2,310 matches
-
politic nu presupune că nu pot fi schimbate condițiile contemporane în care operează politica externă, cu a lor instabilitate extremă și cu amenințarea mereu prezentă a violenței pe scară largă. De exemplu, balanța de putere este cu adevărat un element peren al tuturor societăților pluraliste, așa cum știau foarte bine autorii* The Federalist Papers; dar ea este capabilă să opereze, cum se întâmplă în Statele Unite, în condiții de stabilitate relativă și conflict pașnic. Dacă factorii care au dat naștere acestor condiții pot
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și cerințele morale ale lumii contemporane. Realistul se desparte de alte școli de gândire în fața întrebării cruciale despre cum poate fi transformată lumea contemporană. Realistul este convins că această transformare poate fi atinsă numai prin manipularea cu măiestrie a forțelor perene care au configurat trecutul așa cum vor face și cu viitorul. Realistul nu poate fi convins că putem reuși o transformare confruntând o realitate politică ce-și are propriile legi cu un ideal abstract care refuză să le ia în considerare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
întotdeauna diferite și cu perspectivele sale schimbătoare. El nu poate găsi un teren solid sau standarde obiective de evaluare fără a coborî până la fundamentele profunde, care sunt relevate doar prin corelarea evenimentelor curente cu trecutul mai îndepărtat și cu însușirile perene ale naturii umane ce se află în spatele lor. Politica internațională nu se poate reduce la norme și instituții. Ea funcționează în interiorul unui cadru de astfel de reguli și prin intermediul acestor instituții. Politica internațională nu este identică cu ele, așa cum nici
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
externă, neatinse de dorința de putere. știința păcii: utopismul contemporantc "Știința păcii\: utopismul contemporan" Ar trebui spuse câteva cuvinte despre o școală de gândire - încă influentă în cercurile politice și intelectuale de astăzi - care promovează o alternativă „științifică” la „înțelepciunea perenă” tipică unei abordări raționaliste a politicii externe. Această școală de gândire ar putea fi numită „utopism științific”, în lipsa unui termen mai bun; la fel ca sursele autodecepției referitoare la persistența politicii de putere discutate mai sus, interpretarea științifică are rădăcini
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tentația copleșitoare pentru o administrație care încearcă să obțină avantaje electorale este de a ceda în fața preferințelor opiniei publice, indiferent de politica externă. Deci, una dintre cerințele artei decidenților este de a găsi o cale de mijloc între respectarea principiilor perene ale unei politici externe eficiente și preferințele instabile ale opiniei publice. Aceste considerații clarifică paradoxul aparent al președintelui Jimmy Carter, care a trecut de alegerile preliminare democrate din 1980 aproape invincibil prin apelul său către electorat; totuși, sub conducerea sa
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
descriere completă a peisajului politic, așa cum este el într-o anumită perioadă istorică”, ci descrie mai curând „trăsăturile eterne ale geografiei sale, distincte de contextul istoric aflat într-o continuă schimbare”25. Această încercare de a trece în revistă trăsăturile perene ale politicii internaționale este evidentă în analiza pe care o face Morgenthau cu privire la politica internațională ca luptă pentru putere. Categoria-cheie a acestei analize este definită drept „interesul național”, care este compus, la rândul său, din „necesități minime” permanente, legate de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
li se asociază subarbuștii, speciile floricole și plantele erbacee. Se disting următoarele elemente vegetale în cadrul unui spațiu verde: a) Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuștii târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale și perene (fac parte din planul inferior al amenajării, foarte decorativ și deosebit de important; c) Arbuștii cu port prostrat și subarbuștii de până la 50 cm, dispuși în masive constituie un obstacol fizic care delimitează deplasarea pietonală dar în același timp permite ca
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și culoarea florilor, aromele, rezistența la umbrire, la diferitele noxe, etc. Rondurile se vor proiecta nu numai sub formă rotundă ci și sub formă de elipsă, pătrat, dreptunghi, hexagon, etc. La amenajare se pot utiliza plante floricole anuale, bienale sau perene. Se pot proiecta ronduri centrale amplasate la intersecția aleilor, ronduri laterale sau în interiorul parterelor. Rondurile vor cuprinde: alei false sub formă de desen pe care se așterne zgură roșie, nisip, griblură, etc.; borduri din buxus sau alte plante, care încadrează
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pentru 3 rânduri de flori; 2 m pentru 4 rânduri de flori; 2,5 m pentru 5 rânduri de flori. Se pot proiecta rabate dintr-o singură specie sau mai multe specii, din plante de mozaic, din plante anuale sau perene, rabate de primăvară, vară sau toamnă. Bordurile se proiectează în scopul creării unui cadru pentru peluze, ronduri, rabate, pentru despărțirea potecilor de gazon, cărora le dă un aspect ordonat și îngrijit. Acestea se pot amenaja cu arbuști scunzi sau plante
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică formarea lăstarilor scurți (“frați”) (de exemplu speciile Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perene, Cynosurus cristatus etc.) Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o înălțime redusă, după cosit sau pășunat lăstăresc puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale (de exemplu speciile Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera etc.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale (de exemplu speciile Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera etc.). Frecvent folosite sunt următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie, raigras englezesc), Poa pratensis (firuța), Poa annua, Poa nemoralis (iarba deasă), Cynosurus critatus (pieptănariță), Phleum pratense (timoftica). Asocierea speciilor de graminee. De cele mai multe ori gramineele folosite pentru gazon nu se cultivă singure, ci în amestec de câte 3 sau
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
față de substanțele nutritive și umiditatea din sol, rezistența la umbră, la temperaturi scăzute, la tundere, rapiditatea de creștere și capacitatea de refacere a părților aeriene după cosire. Se pot menționa următoarele exemple: Pentru un gazon rezistent la călcare speciile Lolium perene - 40% + Agrostis alba - 25% + Festuca ovina 15% + Cynosurus cristatus 10% + Poa pratensis 10%. Pentru fixarea taluzurilor: speciile Agropyrus repens 40% + Agrostis stolonifera 40% + Deschampsia flexuosa 12% + Arenaria graminifolia 8%. Tatiana Sandu - Arhitectura peisajului. Curs pentru licență. Instalarea gazonului. Acoperirea suprafețelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Norma de sămânță este influențată de calitatea semințelor, spațiul de nutriție necesar bunei dezvoltări a plantelor, perioada în care se fac semănăturile, însușirile patului germinativ etc. (de exemplu la Agrostis stolonifera -17-25 kg/ha, Festuca rubra 70-110 kg/ha, Lolium perene 140-200 kg/ha.). Adâncimea de semănat este de 0,5-2,5 cm. B. Instalarea gazonului prin brăzduire Brazdele de iarbă sunt bucăți de brazdă de iarbă cojite și rulate (pentru a fi transportate) care ulterior se desfășoară și se aplică
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
brazdă cântărește peste 20 kg, în funcție de cantitatea de apă din aceasta. Întreținerea și îngrijirea gazonului 1. Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani și se realizează prin însămânțare în primăvară a unor noi cantități de semințe de graminee deoarece, deși perene, acestea au totuși o longevitate determinată (ex. 10-12 ani la gramineele de talie mică și 4-6 ani la Lolium perene). Pentru acesta se folosește 25-50% din norma de sămânță folosită la înființare. 2. Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
după 5-10 ani și se realizează prin însămânțare în primăvară a unor noi cantități de semințe de graminee deoarece, deși perene, acestea au totuși o longevitate determinată (ex. 10-12 ani la gramineele de talie mică și 4-6 ani la Lolium perene). Pentru acesta se folosește 25-50% din norma de sămânță folosită la înființare. 2. Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede. În general, periodicitatea cosirii și tunderii gazonului este influențată de specie, amestecul de specii, condițiile staționale și destinația
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nu numai depistarea și tratamentul bolilor genetice ci și profilaxia lor activă. Se realizează astfel o îmbinare între teorie și practică, între fundamental și aplicativ. Modelul pulstonic din domeniul microundelor al unui ghid de rezonanță circular pentru celula vie - viul peren și bioidentitatea Domeniul microundelor reprezintă un domeniu al științei ce studiază emisia luminoasă cu lungimile de undă cuprinse între valorile: 10-5μm → 10-2nm. Ghidul de undă circular se propagă pe modurile de tip undă magnetică (TM), de tip undă electrică (TE
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de asemenea, pentru că aruncă vina pe individ, el fiind cel care poartă insatisfacția în sine însuși. Care ar fi, totuși, utilitatea ei pentru psihologia organizațional-managerială? Ea poate constitui un punct de pornire în formularea și, eventual, soluționarea unor probleme aproape perene ale psihologiei generale și psihologiei personalității, cum ar fi problema relației dintre înnăscut și dobândit sau a relației dintre stabil și dinamic în personalitate. Argumente pro sau contra recoltate și din mediile organizaționale n-ar fi decât benefice. Plus că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
scăparea obținută de nurii vreunei crudități sexuale, ofertă ce nu poate fi refuzată nici - sau mai ales - de-un Mick Jagger. A cărui personalitate de excepție a salvat un eveniment ce putea să devină al doilea Altamont, în organizarea uteciștilor pereni ai plaiurilor valahe... VERBA WOLANd Perfecțiunea Ruxandra CESEREANU Puține lucruri desăvârșite am văzut pe lumea aceasta: dar unul dintre ele este, cu siguranță Ăjur), eseul cinematografic semnat de Gregory Colbert și intitulat Ashes and Snow. Gregory Colbert a inițiat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
fi analizate în continuare. Dar mai întâi câteva cuvinte despre rolul și funcțiile tradiționale ale povestirilor ne vor furniza o perspectivă utilă asupra acestui subiect. Povestirile în context În comunitățile tradiționale, povestirile jucau un rol central în viața oamenilor. Elementele perene ale vieții erau transmise prin intermediul povestirilor. Povestirile spuse din generație în generație transmiteau valori durabile și învățăminte despre viețile trăite profund. Povestirile tradiționale au urmat un pattern etern și universal. Acest pattern are multe versiuni și poate fi reprezentat ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
conectează cu cele mai profunde părți ale sufletului nostru. Povestirile sacre sau tradiționale ating o axă a vieții pe care o regăsim cu toții în interiorul nostru. Povestirile vieții pot servi, de asemenea, acestor patru funcții clasice întrucât conțin temele și motivele perene pe care le găsim în orice mitologie activă. Aceste funcții sunt deservite de povestirile vieții în patru domenii diferite. Funcția psihologică Povestirile, prin elementele și motivele lor profund umane, ne pot ghida, etapă cu etapă, pe întreg cursul vieții. Ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
dilemele, conflictele și triumfurile umane, dar și să aprecieze mai mult modul cum sunt însușite, modelate, păstrate, experimentate și înțelese valorile și credințele de-a lungul timpului. Cercetătorii ar putea analiza modul în care povestirile vieții surprind teme universale și perene ce par să-l conecteze pe povestitor, indiferent de epocă și cultură, familia, prietenii și cei din jur; de asemenea, cum ar putea el să aibă un sentiment de venerație față de propria viață și toate aspectele sale și experiențele-limită sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Ele surprind înțelepciunea vieților trăite și ne arată tendințele dezvoltării umane și posibilele căi de urmat. Poate cel mai important lucru este că ne conduc spre spiritul uman, sentimentele noastre cele mai profunde, valorile după care ne ghidăm și semnificațiile perene ale vieții. Mulți dintre naratorii cu care am colaborat mi-au spus cât de mișcătoare este experiența de a-ți relata povestea sau a o asculta pe a altcuiva. Împărtășim darul poveștii noastre pentru confirmarea și claritatea pe care ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
va primi. În ce privește destinul individual însă, știm că omul se poate mântui aici, în istorie. Hristos s-a făcut om ca noi să ajungem dumnezei, după har. Omnisciența sau preștiința lui Dumnezeu nu presupune anularea libertății umane într-un fatalism peren sau într-o predestinare inertă. Dimpotrivă, Adam, prin alegerea sa, oricât de nefericită ar fi fost, a demonstrat cu prisosință că darul sau, mai degrabă, povara libertății este la îndemâna noastră. Alegem tocmai ca să scăpăm de această povară. Hristos, noul Adam
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
SUBSTANȚE DIN ACEEAȘI GRUPA (CU ACEEAȘI BAZĂ TOXICĂ). 1.2. BOLILE ORZULUI Viroze 1.2.1. Piticirea galbenă a orzului - Barley yellow dwarf virus Boala este considerată ca cea mai răspândită și păgubitoare viroză a cerealelor cultivate și a ierburilor perene. În lucrările lui P. Ploaie din 1973 și 1977 se evidențiază faptul că această boală virotică este frecventă în tarlalele de orz semănate timpuriu. Simptome. Plantele de orz infectate în toamnă prezintă pe frunze o îngălbenire aurie sau portocalie care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni. Prin infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]