4,254 matches
-
zile de la organizarea acestora. ... Articolul 6 (1) În termen de 15 zile de la constituirea lor, comisiile consultative de dialog social vor adopta propriul regulament de organizare și funcționare. ... (2) În aplicarea prevederilor prezenței hotărâri, Departamentul pentru Relațiile cu Sindicatele și Patronatul și Departamentul pentru Administrație Publică Locală din cadrul Guvernului pot emite norme cu caracter de recomandare. ... PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Remus Opriș
HOTĂRÎRE nr. 89 din 31 martie 1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor consultative de dialog social în cadrul unor ministere şi al prefecturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117602_a_118931]
-
recomandare. ... PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Remus Opriș Ministrul muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu Șeful Departamentului pentru Relațiile cu Sindicatele și Patronatul, Vlad Roșca, secretar de stat Anexă 1 LISTA ministerelor la care se vor organiza comisii consultative de dialog social 1. Ministerul Finanțelor 2. Ministerul Muncii și Protecției Sociale 3. Ministerul Industriei și Comerțului 4. Ministerul Agriculturii și Alimentației 5. Ministerul Transporturilor 6
HOTĂRÎRE nr. 89 din 31 martie 1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor consultative de dialog social în cadrul unor ministere şi al prefecturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117602_a_118931]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Consiliul Economic și Social este instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel național dintre patronat, sindicate și Guvern și a climatului de stabilitate și pace socială. ---------------- Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 58 din 28 februarie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 179 din 21 martie 2003
LEGE nr. 109 din 2 iulie 1997 (*actualizata*) privind organizarea şi functionarea Consiliului Economic şi Social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117700_a_119029]
-
său de competență. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative și la proiectele de programe și strategii. (2) Consiliul Economic și Social se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publică ori de patronatele și sindicatele reprezentative asupra unor stări de fapt, evoluții sau evenimente economico-sociale de interes național. În urma acestor sesizări Consiliul Economic și Social emite puncte de vedere și recomandări. ... ---------------- Art. 2^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I
LEGE nr. 109 din 2 iulie 1997 (*actualizata*) privind organizarea şi functionarea Consiliului Economic şi Social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117700_a_119029]
-
Licențe Export-Import 9. Responsabil marfă - Direcția de Supraveghere a Concurenței 10. Reprezentant, - Departamentul de Control al Guvernului 11. Reprezentant, - Ministerul Industriilor 12. Reprezentant, - Ministerul Finanțelor 13. Reprezentant, - Ministerul de Interne 14. Reprezentant, - Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului 15. Reprezentant, - Patronatul din Economia Forestiera NOTĂ: În lipsă titularului Comisiei, acesta va fi reprezentat de înlocuitori desemnați de către acesta. -------
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
taxa de timbru (deci angajatul nu trebuie să-și pună problema cheltuielilor de judecată), iar termenele de judecată trebuie să fie scurte, de maximum 15 zile (pentru a se evita tergiversarea soluționării proceselor). Pentru că actualul Cod al muncii favorizează angajații. Patronatele susțin necesitatea revizuirii Codului muncii. Dar până să fie Codul muncii revizuit, ce e de făcut? “Concedierea reprezintă încetarea contractului de muncă din inițiativa angajatorului” potrivit art. 58 alin. 1 din Codul Muncii, pentru motive ce țin de persoana angajatului
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
acest context, acele sisteme de relații în care interesele actorilor sunt opuse, dar complementare. Adică, fiecare actor este într-o situație mai bună dacă încheie relația de schimb, dar fiecare câștigă invers proporțional cu câștigul celuilalt (de exemplu, negocierea dintre patronate și sindicate cu privire la salarizare). Schimburile restricționate presupun dependența mutuală directă a actorilor: actorul A primește un beneficiu de la actorul B în măsura în care îi transferă, la rândul său, un beneficiu direct lui B (figura 4.13a). Schimburile indirecte generalizate presupun dependența indirectă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
conflict va fi a-gravat în Germania prin expresia așa-numitelor "rațiuni de război" de orientare pangermanistă. La Paris, filosoful Bergson opune "sufletul francez" "mașinismului german".307 La Berlin, industriași ca Hugo Stinnes, Alfred Hugenberg, Emil Kirdorf, în general Asociația patronatului, Federația agricultorilor ca și masa claselor mijlocii, proslăvesc anexarea Țărilor baltice și a Poloniei rusești, prefigurînd deja principiul "epurării etnice" a acestor teritorii. Ceea ce e mai rău e că asemenea năzuințe sînt împărtășite și de oameni politici moderați, cum ar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de informare și de implicare în comentariul civic al oamenilor timpului nostru, suficient de inteligenți pentru a înțelege mecanismele de manipulare ale mass-mediei (întotdeauna interesată în dirijarea fluxului de informații și în crearea unei imagini publice în acord cu interesele patronatului său ori cu agendele personale ale jurnaliștilor ca atare) și dornici să devină, la rândul lor, o parte activă în interpretarea realității. La început au fost forumurile care, din nefericire, au adus, pe lângă observații sau nuanțe critice ale cititorilor onești
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de spurcăciuni aflate pe diverse liste de plată. Pentru că, în acest fel, au fost înecate reacțiile critice argumentate, de bun-simț, ale unor oameni care au simțit nevoia de a nu lua pe nemestecate tot ceea ce salahorii informației erau obligați de patronat să livreze drept adevăr absolut. În acest context, au crescut în influență blogurile personalizate. Aici, atât actorii politici, cât și oamenii obișnuiți, au găsit un spațiu liber, unde puteau să-și prezinte neîngrădit poziția fără teama cenzurii sau a manipulării
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
isterică, starleta agramată, sau "euroderutata" ranchiunoasă? Cauzele sunt, și în cazul jurnaliștilor, mult mai adânci și țin de haosul controlat declanșat în anii '90 de rețelele de criminalitate economică și politică care sunt reprezentate, cu asupra de măsură, și în patronatul media. Iar aici, ca și în cazul justiției sau în meseriile liberale, o vină importantă o au breslele care, din motive profilactice, se solidarizează cu cei care-și fac meseria de râs, devenind complice și lăsând să plutească asupra întregului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Crimeea se mai aflau germani în secolele XV- XVI, iar în Dobrogea îi mai întâlnim în secolul al X-lea, în inscripțiile runice de la Basarabi . Francia-Franța se feudalizează în forma clasică, ca societate piramidală, bazată pe dependența personală, trecând prin patronat spre seniorie. Marii și micii seniori depun jurământ de vasalitate celui mai puternic, seniorului suprem, regele sau împăratul, primesc la investitură un feud, într-o ceremonie care cuprindea și îngenuncherea. Practica aceasta s-a înrădăcinat atât de mult, încât chiar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
tipăreau, în 1788, 0,4 exemplare pentru 1000 de locuitori, 1,3 în 1812, 3 în 1832, 8 în 1862, 25 în 1867, 37 în 1870, 73 în 1880, 244 în 1914, 261 în 1939. 6 În fiecare țară, organizațiile patronatului au încercat să interzică sau cel puțin să frîneze dezvoltarea "jurnalelor vorbite". În Statele Unite, primul a fost emis în 1920 la Pittsburg. Absența reglementărilor precise pentru radio permite creșterea numărului lor, însă pînă în 1938 presiunea presei își micșorează eficacitatea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Primăria lui Băsescu, cu contractele ei „bagaboante“. Soluția este „să mulgem toți vaca, nu numai unii“. Iar când Monica Tatoiu are ceva important de spus, zice ireverențios: „Băgați importanța!“ Traian Băsescu a fost degajat și sigur pe el. L-a „patronat“ râzând pe „nea Mitică“ și l-a înțepat scurt pe Geoană, cât să-l scoată din ritm, atunci când adversarul s-a avântat cu garda jos. La Antena 1 a pus absența lui Geoană pe seama faptului că acesta a realizat enormitatea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
și soluțiile cele mai nimerite (iar dacă are aceste cunoștințe, priceperi și deprinderi, să conștientizeze cu onestitate în ce măsură este dispus să le aplice...). Mai există și alte organisme gestionare ale serviciilor publice: locuințe, transport, comunicații etc. (fiecare cu logica sa), patronate, organizații sindicale, organisme de conducere ale lumii întreprinderilor și firmelor, ale lumii asociațiilor etc. Cel mai important lucru pentru toate categoriile de actori decidenți este lizibilitatea logicilor lor și transparența politicilor lor. Fie că politicile orașului sunt văzute ca "un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că industrializarea a privat masele de binefacerile religiei, proprietății și familiei. Fără să regrete trecutul, ambiția sa era aceea de a reda oamenilor ceea ce le-a fost întotdeauna necesar pentru a trăi: o religie, o familie, o proprietate. Teoretician al patronatului, el vedea în acest regim care făcea din patron un fel de părinte al muncitorilor săi un remediu contra sărăciei și un corectiv al exceselor libertății muncii. Patronatul creează o legătură voluntară de interes și afecțiune care se opune atât
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesar pentru a trăi: o religie, o familie, o proprietate. Teoretician al patronatului, el vedea în acest regim care făcea din patron un fel de părinte al muncitorilor săi un remediu contra sărăciei și un corectiv al exceselor libertății muncii. Patronatul creează o legătură voluntară de interes și afecțiune care se opune atât aservirii din trecut, cât și insecurității provocate de concurență. Pentru a stabiliza forța de muncă, el permitea proprietarilor să-și îndeplinească îndatoririle sociale de ameliorare a moravurilor și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice pentru locuințele ieftine, acestea din urmă susținute adesea de municipalitatea cu orientare socialistă sau radical-socialistă. Abuzul parcelărilor a sensibilizat în privința necesității planificării urbane, dar guvernele din perioada interbelică nu au determinat niciodată în mod clar rolurile ce revin pieței, patronatului, puterilor locale sau statului în privința locuințelor și, într-o manieră generală, în privința dezvoltării urbane"34. Capitolul 2 Urbanizarea chestiunii sociale Depolitizarea guvernării orașelor Până la cel de-al Doilea Război Mondial, conducerea orașului a transpus în act reținerea puterii publice de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
domeniul social. Desigur, așa cum precizează Jean-Claude Thoenig: "Multe primării refuzau pur și simplu să aplice politicile sociale. Anumite sindicate ale muncitorilor erau ostile asistenței statului, care afecta ideologia asociaționistă și făcea concurență societăților sale de ajutor reciproc. Mediile locale ale patronatului evitau orice legislație națională pe care camerele de comerț nu ar fi putut s-o controleze [...] Legea din 1893, prin care fiecare comună trebuia să creeze un birou de asistență pe care statul l-ar fi subvenționat cu până la 80
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
socială și tutorele celor nefericiți"54. Jacques Donzelot rezuma clar condițiile în care debuta intervenția statului în societate: "A recunoaște utilitatea publică a locuințelor sociale, a școlilor, a caselor de economii, a alocațiilor familiale, a tuturor dotărilor implementate de un patronat preocupat să înglobeze populația săracă devenea un lucru legitim, din moment ce aceste instrumente erau în același timp condiții de salubritate. Nu este vorba de un proces de etatizare, care ar fi fost contrar definiției liberale a statului, ci de organizarea a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de organizarea a ceea ce era deja fără să i se modifice finalitatea. Dimpotrivă, această raționalizare a produselor filantropiei eliberează activitatea productivă de un sector de gestiune ale cărui variații și inegalități de aprovizionare dăunează bunului mers al acesteia, după cum despovărează patronatul de imaginea dominatoare ce rezulta din modalitățile paternaliste de implantare. Nu e ca și cum statul ar fi luat inițiativa, responsabilitatea și deci politica dotărilor. Asigurând la termen raționalizarea și generalizarea lor, acesta nu făcea decât să confirme funcția de garant al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de ocupare sunt multiple și apropiate. Este unul dintre principalele motive pentru care este esențial ca muncitorii cu slujbe precare să locuiască aproape de cartierele muncitorești [...]. Această situație convine intereselor micilor meșteri tradiționali șefi ai acestor sectoare manufacturiere, dar nu și patronatului, care înțelege să raționalizeze procesul muncii, nici reformatorilor, care au înțeles că "problema socială" nu putea fi rezolvată decât printr-o schimbare radicală a modurilor de viață muncitorești"64. Urbanul împotriva orașului, habitatul împotriva locuitului; aceste formule descriu bine epoca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, pentru a deveni punctul de reper în ceea ce privește construcția patronală. Experiența mulhousiană ține de tradiția socială protestantă. Figură importantă a începuturilor catolicismului social, vicontele Villeneuve de Bargemont va îndemna în zadar patronatul catolic să se inspire din această metodă. Patronii catolici nu vor adopta decât mult mai târziu această politică, sub cauțiunea enciclicei Rerum Novarum (1891), în care Leon XIII subliniază că rolul bisericii este acela de a ajuta omul să se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Societatea Națională pentru Studiul Comunicării”3. Apar primele reviste care, dincolo de faptul că au în titlu cuvântul comunicare, reunesc cercetările din domeniu: Journal of Communication, Communication Research, Communication Theory, Human Communication Research. Sunt tipărite manuale, crestomații, culegeri de texte, primele patronate chiar de către Schramm. Cresc numărul de studenți, precum și numărul tezelor de doctorat pe teme de comunicare. De asemenea, crește vizibilitatea domeniului, vizibilitate asigurată de numărul de publicații, conferințe și asociații de profil. Realizările de natură instituțională 4 nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
motiv fiind și cel mai des utilizate. Al doilea proces privește gradul de suprapunere, de potrivire dintre ceea ce oferă instituția de presă și ceea ce vrea publicul. Deoarece jurnaliștii tind să respecte ierarhiile sociale, Gans consideră că vârful piramidei sociale (politicieni, patronat etc.) va fi întotdeauna privilegiat. Remediul propus este știrea cu orientare multiplă, care să reflecte sau să restabilească pluralitatea perspectivelor (să dea mai multă atenție consecințelor sociale ale deciziilor politice sau administrative, pentru a mări funcționalitatea știrilor la nivelul cititorilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]