1,460,996 matches
-
lui Vespasian în legătură cu cei care au fost principalul instrument al tiraniei instaurate de Nero. Și, pentru ca tacâmul să fie complet, și atunci, ca și azi, au existat nostalgici: Suetonius spune că foarte mulți ani după sinuciderea ultimului iulio-claudin se găseau persoane care să pună flori la mormântul său! Mi se pare că Iorga spune undeva că istoria este săracă în scheme.
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
infractorul". îl eliberează pe infractor pare deja o prețiozitate. l Erată. Cronicarul speră că nu le-a fot greu cititorilor să-și dea seama că junimistul Vasile Pojor (din articolul de la Revista revistelor din nr. 16) este una și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A apărut ALMANAH 2004 al Academiei Cațavencu. Tema: Viciile și românii. Ia să vedem ce vicii au românii. Dar mai întîi, capitolele introductive: Cele zece păcate mișto, Despre vicii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
fi Șolohov, ci un oarecare ofițer alb, ucis în războiul civil, din a cărui raniță Șolohov ar fi luat manuscrisul și l-ar fi dat drept al său. În editurile unde s-a publicat Donul liniștit au sunat telefoanele, și persoane anonime anunțau că urmează să apară la ei o bătrânică, mama autorului Donului liniștit. Ea a pornit să restabilească dreptul de autor al fiului decedat. Misterioasa bătrânică n-a apărut însă, dar calomnia a continuat să se lățească..." Prin scrisoarea
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
un enigmatic D* și prefațată de A. Soljenițîn. În urma analizei, concluzia autorului (dovedit în anii '90 a fi o autoare, Irina Nikolaevna Medvedeva, cercetătoare din Leningrad, soția pușkinologului B.V.Tomașevski) era că romanul Pe Donul liniștit este produsul a două persoane diferite: un "autor", artistul creator ce a furnizat cea mai mare parte a materialului, și un "coautor", un "publicist agitator" care a montat diverse bucăți, a inserat noi personaje, acțiuni, dialoguri, ajustând astfel manuscrisul inițial pentru a se potrivi noilor
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
pertinente, asigură obiectivitatea dorită de autor; excepție face doar vehemența cu care comentează, polemizează cu versiunea Andrei Șerban. Că i-a displăcut această montare este de înțeles, dar eu parcă îmi amintesc de mai multe intervenții în presă semnate de persoane cu prestigiu cultural (mai ales oameni de teatru, de litere) în favoarea spectacolului, decât am regăsit aici; poate că memoria mă înșeală și reacția a fost chiar unanim negativă, dar... Aș mai adăuga că dintre reluările concertante ale partiturii cred că
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
Mircea Mihăieș Ce-o fi având puterea politică atât de fascinant încât să te transforme din funcționar banal în paiață respingătoare? Din persoană respectabilă în mincinos patentat? Din ființă normală în lăudăros nerușinat? Din om în curvă? Mă întreb, de vreo cincisprezece ani, ce-i împinge la delirurile, individuale sau colective, pe oameni care, altminteri, ar avea lucruri mai bune de făcut decât
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
cincisprezece ani de dominație discreționară, ei n-au reușit să producă o marfă politică onorabilă. Într-adevăr, a ieși la bătaie cu aceiași și aceiași Popescu, Pașcu, Mitrea sau Agathon a devenit nu doar contraproductiv, ci și sinucigaș. Astfel de persoane, prin simpla lor prezență, creează antipatie. Așa s-a ajuns la soluția Geoană (...restul îl știți). Că omul a mușcat fără să clipească din momeala întinsă, spune totul despre cât de independent este. Că în sinea lui își blestemă zilele
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
pe cărările din Anzi și traversînd deșertul, de la Islay la Arequipa. ș...ț XIV. Lupta cu îngerul Papeete, septembrie 1901 Cînd Paul convocă, la Primăria din Papeete, pentru 23 septembrie 1900, un miting al Partidului Catolic împotriva "invaziei chinezilor", multe persoane, printre care prietenii și vecinii lui din Punaauia, fostul militar Pierre Levrgos și chiar propria lui femeie, Pau'ura, traseră concluzia că pictorul excentric și scandalagiu, înnebunise. Băcanul din Punaauia, chinezul Teng, refuzase de mult timp să-i mai vîndă
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
nenimic". Procedeul a rămas viu în limba vorbită, fiind atestat sporadic și în scris: e desigur o negare accidentală și stilistică, cu rolul de a marca hiperbolic absența, la sfîrșitul unei enumerări. O regăsim într-un interviu recent: "Era o persoană pragmatică, exactă, cu o vorbire concretă, cu dicție bună, cu ne-mieunat, ne-botic, ne-nimic..." (EZ 3327, 2003, 10). Structura negativă e mai neobișnuită și mai expresivă decît construcțiile privative echivalente ("fără mieunat, fără botic, fără nimic"); în final, apare
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
ecranizarea lui La Maladie de Sachs în 1999. Merită să urmărim îmblînzirea scorpiilor Virginie Despentes - care-și ia adio de la stilul trash în Bye-bye Blondie - și a lui Christine Angot, Ťgrande prętresse de l'autofictionť, care abandonează turgescența récit-ului la persoana întîi în favoarea empatiei reverențioase la adresa unor personaje cinstit ficționale, în Les Désaxés. Despre ele scrie Marianne Payot în L'Express un articol intitulat ŤBye-bye la provocť. Ar mai fi de menționat recent laureatul premiului Goncourt al liceenilor, Philippe Grimbert, psihanalist
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
susținătorului economic", reprezentativ pentru casă, gospodărie. Din atenta examinare a datelor, se deduce că fenomenul ar putea fi unul de substrat, întărit însă de modelul latin folosit eliptic. Analiza inscripțiilor latine din Dacia arată că tiparul era deja folosit, pentru persoane de origine autohtonă, chiar în paralel cu sistemul oficial roman: C. Iuli Prudentis ... qui Dines Sautis nat(ione) Bessus (numele adăugat fiind probabil - spune autoarea - cel al desemnării autentice, din realitatea cotidiană a vremii). Spațiul limitat - dar și gradul înalt
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
cadrelor... Iar predictibilitatea e sărutul morții pentru acest gen. Mă rog, poate fi interesant pentru cineva aflat la prima vizionare a unui thriller, dar cum genul e atât de uzat și abuzat de Hollywood, greu ai găsi o astfel de persoană...
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
ori pe ce lume se afla el atunci. l Rodipet S.A. ne comunică, sub semnătura dlui Iordan Bădeanu, președinte al C.A., că orice problemă de plăți o vom discuta exclusiv cu dna Director Angela Coman.. Și adaugă: "Contactarea oricărei alte persoane, cunoștințe etc. din Rodipet S.A. se consideră încercare de trafic de influență". Deducem că a ne solicita banii cuveniți și întîrziați de obicei, de la, să zicem, dl Bădeanu însuși, înseamnă trafic de influență. Nu ar fi mai firesc ca Rodipet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
Rodica Zafiu Rapiditatea cu care intră în circulație inovațiile lingvistice - deopotrivă formale și semantice - poate fi ilustrată cum nu se poate mai bine de un titlu jurnalistic recent: "ŤCăpșunariiť din Irak" (Evenimentul zilei = EZ, 3701, 2004, 3). Presupunem că o persoană care nu a urmărit în ultimii ani evoluțiile sociale și lingvistice românești (un român, să zicem, stabilit de mai multă vreme în străinătate, sau retras în munți, sau prins de o muncă foarte importantă, care nu i-a mai permis
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
ghetar, hăinar, parfumar, macaronar, pașaportar, șperțar etc.: unele ieșite din uz, altele neimpuse în circulație, altele devenite între timp curente și banale. Revenind la căpșunar, confirmăm că termenul are în utilizările actuale mai ales sensul de "culegător de căpșuni": "toate persoanele de sex feminin interesate de o carieră de căpșunar în Spania sunt rugate să se prezinte la preselecția organizată de AJOFM" (Timpolis 914, 2003); "printre cei afectați sînt, de pildă, Ťcăpșunariiť plecați la muncă în Spania" (EZ 26.03. 2004
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
milionari din Radovan. În comuna Radovan, județul Dolj, aproape toți localnicii cultivă căpșuni" (EZ 26.06.2004). Sensul de "culegător" absoarbe însă adesea și informația contextuală, astfel încît cuvîntul este folosit și pentru a desemna, generic (și ușor persiflant), orice persoană care muncește în străinătate: "Căpșunarii, ademeniți cu pensii suplimentare" (Curierul național 4158, 2004). Așa se poate ajunge și la utilizarea surprinzătoare de la care am pornit: cei plecați să cîștige în Irak fiind numiți "căpșunari" printr-un abuz ironic care creează
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
Cristian Teodorescu Citesc cu creionul în mînă interviurile persoanelor celebre în Romania. În mărturisirile personalităților controversate mă scufund cu o curiozitate aproape jenantă. N-am atîta imaginație încît să pot inventa epic personaje de tip Nicu Gheară, Fane Spoitoru, Dinel Staicu sau Gregorian Bivolaru. Cu personalitățile politice mă mai
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
Vladimir Tismăneanu i s-a reproșat că a vrut să-i retușeze imaginea lui Ion Iliescu, încercând să-l prezinte drept un democrat, în ciuda antecedentelor sale. Or, Tismăneanu n-a încercat decît să urmărească ce s-a întămplat cu o persoană care a avut o carieră politică zdruncinată în timpul regimului comunist și care, ulterior, a devenit președintele României timp de două mandate și ceva. În ceea ce privește valoarea de întrebuințare a acestei cărți, n-aș zice că e un volum de propagandă. Ea
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
realizarea individuală, deplin singularizată, a vocației umane" (Op. cit., p. 252). Citit sub acest unghi, am putea spune că Istrati e un utopist în dubla dimensiune semnalată, căci visează la binele și eticul colectiv și, în egală măsură, la respectul pentru persoana umană. Negocierea între cele două "morale" este pentru el inacceptabilă sau, poate mai exact, față de relativul echilibru dintre ele, opțiunea sa tinde să privilegieze eticul contra "realismului" politic și a acțiunilor ce decurg din el. Dacă suntem însă mai atenți
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
pildă atunci când vine vorba de Milano, orașul său natal, e în stare să recite rapid principalele obiective turistice menționate în ghiduri, adică Domul, Galleria Brera, Castello Sforzesco ș.a.m.d., dar nu recunoaște nici măcar drumul spre propria-i casă). În ceea ce privește persoanele din jurul său, lucrurile stau chiar mai rău: nu își recunoaște nici soția, nici fiicele, nici chiar pe frumoasa secretară poloneză, Sibilla, ca să nu mai spunem că nu reușeșete să își amintească nici măcar propriul nume. De aceea, la întrebări incomode pentru
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
lui Andreescu Să recapitulăm. Dl Gabriel Andreescu ne-a trimis în vară un articol iar noi am trimis articolul imediat la tipar. Nu i-am confirmat primirea pentru că nu avem vreme să corespondăm sau să vorbim la telefon cu toate persoanele care ne trimit ceva spre publicare. Textul urma să apară în numărul proxim și aceasta era confirmarea. Atât că, în preziua apariției, am constatat că articolul d-lui Andreescu apăruse deja în Observatorul cultural. L-am scos din pagină, ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
ele. Acum, când evoluția fatală a bolii se precipita, rudelor apropiate le venea greu să insiste. Ar fi însemnat a-l face să înțeleagă că moartea îi era apropiată. Am rămas surprins că mi se adresează mie și nu unei persoane de o mai mare popularitate, de pildă Petru Comarnescu, eu neavând nici o calitate oficială și nici vreo funcție deosebită. Unde mai pui că și pentru mine postura în care m-aș fi aflat era din cale afară de delicată. Șerban mi-
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
știe cine este deținătorul lor), am dubii în ce privește realitatea. Imediat după moartea lui Ion }uculescu au început să circule multe legende pe care timpul le-a dezmințit, reducându-el la simple presupuneri, lipsite de temei, sau pure invenții imaginare ale unor persoane care au încercat să-și dea importanță. Cert este însă că pictorul i-a dictat fratelui său mai vârstnic un sumar de intenții, în dorința întocmirii unui repertoriu de subiecte care să-i fi servit ca "aide memoire". Acest sumar
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
Joe Esterhaz, George W. Bush, Ossama bin Laden (am citat o infimă parte din personajele acestui "roman"), viii și morții, manifestările antiglobalizare și războiul împotriva terorismului, bunele și mai puțin bunele, relele și mai puțin relele. Peste toate subiectele și persoanele din carte autorul trece cu viteza cu care se schimbă subiectele la știrile de seară. Ceea ce rămîne este o violentă impresie de autenticitate, o imagine excelent condensată a lumii de azi și o intresantă (în bună măsură discutabilă, dar tocmai
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
alieneze câțiva suporteri de marcă. O sintagmă preluată de la Mircea Cărtărescu, cea referitoare la "maioneza tăiată" a culturii române, folosită cu dezinvoltură, i-a deranjat pe destui oameni de calitate, care-au văzut în afirmația tranșantă un atac inelegant la persoană. Evident că H.-R. P. nu se gândea la ei, dar specia creatorului e iritabilă prin excelență. Fără un dram de provocare, fără ambiția de a fi un "descălecător", de ce te-ai mai înhăma însă la exasperanta, frustranta și plina
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]