1,457 matches
-
să se folosească mijloace special concepute și realizate. În funcție de principiul de funcționare, mijloacele de amorsare a încărcăturilor explozibile pot fi: Mijloacele pirotehnice de amorsare sunt acele dispozitive care funcționează sub influența unor impulsuri inițiale simple cum ar fi flacără, frecare, percuție sau undă detonantă. Aceste dispozitive pot fi fitilul de amorsare Bickford, fitilul detonant și capsele detonante pirotehnice. Fitilul de amorsare se mai numește și Bickford după numele ofițerului naval care l-a inventat. Fitilul de amorsare Bickford este întrebuințat pentru
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
noiembrie - 2005 Premiul Grammy pentru cel mai bun album rock, „21st Century Breakdown”, februarie 2010 Green Day 1,039/Smoothed Ouț Slappy Hours (1990) - solist, chitară Kerplunk! (1992) - solist, chitară, tobe la piesă „Dominated Love Slave” Dookie (1994) - solist, chitară, percuție pentru piesă „All By Myself” Insomniac (1995) - solist, chitară Nimrod (1997) - solist, chitară, armonica pentru piesă „King for a Day” Warning (2000) - solist, mandolina, chitară, armonica pentru piesă „Minority” Shenanigans (2002) - solist, chitară, armonica American Idiot (2004) - solist, chitară, armonica
Billie Joe Armstrong () [Corola-website/Science/311365_a_312694]
-
instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor), acordeonul, chitara și pianul (foarte rar). Îndeosebi muzica instrumentală poate împrumuta instrumente întâlnite în fanfare - diverse alămuri (trompetă, goarnă, trombon, tubă, fligorn, eufoniu ș.a.) și percuții caracteristice (tobă mare, tobă mică, fuscinel) -, dar și elemente ale stilului interpretativ caracteristic. Orchestrele de muzică populară includ partide largi de coarde cu arcuș (vioara întâi și a doua, violă, contrabas, uneori și violoncel). Un sondaj de opinie efectuat de către
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
demo de patru piese, din care făcea parte și J. P. Plunier, care a lucrat cu Johnson la albumul de debut ,Brushfire Fairytales”, ce a fost lansat la începutul anului 2001. Johnson a revenit în studio cu Adam Topol (tobe, percuție) și Merlo Podlewski (bass) pentru a înregistra al doilea său album full ,On an On”. Era primul album înregistrat în studioul ,Johnson's Mango Tree Studio” situat în orașul său natal și totodată primul album lansat prin intermediul , The Moonshine Conspiracy
Jack Johnson () [Corola-website/Science/312446_a_313775]
-
1995, trupa The Pale Ones a fost creată, fiind alcătuită din Crahan la baterie, Gray la bas, Colsefini la voce și chitaristul Steele. Joey Jordison a intrat în formație la puțin timp după creare, la baterie, Crahan fiind mutat la percuție. Trupa a continuat să aibă o viziune la ceea ce o să devină, dorind să mai aducă un al doilea chitarist: Josh Brainard și mutându-l pe Colsefini la percuție și sprijin voce. Trupa a cântat live sub numele de Meld, la
Slipknot () [Corola-website/Science/312939_a_314268]
-
formație la puțin timp după creare, la baterie, Crahan fiind mutat la percuție. Trupa a continuat să aibă o viziune la ceea ce o să devină, dorind să mai aducă un al doilea chitarist: Josh Brainard și mutându-l pe Colsefini la percuție și sprijin voce. Trupa a cântat live sub numele de Meld, la data de 4 decembrie 1995 într-un club numit Crowbar în Des Moines. După aceasta, Jordison a sugerat schimbarea numelui trupei în Slipknot, după melodia care ar apărea
Slipknot () [Corola-website/Science/312939_a_314268]
-
s-au întors în studio, pregătind noi materiale, care implicau mai multă seninătate în voce. Ca rezultat, Corey Taylor a fost recrutat de la formația lor vecină din Des Moines, Stone Sour, aceasta provocând mutarea lui Colsefini la sprijin voce și percuție. În timp ce își experimentau noul solist, trupa a continuat să concerteze la clubul Safari. Într-unul dintre concerte, Colsefini și-a surprins atât trupa, cât și fanii, declarând că o să părăsească formația. În locul lui Colesfini, a venit, la percuție, Greg Welts
Slipknot () [Corola-website/Science/312939_a_314268]
-
voce și percuție. În timp ce își experimentau noul solist, trupa a continuat să concerteze la clubul Safari. Într-unul dintre concerte, Colsefini și-a surprins atât trupa, cât și fanii, declarând că o să părăsească formația. În locul lui Colesfini, a venit, la percuție, Greg Welts, care era cunoscut sub porecla "Cuddles". Pe la sfârșitul anului 1997, membrii trupei au început să își atribuie fiecăruia câte un număr și au început să poarte uniforme la showuri. La începutul anului 1998, Slipknot au creat un alt
Slipknot () [Corola-website/Science/312939_a_314268]
-
formației. În 6 iulie 1998, Welts a fost obligat să părăsească trupa, fiind primul (și singurul) membru care a fost concediat. Motivele care au determinat această decizie sunt neclare; cu toate acestea, Chris Fehn l-a înlocuit pe Welts la percuție, iar în 8 iulie, Slipknot a semnat cu Roadrunner Records. La sfârșitul anului 1998, Slipknot au intrat în studiourile de înregistrare pentru a lucra la albumul lor de debut. La începutul anului nou, Brainard a decis să iasă din trupă
Slipknot () [Corola-website/Science/312939_a_314268]
-
au participat la un concert alăture de influenta trupă The Sex Pistols. Noua trupă a lui Strummer, care îi mai cuprindea pe foștii membri London SS Mick Jones (chitară solo și voce), Paul Simonon (chitară bas) și Topper Headon (tobe, percuție) a devenit un succes al anilor 1970 și al începutului anilor 1980, cu 13 hituri în UK Top 40. Mellor adoptase numele de scenă din perioada petrecută alături de 101ers, împrumutând sensul cuvântului englezesc "strummer" (aprox. "zdrăngănitor"). În primele concerte, ei
Joe Strummer () [Corola-website/Science/310859_a_312188]
-
ce are influențe din muzică electronică, raggae și latino. Se folosesc 1-2 acorduri pe spații mari și armonii vocale. Nu sunt secțiuni instrumentale prea lungi în cântec. Este o compoziție bazată pe ostinati și are o sonoritate sintetică. Elementele de percuție ale piesei provin din muzică latino. „Whine Up” a fost ales cântecul oficial al evenimentului SummerSlam 2007. La cererea conducerii echipei de baseball "Mets", DeLuna a înregistrat o versiune specială a piesei, intitulată „Rise Up (Mets!)”. Această variantă a fost
Whine Up () [Corola-website/Science/309007_a_310336]
-
cântec rhythm and blues scris într-o tonalitate majoră. Înregistrarea este compusă având la bază măsura de trei pătrimi și include un ansamblu de orchestre de coarde. Alături de ritmurile de pian acustic, instrumentalul cuprinde: bass, violoncel, tobe, chitare, instrument de percuție, viole și viori. „Listen” urmează formatul strofă — refren, cel din urmă fiind repetat pe durata piesei. În contextul filmului, personajul lui Knowles, Deena, reprezintă o femeie fără personalitate, dominată de soțul său Curtis (interpretat de Jamie Foxx). „Listen” definește schimbarea
Listen (cântec) () [Corola-website/Science/309035_a_310364]
-
remarcabile. Profesorul David Levy, cu toate acestea, a criticat această ediție, spunând că aceasta ar putea crea tradiții "destul de probabil false". Breitkopf a publicat, de asemenea, o nouă ediție de Peter Hauschild în 2005. Instrumente de suflat Instrumente din alamă Percuție Muzică vocală (pentru a patra parte) Instrumente cu coarde Simfonia este formată din patru părți: Allegro Ma Non Troppo un poco maestoso. Durata - ap. 15 minute. Prima parte are forma unei sonate și este cântată în "pianissimo". Totuși de multe
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
stiluri muzicale, aptitudini muzicale excepționale, armonii vocale și un stil liric unic. Din iunie 2015 formația este alcătuită din Jon Davison (solist vocal, chitară), Steve Howe (chitară, vocal), Billy Sherwood (chitară bas, vocal), Geoff Downes (claviaturi) și Alan White (tobe, percuție). este una dintre cele mai apreciate și celebre formații de rock progresiv, influențând formații precum Dream Theater și Rush. Nouă dintre albumele lor de studio au ajuns în Top 10 în Regatul Unit sau Statele Unite, două ocupând prima poziție în
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
vânzările de casa lui de producție. Printre compozițiile sale cele mai valoroase se numără o serie de 19 Klavierstücke (pentru pian solo), Kontra-Punkte pentru 10 instrumente, muzica concretă (electronică) Gesang der Jünglinge im Feuerofen, Gruppen pentru trei orchestre, lucrări pentru percuție solo Zyklus, Kontakte, cantata Momente, concertul electronic intitulat Mikrophonie I, Hymnen, Stimmung pentru șase soliști vocali, Aus den Sieben Tagen , Mantra pentru două piane și instrumente electronice, Tierkreis , Inori pentru soliști și orchestră și ciclul de operă gigantic cu titlul
Karlheinz Stockhausen () [Corola-website/Science/310692_a_312021]
-
Punkte 1955 Klavierstücke V - VIII (pian) 1956 Gesang der Jünglinge im Feuerofen (muzică electronică) 1956 Klavierstück XI (pian) 1957 Gruppen (pentru 3 orchestre) 1959 Zyklus (pentru un percuționist) 1960 Carré (pentru patru coruri și patru orchestre) 1960 Kontakte (pentru pian, percuție și bandă) 1960 Telemusik (muzica electronică) 1961 Original (teatru muzical) 1961 Klavierstücke IX - X (pentru pian) 1964-1965 Mikrophonie (pentru tam - tam și live-electronic) 1966 Telemusik (muzică electronică și muzică concretă) 1969 Momente (pentru soprană, patru coruri și instrumente ) 1967 Hymnen
Karlheinz Stockhausen () [Corola-website/Science/310692_a_312021]
-
cunoscute peste tot in lume. În Japonia și SUA, acest nou gen de muzică europeană este comercializat sub acronimul de „Eurodance”. Prin piesă Eurodance se înțelege un cântec cu o melodie captivantă, creată prin sintetizare electronică a instrumentelor muzicale, o percuție simplă cu un ritm dansant în jurul valorii de 135 BPM, voce feminină puternică și atractivă, concomitent cu multe elemente Rap. În ziua de azi, termenul „Eurodance” nu mai poate fi asociat exclusiv cu producții europene; acest gen de muzică răspândindu
Eurodance () [Corola-website/Science/310716_a_312045]
-
Grawford Nystrøm din cântecul „Bărbie Girl” de Aqua) nu li s-au aplicat efecte. Ritmul este în general simplu, având o metrica de 4/4. Tempo-ul cântecului se situează deseori în jurul valorii de 135 bătăi pe minut. Instrumentele de percuție (marimba, tamburina, țambal, toba, xilofon și altele) sunt sintetizate electronic. Sintetizatoare precum Roland TR 909, Korg ER-1, sau instrumente virtuale (VST Instruments), fiind folosite pentru producerea lor. Linia de bass este deasemenea creată prin sintetizare electronică a instrumentului, care poate
Eurodance () [Corola-website/Science/310716_a_312045]
-
diferitele stări. În "Papa Don't Preach" sunt folosite chitări acustice, electrice și ritmice. Cântecul folosește o mostră din sonata pentru pian nr. 23 în fa minor, "Appassionata" de Ludwig van Beethoven. Pentru "Open Your Heart", o structură bazată pe percuții continue a fost folosită. "White Heat", un cântec pop/dance, conține citate și sunetul unei arme, folosite în filmul american cu același nume. Pe timpul refrenului, este folosit double tracking-ul, fiind utilizate voci de bărbați pe fundal. Pe parcursul baladei "Live to
True Blue (album) () [Corola-website/Science/310760_a_312089]
-
faptul că ăsta este singura metodă, prin care el se poate vindeca. După multe încercări, la sfârșitul anului 1992, s-a format trupa "The Brian May band", aceasta fiind compusă din: Brian May (voce și chitară), Cozy Powell (tobe și percuție), Mike Moran și Rick Wakeman (clape) și Maggie Ryder, Miriam Stockley, Chris Thompson (voce). Componentă originală a trupei a fost următoarea: Brian May (voce și chitară), Cozy Powell (tobe și percuție), Michael Casswell (chitară), Neil Murray (bass), si Ryder, Stockley
Brian May () [Corola-website/Science/308750_a_310079]
-
Brian May (voce și chitară), Cozy Powell (tobe și percuție), Mike Moran și Rick Wakeman (clape) și Maggie Ryder, Miriam Stockley, Chris Thompson (voce). Componentă originală a trupei a fost următoarea: Brian May (voce și chitară), Cozy Powell (tobe și percuție), Michael Casswell (chitară), Neil Murray (bass), si Ryder, Stockley, Thompson (voce). Această componentă a ținut foarte puțin. May a făcut schimbări semnificative, crezând că trupa nu este bine "legată". El l-a înlocuit pe chitaristul Mike Casswell cu Jamie Moses
Brian May () [Corola-website/Science/308750_a_310079]
-
specialitate. Mark Anthony Neal de la "PopMatters" a felicitat interpretarea solistei, declarând faptul că „Beyoncé sună sigură pe ea”, în timp ce Ryan Schreiber de la "Pitchfork Media" a descris instrumentalul cântecului ca fiind un amestec „de neremarcat” de „claviaturi funk, bass alunecos și percuții R&B programate”. Cu toate acestea, el a fost de părere că înregistrarea este „cea mai notabilă amintire a anilor '80” de pe album, amintind totodată de șlagăre precum „Baby Come to Me” (Patti Austin și James Ingram — 1983), „Human Nature
Me, Myself and I (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/308935_a_310264]
-
animalului”. „Ring the Alarm” este un cântec rhythm and blues, cu influențe hip-hop și rock, interpretat într-un tempo moderat. Melodia este compusă în tonalitatea La major și scrisă în măsura de trei pătrimi. Instrumentalul folosit include tobe, instrumente de percuție și sintetizator. Piesa prezintă o sirenă asurzitoare la început, cu ajutorul căreia se realizează nuanța sa agresivă. Ritmul melodiei conține doar câteva sincope, frazarea vocii și sunt intens folosite armonii vocale. În cântec se folosește doar câte un acord pe spații
Ring the Alarm () [Corola-website/Science/308945_a_310274]
-
la această compoziție ca la un cântec cu o „puternică încărcătură emoțională”, în timp ce editorul publicației " The Boston Globe", Sarah Rodman, a subliniat faptul că piesa „expune furia și vulnerabilitatea”. Jonah Weiner de la revista americană "Blender" asociază înregistrarea unei „furtuni de percuții, zdrăngăneli și sirene”. "The Washington Post" caracterizează personajul interpretat de Knowles în cântec precum „o fostă [prietenă] nebună și geloasă”, continuând cu o referire la linia melodică: „fără un refren memorabil, ea [Beyoncé] nu pare suficient de convingătoare în acest
Ring the Alarm () [Corola-website/Science/308945_a_310274]
-
hituri mai vechi, însă, pe masura ce adună materialul, a devenit limpede că avea destule piese pentru un dublu CD care să împletească vechiul cu noul. Pe discul 2, Michael apare pentru prima dată și în calitate de instrumentist (keyboards, sintetizator, tobe, chitară și percuție), iar 12 din cele 15 piese noi sunt compuse de el. Intitulat sugestiv HIStory: Past, Present And Future - Book 1, albumul a apărut în iunie 1995 și a debutat pe locul 1 în topul american - o realizare notabilă, fiind destul de
Michael Jackson () [Corola-website/Science/308959_a_310288]