd unui meleag în care românii au ajuns minoritari, d-sa se simte victima, o victimă dublă, a refacerii granițelor și a sistemului sovietic, circumstanțe ce-i dictează rîndurile unei autobiografii cu accent de ieremiadă : "subsemnatul
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
Prin forța lucrurilor, ele se întorc către anul 1940 și chiar mai adînc în vremuri, înaintea făuririi României Mari, a cărei icoană funcționează precum un miraj. "Bolnav de poezie", "bătrîn copil" al meșteșugului acesteia, Vasile Tărâțeanu e obsedat de harta patriei ideale pe care se străduiește a o reconstitui cu ingenuitatea unui patriotism fabulos. Imaginile sînt simple, neabătînd atenția de la mesajul exhortativ: "Încă n-am reușit/ să desenez conturul Patriei / exact precum este // de fiecare dată îl fac / cum aș fi
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
bătrîn copil" al meșteșugului acesteia, Vasile Tărâțeanu e obsedat de harta patriei ideale pe care se străduiește a o reconstitui cu ingenuitatea unui patriotism fabulos. Imaginile sînt simple, neabătînd atenția de la mesajul exhortativ: "Încă n-am reușit/ să desenez conturul Patriei / exact precum este // de fiecare dată îl fac / cum aș fi vrut să fie // ba îi adaug niște lanțuri de munți / veșnic verzi / care cresc în afară / și împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o vioară
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o vioară // păduri seculare / mănunchi de rîuri / ca niște crengi retezate // orașe străvechi / colier de cetăți // și cine știe cîte mii de sate? (...) încă n-am reușit să desenez / conturul Patriei / exact precum este / nici cum ar trebui să fie // în sufletul fiecăruia din noi / se răzvrătește o altă geografie" (Lecție de geografie). Ne întoarcem astfel la Coșbuc, Goga, Mateevici. Un patetism ce ar putea părea revolut e reînviat cu autenticitate
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
rătăcitor, / din pragul ei se-ntoarce - /, el, Prințul-cerșetor... (...) poetu-i plîns în sărbătoare, / poetu-i rîs la-nmormîntare - // nimic al lui din tot ce are..." (Poetul). Melancolia posturii lirice răspunde într-o melancolie a unui destin colectiv. În sfîrșit o altă accepție a patriei se înregistrează în creația lui Ioan Radu Văcărescu. Dacă la poeții mai sus menționați țara era o entitate precisă, cu limite geografice și cu un dosar al prezenței în istorie, la autorul sibian ea își pierde particularitățile, se estompează pînă
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
entitate precisă, cu limite geografice și cu un dosar al prezenței în istorie, la autorul sibian ea își pierde particularitățile, se estompează pînă la abstractizare. Nu pare o țară anume, ci un topos romantic, disponibil. Ioan Radu Văcărescu visează o patrie "întunecată" cu măsură, care să-i adăpostească dialogul cu sine însuși, secreția izolării într-un decor de o stridență obosită, de un maleficiu dezabuzat: "noapte tandră de novembre / noapte bolnavă cu vînt cald / în țara-ntunecată / în orașul anotimpului decrepit
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
acel leat / căci spița nenorocului ne mînă / pe a fortunei roată" (Naufragiu). E limpede că "țara" absconsă a lui Ioan Radu Văcărescu e una reală,pe care o transpune într-o ficțiune menită a se alătura, complementar, altor imagini de patrie, corective.
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
ce-mi întinsese pașaportul îmi spusese pe un ton amabil că, dacă vreau, pot chiar să vorbesc la Europa Liberă. Ceea ce am și făcut, o singură dată, intervievat pe o temă ce nu-mi putea aduce pieirea - stricarea limbii, în patrie. Răspunsesem cu precauție și floricele. Pe exilanți îi uluise reaua vorbire a actorilor Naționalului, în turneu parizian. Prestația mi se achitase pe loc, părăsind clădirea R.F.I.-ului i-am făcut o poză Monicăi, cu turnul Eiffel în perspectivă. Am toată
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
tema acestei decizii, evoca etape ale funcționării posturilor în chestiune, însemnătatea lor în menținerea unui spirit de rezistență/ libertate în țară, rolul lor informativ. Discuția sfârșea, melancolic, printr-o ridicare din umeri în fața acelei evidențe, a posturilor de televiziune din patrie, în proprietatea unor moguli, modelând o firavă opinie publică. Posturi unde adevărul se pronunță cu gura închisă și unde bebelușul răsfățat rămâne dl. Ion Iliescu. La B.B.C., în fiecare zi, la două depărtate ore între ele, dl. Benedict Adamescu ne
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
care sfârșește prin a compromite însăși gravitatea reflexiei lirice. Iar a treia, " Existența pe aripi", inutil întinsă pe 67 de versuri, e un van triumf al vorbăriei. Plecând de la o amintire de pe la 12 ani, a unui mic aeroport din Apărătorii Patriei, unde asistasem la lecții de zbor planat, încercasem, zadarnic, să fac din aceste modeste decolaje/aterizări o imagine a existenței umane. Nu mi-a reușit, și gata! Din pricina a două stimabile omagii lui Ion Barbu, "}ărmul de grâu" și "Sistem
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
curentelor literare. Mihail Sadoveanu e monumentalizat ca maestru desăvârșit, istoricul literar invocând toate clișeele posibile: "fruntaș printre scriitori", ilustrator al concepției marxist-leniniste, opera lui este o "impresionantă oglindire a luptei poporului pentru dreptate socială și libertate", "cântăreț neîntrecut al naturii patriei sale și cel mai mare povestitor după Creangă", "scriitor-cetățean strălucit" etc. (p. 113). Rebreanu este apreciat îndeosebi pentru romanul Răscoala, considerat "un maestru în romanul social rural prin Ion", dar taxat sever pentru "alunecările naturaliste" din Adam și Eva sau
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
română oglindește varianta transatlantică a revoluției din România, conturând un univers moral cu generoase porții de specific național. În inima Manhattanului, se face revoluție "ca acasă" la Strada 38 cu 3, pe bază de convocare. "La glasul de trâmbiță al Patriei", "vreo trei sute de oameni erau adunați acolo, cucoane cu blănuri scumpe de bizon, fardate și gătite ca de duminică, băieți tineri în blugi, luzări pripășiți pesemne în speranța că poate Ťpică cevať, intelectuali de toate culorile - vreo doi aveau să
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
comuniste / Vestește azi în lume că racheta / S-a ridicat cu oameni către stele / Și s-a-mplinit Desprinderea de țărm!" Iar ultimele patru piese din volum reiau în mod lamentabil melopeea realist-socialistă, cu titluri semnificative: "Minerii", "Casa nouăť, "Zidarul din adânc", "Patria". Nu rezist dezolării de a cita ultimul distih din carte, unde proclamam că patria este, printre altele: "în partidul fixând timona / și prora naltă spre Comunism"...
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
Și s-a-mplinit Desprinderea de țărm!" Iar ultimele patru piese din volum reiau în mod lamentabil melopeea realist-socialistă, cu titluri semnificative: "Minerii", "Casa nouăť, "Zidarul din adânc", "Patria". Nu rezist dezolării de a cita ultimul distih din carte, unde proclamam că patria este, printre altele: "în partidul fixând timona / și prora naltă spre Comunism"...
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]