1,178 matches
-
auditive sau chinestezice. La fel se întâmplă și cu formele complexe ale percepției, care se regăsesc în reprezentările corespunzătoare: reprezentarea spațiului, timpului, mișcării. În concluzie, în procesul reflectării reprezentarea realizează o selecție de însușiri concret intuitive din masa de experiențe perceptive. Deci, reflectarea este mijlocită și selectivă. Reprezentarea are o funcție de cunoaștere, furnizând informații despre însușirile semnificative, caracteristice, individuale și comune ale obiectelor și fenomenelor percepute anterior. Reprezentările fac posibilă continuarea activității de cunoaștere, a operațiilor de prelucrare-interpretare a informațiilor în
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
selectivă. Reprezentarea are o funcție de cunoaștere, furnizând informații despre însușirile semnificative, caracteristice, individuale și comune ale obiectelor și fenomenelor percepute anterior. Reprezentările fac posibilă continuarea activității de cunoaștere, a operațiilor de prelucrare-interpretare a informațiilor în absența obiectului și a contactului perceptiv cu acesta. Reprezentările se află în relație logică unele cu altele, după criteriile similitudinii, opoziției, generalității, în cadrul unui sistem reprezentațional coerent, mediat verbal. De asemenea, reprezentările constituie principala sursă de informație pentru gândire, atunci când aceasta se desfășoară în raport cu obiecte sau
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
unele cu altele, după criteriile similitudinii, opoziției, generalității, în cadrul unui sistem reprezentațional coerent, mediat verbal. De asemenea, reprezentările constituie principala sursă de informație pentru gândire, atunci când aceasta se desfășoară în raport cu obiecte sau fenomene care nu sunt prezente în câmpul nostru perceptiv. Rolul reglator al reprezentărilor se manifestă sub două aspecte: în pregătirea mintală anticipată a acțiunilor și în coordonarea și corectarea traiectoriei de desfășurare a acestora. Reprezentarea valorifică rezultatele analizei și sintezei perceptive, dar dezvoltă operații proprii cu ajutorul cărora realizează selecții
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
fenomene care nu sunt prezente în câmpul nostru perceptiv. Rolul reglator al reprezentărilor se manifestă sub două aspecte: în pregătirea mintală anticipată a acțiunilor și în coordonarea și corectarea traiectoriei de desfășurare a acestora. Reprezentarea valorifică rezultatele analizei și sintezei perceptive, dar dezvoltă operații proprii cu ajutorul cărora realizează selecții, schematizări, restructurări și generalizări concret intuitive. Operațiile cele mai importante care apar la nivelul reprezentării sunt schematizarea și generalizarea concret intuitivă. Prin intermediul schematizării se produce o selecție accentuată de însușiri concret intuitive
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
gândirii. Astfel, schematizarea prefigurează abstractizarea, iar generalizarea concret intuitivă anticipează generalizarea de la nivelul gândirii.. Toate procesele senzoriale se finalizează în plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea mintală este o imagine care redă informații de tip concret intuitiv, ce aparțin experienței perceptive. Imaginea mintală este o imagine secundară, deoarece se produce în absența obiectului și în urma unei experiențe perceptive anterioare. Imaginea mintală este săracă în conținut, deoarece sunt reținute și redate însușirile importante, caracteristice, relevante și nu cele de detaliu sau de
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
se finalizează în plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea mintală este o imagine care redă informații de tip concret intuitiv, ce aparțin experienței perceptive. Imaginea mintală este o imagine secundară, deoarece se produce în absența obiectului și în urma unei experiențe perceptive anterioare. Imaginea mintală este săracă în conținut, deoarece sunt reținute și redate însușirile importante, caracteristice, relevante și nu cele de detaliu sau de fond. Această calitate a reprezentării constituie un avantaj în cunoaștere, întrucât se apropie de produsele gândirii, cum
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
1967), a definit inteligența ca un produs al unei serii de factori încadrați în schema tradițională a elaborării informației având o structură tridimensională: stimul - organism - răspuns, abilitate necesară procesării informației, informație pe care individul o poate discerne în câmpul său perceptiv. După Guilford, poziția primului factor central g variază în funcție de pachetul de teste. Așadar, se generau diverse structuri ierarhice în funcție de datele problemei. Modelul Guilford a avut o influență decisivă în definirea supradotării, pe care o caracteriza ca fiind o combinație a
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
acționează ca principiu de individualizare sau de particularizare a formei. În acest sens, trebuie să existe tot atâtea suflete individuale câte corpuri există. Activitatea intelectuală a unui individ este diferită de cea a altui individ, datorită diferențelor existente între puterile perceptive, între imaginile și reprezentările fiecăruia. Ceea ce este sensibil sau particular este perceput, iar percepția este particulară. Numai ceea ce este inteligibil este înțeles, iar speciile inteligibile sunt desprinse de către intelect din aceste imagini particulare ale lucrurilor. Sufletul este capabil de cunoaștere
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
imaginii, spune Jean Paul Sartre, în "L’imaginaire", prima este aceea că imaginea este, în fapt, o conștiință, și mai mult, una transcendentă; ea diferențiază imaginația de celelalte moduri ale conștiinței, obiectul imaginat e dat imediat ca atare, în timp ce cunoașterea perceptivă se formează încet prin aproximații și luări succesive de contact. Cea de-a treia dimensiune a imaginii este spontaneitatea. Apa, așezată sub simbolismul totalității virtualităților, ea fiind fons și origo, matricea tuturor posibilităților de existență este primul element și cel
Element clasic () [Corola-website/Science/303941_a_305270]
-
se observă prin diferențe atât la nivel cantitativ, cât și la nivel calitativ. În acest model, foarte importantă este identificarea supradotarului, care se bazează atât pe probele psihometrice pentru măsurarea inteligenței, cât și pe procesele de informare (memorie vizuală, maturitate perceptivă etc), precum și pe observarea capacităților metacognitive în rezolvarea problemelor la o vârstă fragedă, pe strategiile de învățare și de rezolvare a problemelor. Este în egală măsură importantă observarea dezvoltării copilului în domeniul precocității și talentelor. MEPS se bazează pe următoarele
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
vindecare de boli neurologice. Memoria reflectă trecutul că trecut, astfel încât în momentul în care subiectul reactualizează o informație, este conștient că acea experiență s-a petrecut cândva în trecut. Conținuturile memoriei sunt extrem de variate. Începând de la experiențe de ordin senzorial perceptiv, apoi cunoștințe, noțiuni, experiențe afective, experiențe sociale, [[ș.a.m.d.]]. Conținutul reflectoriu constituie și un criteriu de clasificare a unor forme specializate de memorie. Putem vorbi despre memorie senzorială (vizuală, auditiva, motorie, gustativa, olfactiva), memorie perceptiva, memoria imaginilor, memorie cognitivă
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
experiențe de ordin senzorial perceptiv, apoi cunoștințe, noțiuni, experiențe afective, experiențe sociale, [[ș.a.m.d.]]. Conținutul reflectoriu constituie și un criteriu de clasificare a unor forme specializate de memorie. Putem vorbi despre memorie senzorială (vizuală, auditiva, motorie, gustativa, olfactiva), memorie perceptiva, memoria imaginilor, memorie cognitivă, memorie afectiva, memorie socială. Reflectarea din memorie prezintă o serie de caracteristici: este o reflectare activă, selectivă, situaționala, relativ fidelă, mijlocita, inteligibila, sistemică, logică, organizată. Memoria are o functie cognitivă. Este un proces de cunoaștere, iar
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
se realizează în două forme: [[Recunoașterea informațiilor|recunoașterea]] și [[Reproducerea informațiilor|reproducerea]]. Recunoașterea se realizează în prezența [[Informații originale|informațiilor originale]], care trebuie recunoscute între alte informații. Este o formă simplă de reactualizare, ce presupune mai ales implicații de ordin perceptiv și ale procesului reprezentării. Reproducerea este forma complexă și superioară a reactualizării, ea realizându-se în absență informației originale. Este mult mai dificil de realizat, implicând mai ales reprezentarea și gândirea. Reproducerea poartă întotdeauna amprenta subiectului, a stilului sau cognitiv
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
fost executați (Regina Seon Deok a murit pe 8 ianuarie, Bidam a fost executat la 17 ianuarie, după ce Regina Jindeok a luat tronul). Se crede că selecția Seondeok lui ca succesor al tatălui său au fost atribuite afișează de inteligență perceptiv, atunci când ea a fost o prințesă. Un astfel de poveste (Se crede că selecția Seondeok lui ca succesor al tatălui său au fost atribuite afișează de inteligență perceptiv, atunci când ea a fost o prințesă. Un astfel de poveste ( ce apare
Regina Seondeok de Silla () [Corola-website/Science/320624_a_321953]
-
lui ca succesor al tatălui său au fost atribuite afișează de inteligență perceptiv, atunci când ea a fost o prințesă. Un astfel de poveste (Se crede că selecția Seondeok lui ca succesor al tatălui său au fost atribuite afișează de inteligență perceptiv, atunci când ea a fost o prințesă. Un astfel de poveste ( ce apare și în Samguk Sagi și Samguk Yusa) implica faptul că tatăl său a primit o cutie cu semințe de bujor de la împăratul Taizong din Tang acompaniat cu o
Regina Seondeok de Silla () [Corola-website/Science/320624_a_321953]
-
o expoziție de forme. Corpurile expuse, 100% din textile (organice), erau impregnate de mirosul multitudinii de plante, flori și ierburi pe care le conțineau, dar și atent marcate de înscrisurile de pe recipientele textile. Aromele, textilele si inscripțiile alcătuiau o entitate perceptivă și conceptuală complexă, dar indisolubilă, care izbea publicul la numai cîteva secunde după ușilor galeriei. Pas cu pas, Victoria Zidaru a început de mult să-și paveze drumul către imperiul parfumurilor (naturale).Erwin Kessler (...)Victoria Zidaru e o artistă care
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
ceea ce ne privește pe noi, românii, putem sa afirmăm, în conformitate cu rezultatele acestui studiu, că ne socotim atât mai buni (mai onești) decât ceilalți, cât și mai inteligenți. Rezultatele studiului nostru confirmă tendința românilor de a se înscrie în această "realitate perceptiva" (eroarea onestității), de a se considera mai "buni", superiori în comparație cu ceilalți români. pg. 189 . Prin "estetică șelfului românesc" înțelegem ansamblul tuturor caracteristicilor, al elementelor componente (resurse, limitări, aspirații etc.), al interacțiunilor dintre acestea și al raporturilor cu realitatea exterioară, al
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
a simți durerea și suferința altora deoarece sunt persoane foarte sensibile. Cei ce au un coeficient de inteligență peste nivelul mediu se crede că sunt capabili să proceseze acest flux de informații mai eficient, stimulându-și creativitatea și devenind mai perceptivi cu mediul înconjurător.Pe de altă parte, cei ce au un coeficient de inteligență sub nivel mediu, sunt mai puțin capabili să asimileze acei stimuli exteriori, fiind predispuși bolilor mentale si suprasolicitării senzoriale. Se presupune că un nivel scăzut al
Inhibiție latentă () [Corola-website/Science/329452_a_330781]
-
și în nici o ordine specifică.Modelul postulează că ambele calități perceptuale și ambele abilitățile comandă sunt prezente în fiecare individ, dar unele calități și abilități prin care se dispune sunt mai dominante în anumite persoane. Există patru combinații de calități perceptive și abilități prin care se dispune pe baza poziției dominante: secvențiale concrete, abstract aleatoare secvențiale, abstracte, si aleatoare din beton. Modelul postulează că indivizii cu diferite combinații învăța în moduri diferite, ei au diferite puncte forțe, lucruri diferite au sens
Stiluri de învățare () [Corola-website/Science/335476_a_336805]
-
stiluri cognitive, răspunsurile de percepție, preferințele de studiu și preferințele de instruire ( afectiva și elemente fiziologice ). Scalele LSP sunt: abilitate analitică, abilitate spațială, abilitate discriminare, abilitate categorisire, abilitate de procesare secvențiala, abilitate de procesare simultană, abilitate de memorie, ca răspuns perceptive: vizual răspuns, perceptive: auditiv, răspuns perceptive: emotiva, orientare persistentă, orientare risc verbală, preferință verbală - spațială, preferință de manipulare, de preferință timp de studiu: dimineața devreme, preferință timp de studiu: dimineață târziu, preferință timp de studiu: după-amiază, preferință timp de studiu
Stiluri de învățare () [Corola-website/Science/335476_a_336805]
-
de percepție, preferințele de studiu și preferințele de instruire ( afectiva și elemente fiziologice ). Scalele LSP sunt: abilitate analitică, abilitate spațială, abilitate discriminare, abilitate categorisire, abilitate de procesare secvențiala, abilitate de procesare simultană, abilitate de memorie, ca răspuns perceptive: vizual răspuns, perceptive: auditiv, răspuns perceptive: emotiva, orientare persistentă, orientare risc verbală, preferință verbală - spațială, preferință de manipulare, de preferință timp de studiu: dimineața devreme, preferință timp de studiu: dimineață târziu, preferință timp de studiu: după-amiază, preferință timp de studiu: seară, preferință gruparea
Stiluri de învățare () [Corola-website/Science/335476_a_336805]
-
de studiu și preferințele de instruire ( afectiva și elemente fiziologice ). Scalele LSP sunt: abilitate analitică, abilitate spațială, abilitate discriminare, abilitate categorisire, abilitate de procesare secvențiala, abilitate de procesare simultană, abilitate de memorie, ca răspuns perceptive: vizual răspuns, perceptive: auditiv, răspuns perceptive: emotiva, orientare persistentă, orientare risc verbală, preferință verbală - spațială, preferință de manipulare, de preferință timp de studiu: dimineața devreme, preferință timp de studiu: dimineață târziu, preferință timp de studiu: după-amiază, preferință timp de studiu: seară, preferință gruparea, preferință postura, preferință
Stiluri de învățare () [Corola-website/Science/335476_a_336805]
-
3.000 de oameni. Prietenii și câțiva membri ai familiei lui Edgar Allan Poe au murit de această boală. Personajele nu sunt numite. Protagonistul admite că are o anumită tendință înspre superstiții. Ruda sa, prin contrast, este calmă, liniștită și perceptivă, necrezând în astfel de eresuri. Povestirea este foarte interesantă pentru că descrie, în special, emoția cauzată de frică. Narațiunea continuă cu scopul de a crea o stare de tensiune în sufletul cititorului: el știe că personajul are un caracter foarte emoțional
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
altor țări din Europa Centrală și de Est. Într-un studiu APADOR-CH din septembrie 2015 se arată că Guvernul (ministere, agenții guvernamentale), instanțele de judecată și Parlamentul sunt instituțiile care încalcă cel mai des drepturile omului în România. La nivel perceptiv, același studiu relevă că cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67%), infectate cu HIV (66%), de etnie romă (65%), cu handicap (63%) și femeile (50%). Conform Constituției României, România este stat
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
după vârsta de 15 ani. Legat de experiența de violență în copilărie, un procent de 24% dintre femeile din România spun că au fost supuse la violență fizică sau sexuală de către un adult înainte de vârsta de 15 ani. La nivel perceptiv, un sondaj INSCOP arată că 30% dintre români sunt de acord cu afirmația că "femeile mai sunt bătute și din vina lor", iar 6,4% susțin că "un bărbat care nu-și bate femeia nu o iubește cu adevărat", în timp ce
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]