7,838 matches
-
înregistrarea procesului de generare a datelor presupune cunoașterea metodei de selectare a eșantionului, precum și a modului exact de formulare a întrebărilor ce au fost adresate subiecților."7 Este posibil ca una din cauzele principale pentru care apar dificultăți în analiza pertinentă a datelor, la nivelul celor care le receptează și le interpretează, să fie tocmai lipsa de informații asupra modului în care a fost construit chestionarul. Dar în afară de această problemă care ține mai degrabă de caracterul mediat al comunicării rezultatelor, mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
stratificată în grupe omogene; în fiecare grupă este efectuată o eșantionare aleatorie simplă. 1.Toate straturile sunt asigurate pentru a fi reprezentate. 2.Este obținută o mai mare precizie a caracteristicilor populației rezultate din omogenitatea straturilor. 1.Trebuie cunoscute criteriile pertinente ale stratificării. 2.În general mai complexă și costisitoare decât o eșantionare aleatorie simplă. c. Sistematică: fiecare a n-a persoană este inclusă în eșantion 1.Simplitatea alegerii eșantionului. 1.O listă a populației trebuie să fie disponibilă. 2.Selecția
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
armoniei În slujba căreia ne punem! Această strategie a jucătorului În plan secund procedează la o retragere temporară, În așteptarea momentului favorabil, abia apoi preluând controlul operațiunilor. Succesul acestei opțiuni periculoase trece printr-o capacitate de acțiune pe atât de pertinentă În ritm pe atât de fulgerătoare În aplicarea sa. Învinsă În al doilea război mondial, Japonia și-a lăsat concurenții americani să-și dezvolte tehnologii inovatoare, apoi s-a concentrat pe perfecționarea lor, pentru a prelua avantajul, În momentul În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ceea ce Holmes Îi prezintă ca fiind elementar, dragă Watson! Aceste două moduri de comportament nu sunt antagoniste, ci complementare, deoarece preconcepțiile și cunoștințele lui Watson orientează percepția lui Holmes, ba chiar induc acea sensibilitate ce Îl conduce la identificarea semnelor pertinente. Nu există nici ruptură, nici etanșeitate Între aceste două forme de cunoaștere complementare. Watson nu e deloc nătângul care Înțelege abia pe urmă, iar Holmes nu e chiar genialul intuitiv care pricepe și dezleagă! Știința și Înțelegerea doctorului Watson constituie
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sau eliminarea concurenților, cât crearea cunoașterii, care să aducă fericire și satisfacție consumatorului prin intermediul produselor și al serviciilor la elaborarea cărora contribuie. Ipocrizie sau adevăr pe jumătate? Întreprinderea, care este capabilă să producă În modul cel mai rapid și mai pertinent posibil cunoștințe operaționale despre ceea ce trebuie optimizat sau creat, dispune de un atu strategic major asupra tuturor concurenților săi. În acest sens, fericirea și satisfacția consumatorului, Înțelese ca scop al Întreprinderii, sunt Însoțite de generarea de profituri, de sectoare de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Îmbogățesc apoi cunoștințele strategice ale Întreprinderii, care le transformă În capacitate și le dezvoltă. Aceasta presupune eliberarea de frâiele tranzacției, de toate viscozitățile ce Încetinesc operațiile. Managementul intermediar este strategic aici, prin aptitudinea sa de a accelera fluxurile În mod pertinent, ca niște hub-uri aeriene. În societatea cunoașterii, Întreprinderea trebuie să se ferească de maladia Alzheimer, ce i-ar ruina memoria. Împotriva acestei tendințe care amenință firma În curs de Îmbătrânire, japonezii recomandă punerea În rețea a informației, Întreprinderea-hipertext În cadrul căreia
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
vârful piramidei, are posibilitatea să dea o scrisoare de mulțumire, atât În interior, cât și În exterior, oricărei persoane care, din punctul său de vedere, a contribuit la Îmbunătățirea situației și a afacerilor Întreprinderii. Poate fi vorba despre o observație pertinentă referitoare la un client, despre o manieră de a acționa, despre o remarcă, o sugestie isteață sau o idee inovatoare și profitabilă. În acest scop, se utilizează cartonașe de dimensiunea unei cărți de vizită, dar se poate recurge și la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
număr de indicatori confirmă binele creat de aceste alegeri. La ingineri, acesta se traduce printr-o schimbare În ambianța și stilul de lucru. În interiorul diviziei, relațiile sunt foarte directe, fiecare având acces chiar și la mesageria directorului, dacă are ceva pertinent să-i spună. Dialogul este deschis, franchețea este esențială, la fel onestitatea și Încrederea, ce trebuie transmise asemenea cunoștințelor. Utilizarea hârtiei a fost limitată În favoarea unui recurs sistematic la tehnologiile informației, care centralizează cunoașterea, făcând-o totodată disponibilă pentru toți
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
departament să o utilizeze pentru a se transforma În organizație de studiu. Gestionarea cunoașterii face parte din capitalul și din proprietatea intelectuală a grupului. Referința la modelul SECI al lui Nonaka pentru a distinge Întreprinderile japoneze de cele nord-americane este pertinentă. Împărtășirea informației e o provocare permanentă pentru Întreprindere, alături de reducerea duratei ciclurilor dintre crearea de cunoștințe, diseminarea internă și utilizarea lor. Gestionarea cunoașterii se realizează În primul rând sub formă de Întrebări. Cum să creezi cunoaștere prin interacțiunile cu clienții
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
meselor luate În comun sau a seminariilor ținute În afara Întreprinderii, pentru ca participanții să se elibereze de presiunea și de necesitățile cotidiene. Astfel, Mediascope și-a redefinit misiunea și a declinat-o strategic În interior și În relațiile sale cu mediile pertinente printr-un slogan unificator energic, ce a devenit busola Întreprinderii. Mediascope este un creator, un activator și un amplificator de comunități și utilizează pentru aceasta toate mijloacele de comunicare În masă disponibile, luate individual sau combinat. Valoarea sa adăugată În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
citi neapărat!” Deși clasificarea respectivă intră În responsabilitatea departamentului de vânzări, toată lumea participă la ea. În această evaluare colectivă și itinerantă, o coloană Înregistrează numărul de cititori ai informației, alta permite atribuirea unui punctaj atunci când informația este considerată utilă și pertinentă. Salariații ale căror informații sunt reținute printre primele 20 dintr-o săptămână nu primesc nici un bonus special, dar constatarea este foarte valorizantă la nivel personal! Recent, a fost lansat un serviciu de informare electronică pentru clienții grupului Asahi, o parte
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
iar spațiul interior al magazinelor poate fi considerat un ba. În Japonia, Luis Vuiton este un mijloc de informare În sine, datorită valorilor pe care le vehiculează marca. Cum poate Dentsu să-i sporească valoarea lui Luis Vuiton? Prin informații pertinente (insights) despre consumatori? S-a trecut de la publicitatea one shot, demonstrativă și directă, la forme relaționale de marketing postmodern, interpretative și indirecte. Astăzi, cunoștințele de tip marketing nu mai sunt suficiente, problema centrală care se pune fiind cum să se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
calității și să se transforme În veritabile Întreprinderi de cunoaștere. Ceea ce diferențiază Întreprinderile Între ele este aptitudinea lor de a genera știință, de a produce cele mai bune adecvări la constrângerile și nevoile viitorului. Din această perspectivă, nu mai este pertinentă considerarea exclusivă a mijloacelor limitate ale Întreprinderii sau ale grupului. Cunoașterea fiind globală, capacitatea de a acționa În rețea devine critică. Pentru KDI, comunitățile de practici permit Învățarea colectivă pe baza a două concepte fundamentale: vital individual și dynamic ba
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
rețelele informale și relațiile de Încredere stau la baza schimburilor de cunoștințe; ele constituie referința acestora, pe această constatare bazându-se produsul piața cunoașterii pe intranet. KnowledgeMarket articulează un sistem de Întrebări și răspunsuri, de identificare a băncilor de date pertinente În funcție de nevoi cu un sistem de Împărtășire a documentelor. Această integrare reclamă participarea tuturor. Angajații implicați creează categoriile strategice pentru definirea orientărilor și a clasificărilor. Datorită naturii deschise a sistemului, unei Întrebări Îi pot corespunde mai multe răspunsuri, provenite de la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
tot unitar, pe când cele în direcția analizei componențiale consideră că relațiile dintre cuvintele unei anumite limbi trebuie stabilite pornind de la unități mai mici decât cuvântul. Componentele cuvântului au nume diferite de la un cercetător la altul: sem, semem, trăsături distinctive, trăsături pertinente ale semnificatului etc. De altfel, a vorbi de „cuvânt” ține de o tratare mai degrabă empirica. Pentru a păstra o anume rigoare, mai corect este a vorbi de „unități semantice”, ce pot fi mai mici decât cuvântul, ca, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
înregistrat simultan din puncte de vedere diferite. În opinia lui Germain, punctele de vedere e mai bine să fie degajate nu inițial, cum sugerează Granger, ci pornind de la o observare a contextelor lingvistice. Atunci se pot găsi cele cu adevarat pertinente 30. Există afinități între analiza pe câmpuri semantice întemeiata pe noțiunea de puncte de vedere și analiza pe trăsături de sens. De altfel, orice trăsătură de sens implică un punct de vedere. Dar analiza pe trăsături de sens pune în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
adaptează la condițiile psiho-sociale ale clasei, realizându-se o adevărată dialectică pedagogică - după expresia lui H. Wallon - În care și elevii, și profesorul se află Într-o constantă interacțiune și acomodare reciprocă, subtilă și neîncetată (Leroy, 1974, p.23). Informațiile pertinente despre performanțele fiecărui ins În parte și ale clasei cu care se lucrează, În ansamblu, stau la baza alegerii metodelor de lucru, constituind temeiul rațional pe care profesorul Își construiește metodologia pe care urmează să o aplice În continuare, comportamentele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tehnicii luării notițelor, pe care ar trebui să o stăpânească bine propriii lor elevi. De exemplu, nu toate cadrele didactice au obiceiul să strângă din când În când caietele de notițe, să le cerceteze cu atenție și să dea indicații pertinente În vederea ameliorării acestei tehnici de muncă individuală. Credem că așa se explică și faptul că la intrarea În facultate mulți studenți manifestă stângăcii și carențe În această privință. 4. Explicația - o metodă frecvent utilizatătc "4. Explicația - o metodă frecvent utilizată
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cultivă preocuparea de căutare a celei mai bune variante de soluționare, dorința de reflecție, de investigare, de a lua hotărâri. În ceea ce privește prelucrarea didactico-metodică propriu-zisă a exemplului de caz se va avea grijă: - să fie bine focalizat pe obiective clare și pertinente; - să se valorifice la maximum potențialul pedagogic oferit de cazul dat, asigurându-se cadrul teoretic, conceptual, corespunzător analizei care se Întreprinde, raportarea lui la ideile, principiile, legile, teoriile etc. cunoscute de elevi; - ca nivelul de dificultate pe care-l presupune
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
diferențe între noțiunea de cost Și cea de valoare. Cele două noțiuni sunt adesea confundate, valoarea fiind în general definită ca o sumă de costuri. La rândul său, costul poate fi considerat ca orice regrupare de cheltuieli contabile care este pertinentă a se efectua, în vederea luării unor decizii în entitate sau pentru a asigura controlul unei părți sau a ansamblului organizației (Planul contabil general francez, 1982). Însă distincția între cost Și valoare este redată de costurile ascunse, precum: termenele excesive, defectele
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cost nu este niciodată perfect sau absolut pentru că el rezultă dintr-o modelare a entității Și din multiple convenții, precum imputarea anumitor cheltuieli. În stabilirea costului, accentul nu trebuie pus pe precizia calculului, ci pe pertinența sa. Un cost este pertinent dacă el corespunde nevoilor utilizatorilor Și dacă este determinat la timp Și cu o precizie suficientă: un cost, chiar aproximativ, dar obținut la momentul potrivit va fi întotdeauna preferabil unui cost exact Și tardiv. Valoarea rezultă în urma unei operațiuni de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
aplicarea principiului prudenței s-a dovedit incapabilă în reflectarea imaginii fidele în conturi. Personaje marcante din această perioadă au propus modele care să permită practicii contabile să arate impactul inflației asupra situației financiare Și performanței entității, informații care să fie pertinente din punct de vedere economic Și financiar. Prin urmare, se impunea luarea unor măsuri care să aibă ca rezultat redarea încrederii în situațiile financiare, prin păstrarea puterii de cumpărare a banilor. Acest concept privind menținerea puterii de cumpărare a banilor
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
că fiabilitatea, deși respectată doar parțial, se adaptează mai bine evaluării în valori actuale decât evaluării în costuri istorice. Relevanța reflectă utilitatea informației contabile, ajutându-i pe utilizatori în evaluarea evenimentelor trecute, prezente Și viitoare. Evaluarea în costuri istorice este pertinentă doar într-o economie stabilă. În schimb, într-o economie inflaționistă, informațiile prezentate de o contabilitate în costuri istorice sunt false deoarece se recunoaște creșterea prețurilor ca profit, ceea ce poate duce la decapitalizarea entității. Contabilitatea în costuri istorice, fiind relevantă
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
același lucru se poate spune despre calculul cheltuielilor accesorii. De exemplu, în cazul în care societatea achiziționează două bunuri distincte în cadrul aceluiași transport, se pune problema repartizării cheltuielilor cu transportul, la cele două produse. Totuși, contabilitatea dispune de procedee/metode pertinente de repartizare a cheltuielilor indirecte, precum procedeul suplimentării, metoda ABC, ceea ce face ca acest aspect să nu mai fie un impediment. În cazul producției de active, costul istoric este reprezentat de costul de producție, care cuprinde ansamblul cheltuielilor directe Și
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
au valoare, cum este cazul instrumentelor de acoperire, Și care practic ar trebui să nu fie recunoscute, deși ulterior recunoașterii inițiale ele pot înregistra variații mari de valoare. De aceea se consideră că evaluarea la valoarea actuală ar fi mai pertinentă, deoarece permite evaluarea acestor elemente. Totuși, lipsa unei piețe active pentru o serie de elemente face dificil calculul valorilor actuale precum, costul curent sau valoarea realizabilă. Calculul este cu atât mai complex în cazul stabilirii valorii actualizate. Dificultățile în stabilirea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]