1,177 matches
-
lanț care reprezintă istoria derivativă. Un constituent deplasat trebuie să verifice anumite trăsături. LF este nivelul reprezentării lingvistice în care apare structura gramaticală relevantă pentru interpretarea semantică. PF este nivelul la care apare informația relevantă din punct de vedere articulatoriu/perceptiv. Nu există o legătură directă între LF și PF. Cazul structural este atribuit în anumite poziții structurale, indiferent de rolul tematic atribuit în D-Structură și de categoriile care atribuie rolul tematic. Cazul inerent este echivalent cu atribuirea rolurilor tematice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
raționalității umane trebuie să ia în considerare particularitățile psihologice ale subiectului. În acest sens, Patrick Suppes (1984, p. 213) conclude: „Orice concept interesant al raționalității comportamentului uman trebuie să fie racordat la estimarea psihologică a puterilor și limitelor aparatului nostru perceptiv și mental. Probleme legate de atenție și selecție nu există pentru un Dumnezeu omniscient sau chiar pentru un computer ale cărui inputuri sunt deja schematizate într-un mod înalt definit”. Nu este întâmplătoare, din acest motiv, dezvoltarea rapidă în ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
musculare, fenomene de vasoconstrucție, o creștere a presiunii sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată, gâfâitoare și conduce la hiperventilația însoțită de cortegiul său de simptome; - o componentă psihosenzorială: senzații de depersonalizare, derealizare, dezechilibru sau instabilitate, de distorsiuni perceptive diverse... - o componentă cognitivă caracterizată de cogniții catastrofice; incapacitatea de a domina această teamă antrenează un sentiment de eșec și o pierdere a încrederii în sine care antrenează un sentiment de vulnerabilitate; - o componentă comportamentală ce conține ansamblul de comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
percepție și cultură. Lumea, ceea ce numim realitate se vede, se aude, se simte, se gustă deoarece cultura noastră ne oferă criteriile acestor percepții. Prin urmare, oamenii se comportă într-un anumit fel pentru că astfel percep ei lumea iar aceste elemente perceptive au fost învățate ca o parte a experienței lor culturale, care este diferită. Un exemplu, în acet sens, este oferit de Samovar și Porter (2003): "pentru modelul de percepție și comportamentul perceptiv al nord-americanilor un criteriu important îl constituie mărimea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru că astfel percep ei lumea iar aceste elemente perceptive au fost învățate ca o parte a experienței lor culturale, care este diferită. Un exemplu, în acet sens, este oferit de Samovar și Porter (2003): "pentru modelul de percepție și comportamentul perceptiv al nord-americanilor un criteriu important îl constituie mărimea și costul unui obiect iar pentru japonezi culoarea."36 Percepția socială este procesul prin care oamenii construiesc realitatea socială, prin atribuirea de înțelesuri/semnificații obiectelor sociale și evenimentelor întâlnite în mediul lor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
defectuoasă a comportamentelor agresive. Manifestări în acest sens s-au semnalat la deținuții cu leziuni cerebrale. Spellacy (1977) a efectuat două studii ale căror rezultate surprind o corelație între violența impulsivă și funcționarea cortexului. Astfel evaluarea capacităților cognitive, motrice și perceptive permite o mai bună prezicere a violenței decât testele de personalitate. * Sistemul limbic Sistemul limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sociale ale persoanei și societății umane. Aceeași criză a scos în evidență orientări filosofice care au denaturat înțelegerea valorii omului, a limitelor și a capacităților sale, deși au existat filosofi care au atras atenția, prin intermediul reflecțiilor personale, asupra acestui decalaj perceptiv cu conotații multiple din punct de vedere social, economic și politic. Propunerea lui Lèvinas se inserează pe fondul reflecției legate de slăbirea concepției despre om și consecințele acestui fapt, și convingerea unei posibile soluții în care primatul îl constituie persoana
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
individualitate distinctă. Este specifică omului; prin ea omul se particularizează, îsi dobândeste specificitatea sa. În lumea animală, ea este mai mult specificitate, particularitatea fiind mai pronunțată pe unități de specie și familie decât pe indivizi. Individualitatea psihologică începe cu conduitele perceptive, cu conduita corpului propriu. Dacă individul este suportul individualității, individualitatea este felul de a fi al individului. Diferența dintre individ si individualitate semnifică trecerea de la ființa generică - înțeleasă ca unitate indivizibilă a speciei, la ființa unică si irepetabilă - percepută constient
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mult fondul psihologic al creatorului; - în știință sunt exprimate mai ales aspecte ale mediului investigat; - în arhitectură se consideră că interioritatea și exterioritatea se află în echilibru. 4. Tipul de informație valorificată: - în artă este valorificată informația figurală sau senzorial perceptivă; - în matematică, chimie, logică se valorifică informația simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică, medicină, literatură, artă este fructificată informația comportamentală. Fiind vorba de un proces creator, indiferent de domeniu, între cele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
toate probele; El pentru testele figurative. Bateria care evaluează forma figurală a creativității, în afara factorilor de mai sus (fluiditate, flexibilitate, originalitate și elaborare), mai conține două criterii (Dincă, 2002): 1. rezistența la închidere prematură (Rez. înc.) măsoară capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul și reprezintă măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este localizată de Gordon la nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mai sus (fluiditate, flexibilitate, originalitate și elaborare), mai conține două criterii (Dincă, 2002): 1. rezistența la închidere prematură (Rez. înc.) măsoară capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul și reprezintă măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este localizată de Gordon la nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă, 2002) ca fiind una dintre caracteristicile de nelipsit ale creativității; 2. capacitatea de abstractizare semantică (Abs
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
tetha, la aproximativ 6 cicli/secundă. Metodele sofrologiei pot fi grupate în două categorii: 1. verbale: training autogen Schultz; trainingul autogen modificat (TRAM); metoda celor trei grade de relaxare dinamică (R.D.); transterpsihoterapie (T.T.T.); hipnoză; 2. neverbale: bioenergie; masaje diverse, masaj perceptiv (F. De Rivage); vibrații japoneze; sunetele circulare ale lui J. Feijoo; ritmuri muzicale diverse (jazz, muzică indiană); dans monoton (codificat). Sofronizarea presupune, ca pe un moment indispensabil, inducerea progresivă a relaxării musculare, învățarea unei respirații corecte (abdominală) prin care se
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
decodificate doar în funcție de simboluri, uneori rămânând strict la denotația precisă și înlănțuind o suită de motivații, pentru că astfel nu vom ajunge la nici un fel de rezultat. Fenomenul decodificării simbolice e mult mai larg și complex. În artă, în special, fenomenele perceptive sunt pretexte pentru o reverie imaginară. În literatură, corpul uman schimbă perspectiva relației cu privitorul eficient. Mână-n mână Pentru specialiști Michelangelo (1475-1564), David, suveran al Regatului Israel (1004-965 î. H.), „favoritul Domnului”, ca păstor l-a învins pe uriașul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
etc. Aristide Blank făcea tot posibilul ca să fie în relații bune cu toate partidele politice. După părerea inteligentului cinic Argetoianu, el era "cel mai periculos om pe care (Argetoianu) îl cunoscuse vreodată". Argetoianu îl considera pe Aristide Blank ca fiind perceptiv și inteligent și își amintea că în perioada de la Iași acesta pretindea că suferă de un astm incurabil ca să scape de serviciul militar. S-a vindecat imediat după încheierea armistițiului. Politica lui consta în a cumpăra orice și pe oricine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
niciodată ca să se uite mai de aproape, să citească poezia Emmei Lazarus și să mediteze asupra sensului ei! Dacă ar fi făcut-o, ar fi arătat mai multă înțelegere față de acei româno-americani care-i displăceau. Cu toată dragostea și introspecțiile perceptive ale lui Iorga față de Statele Unite, există foarte multe lucruri pe care le-a idealizat sau nu a reușit să le înțeleagă (inclusiv unele fundamentale care au făcut ca Statele Unite să fie ceea ce au devenit). Acest fapt devine și mai limpede
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
et d'établir ce qui est permis et ce qui est interdit. Avec cette conception sur leș normes, on entre dans le domaine social qui vise, entre autres, l'éthique du traducteur : " Norms can then be understood aș a stronger, perceptive version of social conventions. [...] Unlike conventions, norms have a directive character. "138 Leș normes semblent donc être directement liées aux conventions sociales. Que la traduction est également un phénomène social, cela est bien évident 139 ; îl suffit de rappeler à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Dacă toți prietenii ne-au spus că o anumită marcă de pantofi sunt incomozi, ne vom menține probabil aceeași atitudine chiar dacă n-am probat pantofii. În general acesta este modul de formare a atitudinilor negative. Atitudinea comportă și o componentă perceptivă. Modul În care este perceput obiectul este influențat de către caracteristicile stabile ale consumatorului (personalitate, inteligență, experiență anterioară, cultură, concepție etc.) și de caracteristicile comune (starea sufletească, starea fiziologică etc.). Atitudinile se asociază Întregului univers al vieții individului uman. Ele influențează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudinea este „o acțiune fizică”. De exemplu, H. Pieron (2001) definește atitudinea sub aspectul ei de stare de pregătire mentală (set, În engleză sau Einstellung, În germană). După acest autor, atitudinea :ste o structură pregătitoare orientată din punct de vedere perceptiv sau reacționai: de :xemplu, atitudinea de ascultare sau de pândă vizuală, de detentă motorie sau de start Într-o :ursă, de reacție verbală etc. Aceeași diversitate de păreri se contată și cu privire la natura, structura și numărul variabilor care stau la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și prin paleta de instrumente de măsură pe care medicina ni le pune la ispoziție. Răspunsul comportamental se măsoară Întrebând subiectul În legătură cu intențiile ale comportamentale, dar și prin observație directă. Răspunsurile cognitive sunt legate de redințe, de cunoștințe, de răspunsurile perceptive și de ideile suscitate de către obiectul titudinal și pot fi puse În evidență prin măsurători verbale. În structura atitudinii, găsim atât elemente cognitive cât și elemente afective și omportamentale. Dar, aceste elemente nu trebuie Înțelese ca existând unul lângă altul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra unei teme care, deși existentă în tradiția istoriografică românească, se afirmă plenar abia acum. Este vorba despre ideea unității de destin istoric al neamului românesc. Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind în trecut de la înălțimea prezentului României Mari, pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric al Neamului" (Constantinescu, 1928, p. 10). Calitățile native ale românilor, moștenirea lor genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe ,,insight”înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe ,,insight”înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe cel ce învață un sistem energetic-dinamic situat într-o ambianță, un complex de alte sisteme energetice și dinamice, și care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
perspectiva analizei acestui complex proces s-au formulat tipuri ale învățării și clasificării acestora. Clasificarea, tipologia, propusă de Montpellier este cea mai cunoscută și utilizată în literatura de specialitate studiată, și cuprinde șase tipuri de învățare, astfel: * învățarea condiționată; * învățarea perceptivă; * învățarea senzori-motrică; * învățarea motrică; * învățarea verbală; * învățarea inteligentă sau învățarea prin descoperire. În funcție de modul de administrare a experienței umane care urmează a fi însușită, prin învățare, și după modul de organizare a informației și a situației stimulatorii, Ana Turcicov - Bogdan
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mnemonică în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece la controlul proprioceptiv. R. Manno citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum se face; 3) învățarea efectorie-exercițiile propriu-zise care tind să fie cât mai eficiente În lucrarea ,,Introducere în teoria antrenamentului”, P.J.K. Thomson (1993), prezintă învățarea tot în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
întotdeauna complexe. Situațiile existente la un moment dat pot determina alegerea unui anumit tip de învățare. În ceea ce privește tipurile de învățare motrică, M. Epuran (1986), Gh. Cîrstea (1996), A. Dragnea (1999), disting trei categorii sau tipuri de învățare: * învățarea senzori-motrică (sau perceptiv motrică), ce constă în modificarea conduitei de adaptare a unui răspuns permanent în condiții noi ce impun precizie mai mare sau finețe a răspunsului preexistent; * învățarea propriu-zisă, care constă în structurarea unor acte de comportament în care reacțiile stabilite sunt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]