4,422 matches
-
se pare cea mai dramatică. Iată cum începe Timothy Garton Ash capitolul "Islam in Europe" din lucrarea atât de sugestiv intitulată Facts are Subversive: "Într-o zi însorită din vara anului 2006, am vizitat celebra bazilică Saint Denis, aflată la periferia Parisului. Am admirat maiestuoasele morminte și monumente funerare ale regilor și reginelor Franței, inclusiv mormântul regelui Carol Martel ("Ciocanul"), a cărui victorie de la Poitiers din 733 împotriva armatelor islamice este apreciată că ar fi oprit potrivit interpretării larg răspândite islamizarea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
să cunoască principiile care reglementează folosirea acestora, spiritul modern În care trebuie aplicate, funcțiile și sfera lor privilegiată de aplicabilitate și să găsească o alternativă metodologică optimală. d) Studiul metodologiei instruirii și educației, departe de a se mai situa la periferia preocupărilor teoretice și cu atât mai puțin a celor practice, reprezintă un capitol fundamental În didactica modernă, În științele educației, În general. Și dacă multă vreme cultul metodei avea să Însemne pentru unii un indiciu al absenței gândirii, al lipsei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
realizat accesul de masă la educație arată că singurul factor ce contează este distanța (instituțională) față de nucleele modelului statului național. Astfel, coloniile cele mai importante ale țărilor europene adoptă mai repede principiile educației de masă decât țările independente aflate la periferia sistemului mondial capitalist 1. 1.9. Discuție. Învățământul de masă în România comunistătc " 1.9. Discuție. Învățământul de masă în România comunistă" Analizele de până acum arată caracterul sui generis al evoluției demografiei școlare de după al doilea război mondial. Modelul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale căror proprietăți pot fi analizate independent de caracteristicile personale ale celor ce le ocupă și care sunt exterioare una celeilalte, dar definibile unele în raport cu celelalte; formulele de raportare reciprocă a pozițiilor sunt de tip spațial (apropiere, distanță, deasupra, dedesubt, periferie, centru). Acest spațiu ce descrie relațiile dintre diferitele poziții face inteligibile practicile agenților care nu derivă din caracteristici intrinsece ale acestora, ci din poziția pe care o ocupă în spațiul social. Spațiul social este construit în așa fel încât agenții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unei imagini de sine echilibrate, a demnității și respectului de sine și față de ceilalți. Se ajunge astfel la acceptarea diferențelor firești dintre oameni, la creșterea spiritului de toleranță și la evitarea etichetărilor globale care pot împinge pe unii elevi spre periferia grupului școlar, cu efecte negative asupra personalității acestora. Formarea atitudinilor, elementele structurale principale ale caracterului, implică metode și tehnici specifice. Complexitatea și unicitatea ființei umane nu permite formularea și recomandarea unei singure strategii. Fiecare domeniu al vieții are particularități și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
viziunea de ansamblu care stă la baza programelor de igienă publică și planificare urbană, În special În acea perioadă din istoria României, când expansiunea urbană În București, dar și În alte orașe Însemna, pur și simplu, adăugarea unei mahalale la periferie 42. Insistența lui Moldovan asupra raționalizării proceselor de extindere a orașelor avea similitudini cu ideile de planificare urbană dezvoltate de Henri Prost și de alți arhitecți implicați În replanificarea spațiilor urbane din Franța, la sfârșitul secolului al XVII-lea43. Moldovan, la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel mondial prin analiza pe care o face economiilor subdezvoltate din țările aflate la periferie. Vezi Love, Crafting the Third World. 68. Mșihailț Mșanoilescuț, „Date rasiale românești”, Lumea nouă, vol. 10, nr. 5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și de revoluția planetelor în jurul axei lor apoi, ceea ce l-ar fi încântat pe Iulian, admirator al Soarelui neînvins, în jurul acestui astru. Or, poziția oficială a Bisericii este geocentristă: Dumnezeu a făcut Pământul perfect, el n-ar putea evolua la periferia universului... Pentru a fi susținut aceleași idei, Giordano Bruno a fost ars pe rug în 1600, condamnat de Biserică, iar Galilei a scăpat de puțin aceleiași pedepse grație unei retractări cât se poate de clare. A fi creștin, susține Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
proastă reputație. Acest trup șubrezit interacționează cu o epocă și ea bolnavă. Carnea nu e nimic fără înscrierea ei într-o epocă. Epicur îi aparține integral: născut în insula Samos, neatenian deci, el debutează cu handicapul de a proveni din periferia culturală; tatăl său, învățător, cunoaște, bineînțeles, cultura dominantă, dar funcția lui trădează o poziție dominată, întrucât profesia lui revenea în mod obișnuit unor sclavi specializați; mama sa recită rugăciunile rituale și merge din casă în casă, dintr-un loc sfânt
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fie greacă și devine romană. Epicur își creează școala, își constituie doctrina și o predă în acest context: fragil din punct de vedere fizic, declasat din punct de vedere social, evoluând într-un moment politic decadent, el cumpără Grădina, la periferia Atenei îde vreme ce tot evoluează la periferia filosofiilor oficiale) și o transformă într-o enclavă de rezistență. Să te schimbi pe tine mai curând decât să schimbi ordinea lumii, ideea va deveni formulă sub pana lui Descartes: ea triumfă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
școala, își constituie doctrina și o predă în acest context: fragil din punct de vedere fizic, declasat din punct de vedere social, evoluând într-un moment politic decadent, el cumpără Grădina, la periferia Atenei îde vreme ce tot evoluează la periferia filosofiilor oficiale) și o transformă într-o enclavă de rezistență. Să te schimbi pe tine mai curând decât să schimbi ordinea lumii, ideea va deveni formulă sub pana lui Descartes: ea triumfă deja în proiectul epicurian. Când lumea se prăbușește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în care nu se promite că fericirea va fi atinsă mâine, într-o altă lume sau într-o altă viață, ci aici și acum cu trupul pe care-l ai, fiind ceea ce ești, în cadrul geografic decupat de voința oamenilor, la periferia Atenei. Grădina lui Epicur este anti-Republica lui Platon. Căci Cetatea autorului dialogului Phaidon e perfectă pentru că este ideală și inexistentă, ea scânteiază, dar cu sclipirile bijuteriilor false, strălucește, dar precum decorurile de teatru, unde nu poate sta nimeni... Epicurismul creează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
alegerea bună constă în viața filosofică. Vila Papirusurilor oferă exemplul inventării unor posibilități de existență alternative la implicarea directă în cetate. Ea funcționează asemeni comunității lui Epicur, despre care nu dispunem de nicio informație: cum arăta această faimoasă Grădină din periferia nord-vestică a Atenei? Ce suprafață avea? Importantă, din câte se pare, pentru că se știe, de la Diogene Laerțiu, că prețul terenului și al clădirii s-a ridicat la optzeci de mine - mai mare decât acela al unei trireme, navă de război
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
social - universitate, căsătorie etc - este dependent și de distanța spațială sau socială, de apropierea fizică sau sentimentală, de rudenii. Dacă un element social este sau nu o instituție depinde și de relativa sa centralitate, în sisteme nucleurile fiind instituții în raport cu periferiile. Astfel, o asociație poate fi mai mult o instituție pentru un non-membru decât pentru un membru. Cu cât o practică este mai dificil de schimbat de către cineva, cu cât o poate influența mai puțin și cu cât este mai mult
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2000” lansată în 1999 de Comisia Europeană). Coeziunea teritorială, înțeleasă ca distribuția echilibrată a activităților la nivelul UE, vine în completarea coeziunii economice și sociale. Dezechilibrele teritoriale vizate de obiectivul obținerii coeziunii teritoriale se referă la discrepanțele de dezvoltare centru - periferie la nivel sistemelor naționale de localități urbane și rurale (de la diferențele oraș - zonă suburbană la zonele rurale complet izolate sau la diferențele spațiale dintre centrul și periferia unui oraș, asociate cu probleme grave de excluziune socială). Printre obiectivele fundamentale ale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vizate de obiectivul obținerii coeziunii teritoriale se referă la discrepanțele de dezvoltare centru - periferie la nivel sistemelor naționale de localități urbane și rurale (de la diferențele oraș - zonă suburbană la zonele rurale complet izolate sau la diferențele spațiale dintre centrul și periferia unui oraș, asociate cu probleme grave de excluziune socială). Printre obiectivele fundamentale ale p.t. se numără: - dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor; - ameliorarea calității vieții; - gestiunea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului; - utilizarea rațională a terenurilor. Practica evidențiază și promovarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
locuințelor este și ea de calitate îndoielnică (Pásztor, 2005, pp. 123-124). În context românesc însă, segregarea socială nu e legată exclusiv de mediul urban. În sensul acesta, este de amintit cazul romilor, al comunităților de romi așezate nu doar la periferia orașelor (Stănculescu și Berevoiescu, 2004), ci și a satelor sau chiar separate de satul/comuna propriu-zisă, în apropierea râurilor, pădurilor sau a unui teritoriu „al nimănui”, aflat în paragină (Sandu, 2005) (vezi ghetouri). Majoritatea analizelor care vizează cauza segregării se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de caz, se demonstrează faptul că acest model descrie, în primul rând, structura orașelor americane moderne. Sjoberg (1973) dovedește faptul că modelul nu este valabil în cazul orașelor preindustriale, unde statutul social al locuitorilor orașelor a scăzut de la centru spre periferie. La aceleași concluzii s-a ajuns și prin studiile de caz ale lui Musil (1973), despre Praga, sau Chombart de Lauve (1976), despre Paris. 2. Revenind la prima categorie a criticilor modelului cercurilor concentrice, Homer Hoyt a fost primul care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
model sectorial (sector model). Conform acestei teorii, structura orașului nu este una asemănătoare cercurilor concentrice, orașul divizându-se în sectoare (Hoyt, 1973, p. 176). Aceste sectoare nu au neapărat forma unui cerc, putând lua diferite forme, distanțându-se chiar până la periferia orașului. Unele activități, cum ar fi, de exemplu, cea manufacturieră și de desfacere tind să se extindă și în celelalte sectoare, fără să rămână concentrate în centrul orașului. Astfel, forma oricărui oraș este cu mult mai neregulată decât sugerează Burgess
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
postfordistă a schimbat total acea structură urbană pe care o regăsim în modelele ecologiste. Pentru o descriere a acestui model, autorii utilizează metafora keno capitalism, ale cărei principale caracteristici sunt lipsa unui centru sau, mai exact, un centru dominat de periferie, existența relațiilor globale alături de cele locale, stratificare socială fluidă, respectiv relocalizarea proceselor urbane. Toate acestea duc la o structură urbană fluidă și mai haotică decât afirmă membrii școlii din Chicago, numită de către Dear și Flutsy nonstructură. O descriere a orașului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe de o parte, în structura pe care o propune, pe de altă parte, în introducerea unor termeni și elemente noi, cum sunt edge cities, respectiv gated communities, ca realități ale orașelor mari de astăzi. Sintagma edge cities („orașe de periferie”) se referă la acele spații din afara spațiilor urbane tradiționale, foste suburbii sau zone periferice semi-rurale, unde se concentrează comerțul, afacerile, consumul și locațiile pentru petrecerea timpului liber. Aceste forme urbane tind să devină modelul în care se realizează extinderea orașelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
parte, însuși conceptul de dezvoltare economică este unul multidimensional, dezvoltarea economică reprezentând nu doar starea economiei la un moment dat, ci și potențialul acesteia, capacitatea de a genera și susține creșterea economică. Inițial, problematica dezvoltării sociale apare în țările de la periferia imperiilor moderne, odată cu destrămarea acestora. Cucerirea independenței de către țări din America Latină și, mai târziu din Europa, a dus la apariția unui număr important de state independente. Aceste state, conștientizând decalajul de dezvoltare pe care îl au față de țările din centrul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în fapt, o dependență economică, un cerc vicios, în care periferia furnizează materie primă (ieftină) și primește în schimb produse tehnologice finite (scumpe) pe care nu le poate produce la nivel național din cauza („întreținerii”) subdezvoltării. În acest sens
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în fapt, o dependență economică, un cerc vicios, în care periferia furnizează materie primă (ieftină) și primește în schimb produse tehnologice finite (scumpe) pe care nu le poate produce la nivel național din cauza („întreținerii”) subdezvoltării. În acest sens HYPERLINK \l "Santos" Dos Santos (1971) afirmă că dependența sateliților de fosta metropolă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu le-a avut; - țările occidentale, de pildă, n-au experimentat colonialismul, pe când țările Lumii a Treia au fost colonii ale celor occidentale; - experiența colonială a alterat radical calea lor de dezvoltare. HYPERLINK \l "Frank" Frank (1966) arată că inferioritatea „periferiei” în raport cu „centrul” (pe dimensiunile productivitate economică, acumulare de capital și tehnologie) nu poate duce decât la o „dezvoltare a subdezvoltării” perpetuă, prin migrarea continuă a resurselor (umane, capital financiar, materii prime) dinspre „satelit” către „metropolă”. O altă formă de dependență
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]