1,171 matches
-
este determinată prin: a. analiza proprietății imobiliare; b. analiza vecinătății; c. clasificarea conform standardelor internaționale BOMA; d. calculul ponderii numărului de metri pătrați care au fost Închiriați În anul precedent. 4. Obiectivele publicității trebuie să răspundă la: a. informare; b. persuasiune; c. amintire/reamintire; d. toate cele de mai sus. 5. Principalele obiective ale sistemelor de securitate din cadrul clădirilor de birouri sunt: a. detectarea intruziunilor; b. controlul accesului; c. supravegherea video; d. toate cele de mai sus. Capitolul 6 Managementul spațiilor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
al II-lea l-a indicat în Discursul său la O.N.U, pe 5 octombrie 1995, cu ocazia aniversării a cinzeci de ani de la fondarea ei: „Dacă dorim ca un secol de «constrângere» să lase spațiu unui secol de «persuasiune» trebuie să găsim drumul pentru a discuta, printr-un limbaj comprehensibil și comun, despre viitorul omului. Legea morală universală, scrisă în inima omului, este acel tip de «gramatică» ce servește lumii pentru a înfrunta această discuție despre viitorul său” (Osservatore
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt construite în mod discret la antipodul publicității făcute de urbanismul participativ în acest sens. Profesioniștii urbanului caută mai degrabă să vândă imaginea orașului și să pună în valoare politica municipală, decât să integreze opiniile locuitorilor în elaborarea acțiunii publice. Persuasiunea primează în fața ascultării cetățenilor. Eficacitatea se împacă greu cu dezbaterea publică. "Interesul general urban, simbolizat de proiectul orașului subliniază Serge Wachter presupune realizarea unui consens care să nu fie afectat de procedurile de deliberare și de confruntările de idei și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Fără să realizeze o teorie a culturii de consistența celei a lui Blaga, B. a abordat domeniul cu febrilitatea imaginativă a poetului. Fastul lexical și solemnitatea stilului, procesiunea sărbătorească a ideilor, cadența muzicală a frazelor, poza oraculară exercită o subtilă persuasiune asupra cititorului. Pentru Dan Botta, lumea devenea reală când începea să-și reveleze structurile ei profunde; adică, atunci când ochiul minții începea să desprindă, înapoia aparențelor, imaginile eterne, figurile mitice. MIRCEA ELIADE SCRIERI: Eulalii, precedate de Veghea lui Roderick Usher, parafrază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
fiind mai degrabă rodul activității guvernamentale, dar cum, pe de o parte, ne-am obișnuit să denumim guvernările ca fiind "regimuri" legate de diverșii președinți, iar pe de alta, cum, până la urmă, guvernul acesta nu exista fără efortul său de persuasiune asupra PC, putem începe cu asta. Un alt câștig ar putea fi un anume aplomb al politicii externe, absent la predecesorii săi, Iliescu și Constantinescu, în care intră și un ton mai ferm față de Rusia, dar și intensificarea relațiilor cu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Mioara Anton, Propagandă și război 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Deși studiile sale au fost realizate când cercetările de psihologie socială erau abia la început, el a avut meritul stabilirii principiilor de bază ale propagandei de război: dezinformarea, intoxicarea, manipularea, persuasiunea. O altă direcție în analiza conceptului o oferă autorul Serghei Ceahotin în Le viol des foules par la propagande politique (Paris, 1952, p. 33). Această lucrare a apărut în România în traducerea lui Mihnea Columbeanu (Violul mulțimilor prin propagandă politică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sale didactice. Un profesor care se transpune în rolul elevului și va înțelege nevoile, particularitățile acestuia și va acționa astfel încât să contribuie la constituirea autonomiei acestuia, câștigând în același timp simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la constituirea autonomiei acestuia, câștigând în același timp simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vorbește despre noutatea argumentului (în măsura în care el nu se regăsește în repertoriul de argumente al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
îndoctrinare? Învățământul. dacă acesta este însoțit și de puțină religie, predată defectuos, sau de alte tipuri de ideologii, șansa este și mai mare“ (C. Cucoș, 1999, p. 218) În sfera socialului, în general, și în cea a educației, în special, persuasiunea poate fi benefică sau malefică. aspectul benefic se materializează atunci când (emițătorul) profesorul îndeplinește competent rolul de consilier tehnic și afectiv, de persoană cu experiență dispusă să împărtășească din această experiență, atunci când înțelege că fiecare elev este un exemplar unic și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
gradul de autonomie. Dimpotrivă, atunci când profesorul se complace în postura de supraveghetor preocupat doar de menținerea ordinii și de verificarea însușirii exacte a „adevărurilor lui“, atunci când se găsește „în fața clasei“ și nu „în clasă“, „în fața elevilor“ și nu „între elevi“, persuasiunea sa este malefică sau, în cazul fericit, inexistentă și sunt puține șanse să crească gradul de autonomie al elevilor. Referitor la comunicarea didactică, literatura de specialitate face distincție între competență lingvistică și competență comunicațională (S. Marcus, 1999, p. 103). Competența
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
113). Adesea însă, componenta afectivă a conduitei profesorului exercită o influență mai mare asupra universului mental al elevilor decât cea intelectuală. Numeroase studii au analizat relația de simpatie și de solidaritate dintre profesor și elevi, folosirea umorului, a puterii de persuasiune, comportamentul prietenos al profesorului, abilitatea de a-și modifica propriul comportament. În încheiere se poate spune că relația de comunicare ce se stabilește între profesor și elev este un factor important al construirii autonomiei celui din urmă, cu aportul consistent
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
specifice diferitelor vârste și niveluri de pregătire pentru. 3. Abilitarea În realizarea unor strategii creative de prelucrare selectivă a diversității ofertelor, stimulilor orientativi spre bunuri, servicii, activități de divertisment. 4. Abilitarea În formarea unei strategii de reziliență În raport cu tehnicile de persuasiune și manipulare folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul psihologului de familie În pregătirea tinerilor pentru o societate de consum 1. Familia contemporană strigă help-me! Ultimul deceniu al secolului XX
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai mare parte de influență, un mai mare impact asupra celorlalți și să-și organizeze mai bine propria viață. Descrierea caracteristicilor asertivității demonstrează că nu orice acțiune de influență socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de influență, un mai mare impact asupra celorlalți și să-și organizeze mai bine propria viață. Descrierea caracteristicilor asertivității demonstrează că nu orice acțiune de influență socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
viață. Descrierea caracteristicilor asertivității demonstrează că nu orice acțiune de influență socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
arii ce permit delimitarea unor fenomene, efecte psiho-sociale și tendințe sunt: 1) Perceperea informației și comportamentul de cumpărare ce scot În evidență: capcane, distorsionări și limite În procesarea informației. Pe această dimensiune se Înscriu: prețurile psihologice, imaginile subliminale, publicitatea și persuasiunea, etc. 2) Simțurile și comportamentul cumpărătorului psihologia mediului și a ambianței care evidențiază inducerea influenței prin muzica ambientală, promovarea mirosurilor și rolul culorilor și luminii În stimularea comportamentului de consum. 3) A treia arie subliniază puterea vânzătorilor În influențarea clienților
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
homo consumericus” În planul consumului de medicamente este o sarcină ce revine familiei și activității corelate a celor doi specialiști - medicul de familie și psihologul de familie. Nu trebuie pierdut din vedere asaltul continuu direct sau indirect prin metode de persuasiune pe care firmele, mărcile, companiile, producătorii Îl dau În direcția fidelizării consumatorilor pentru maximizarea profiturilor. Ca urmare, consumatorii de medicamente - și cine nu ajunge să consume medicamente pe parcursul existenței? - trebuie responsabilizați, educați dar și protejați Într-o societate de hiperconsum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]