2,222 matches
-
intrând în dansuri macabre cu diavolul și aruncând vina asupra celorlalți. „Stăpânul tăcerii” este machiavelic-caragialianul Thot, un geniu al complotului. În Cafeaua domnului Ministru, înaltul personaj folosește o licoare otrăvită, menită să închidă gura unei patroane de bordel prea informate. Pescărușul în livada cu vișini, reușita autorului, vorbește despre compromis și așteptare ca strategii ale iubirii, aici Vania și Nora alcătuind un cuplu. G. a tradus și a adaptat pentru scenă numeroase texte din autori precum Corneille, Molière, A. P. Cehov, S.
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
La răspântie de veacuri și continuând cu jurnalul intim, Tudor Arghezi - cu poeme în proză, Ion Agârbiceanu - cu fragmente și schițe de roman, Liviu Rebreanu - cu două fragmente din Gorila și un fragment de Mărturisiri, Camil Petrescu - cu nuvela Moartea pescărușului (un text în continuarea romanului Patul lui Procust), G. Călinescu - cu scurte „proze și mistere”. Postum, se tipărește nuvela Noaptea focurilor de Gib I. Mihăescu. Fertilul experiment modernist al „autenticității” este ilustrat de nuvela Bunica se pregătește să moară și
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
numai adevărul..., București, 1936; ed. Craiova, [1992]; Glasul nevesti-mii, București, [1938]; Meeting, București, [1948]; Teatru, I-II, introd. Florin Tornea, București, 1956; Teatru, pref. Dumitru Micu, București, 1965; Patima roșie, îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1988. Traduceri: A. P. Cehov, Pescărușul, pref. Dumitru Solomon, București, 1967 (în colaborare cu N. Al. Toscani). Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 30-44, 430-433; Lovinescu, Critice, III, 112-114, IV, 28-32; Dragomirescu, Scrieri, 125-127, 265-266; Ibrăileanu, Opere, II, 202-208; Aderca, Contribuții, I, 212-218, 473-474; Mihail Dragomirescu, De la misticism
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
iubit prin viața trecătoare? Ele-au rămas în gânduri și-n universul meu. Cu mâinile spre zei le cer cu îndurare Să-mi lege nemurirea cu-al vieții curcubeu. Atunci voi trece pașnic, prin ale zării valuri, La fel ca pescărușul, spre norii de argint, Aș vrea să zbor departe, spre infinite maluri, Să pot ajunge-n stele purtat de dor și vânt. Cât mi-aș dori să văd iubirea cea curată Cu pașii de copilă, pierduți prin înserări, ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
am iubit prin viața trecătoare?Ele-au rămas în gânduri și-n universul meu.Cu mâinile spre zei le cer cu îndurareSă-mi lege nemurirea cu-al vieții curcubeu. Atunci voi trece pașnic, prin ale zării valuri,La fel ca pescărușul, spre norii de argint,Aș vrea să zbor departe, spre infinite maluri,Să pot ajunge-n stele purtat de dor și vânt. Cât mi-aș dori să văd iubirea cea curatăCu pașii de copilă, pierduți prin înserări,... V. DOUA VISE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
și cu noi pe-o singură cărare. Când m-ai îmbrățișat, tot cerul a plecat spre lumea lui, iar florile pictate pe rochița ta au plâns lăsând culori de vis iubirii noastre, fără orizont, clădită parcă-n țara nimănui de pescărușii viselor, care ne-au dus la porți de Paradis. Tu m-ai privit ca pe-un necunoscut și-am înțeles că e târziu, Făcliile din noapte-au suspinat, stingându-se ușor ca valul ... Citește mai mult Pe strada pașilor pierduți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
cu tine și cu noi pe-o singură cărare.Când m-ai îmbrățișat, tot cerul a plecat spre lumea lui,iar florile pictate pe rochița ta au plâns lăsând culori de visiubirii noastre, fără orizont, clădită parcă-n țara nimănuide pescărușii viselor, care ne-au dus la porți de Paradis.Tu m-ai privit ca pe-un necunoscut și-am înțeles că e târziu,Făcliile din noapte-au suspinat, stingându-se ușor ca valul... XI. DEPARTE...DEPARTE, de Daniel Luca, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
cu-al tău sărutdintr-un trecut lăsat deoparte.Ce-mi frânge inima, nu pot să spun,... XV. TE CHEM IUBITA MEA..., de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016. Când vântul bate țărmul meu de vis, Iar pescărușii pierd drumul spre soare, Te chem să vii pe-aleea florii de cais, Să-mi lași sărutul tău, ca pe o alinare. Pe valuri de lumină rătăcim din nou, Legați de dragostea cu ramuri aplecate, Aș vrea să fur, din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
toamna mângâiată de-amintiri Te-ascund sub frunza care pleacă-n nori, Am sa păstrez petalele de trandafiri Să te-nvelesc atunci când vin ninsori. Ca doi copii cuminți, prin ... Citește mai mult Când vântul bate țărmul meu de vis, Iar pescărușii pierd drumul spre soare,Te chem să vii pe-aleea florii de cais,Să-mi lași sărutul tău, ca pe o alinare.Pe valuri de lumină rătăcim din nou,Legați de dragostea cu ramuri aplecate,Aș vrea să fur, din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Un val venit din munții depărtării noastre Te-a căutat pe plaja unui vis uitat în zori, Dar s-a întors cu străluciri în zări albastre, Lăsând privirii mele o iarnă printre nori. Pe malul fără taine mai țipă-un pescăruș, El zboară peste dorul tăcerilor din noi, Ești noaptea mea, iubire, cu ochii tăi de tuș, Iar lacrimă-ți sunt eu și gând făcut din ploi. Îți simt în inimă ninsoarea cum se-așază Când focuri de lumină topesc dorința
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
mult Un val venit din munții depărtării noastreTe-a căutat pe plaja unui vis uitat în zori,Dar s-a întors cu străluciri în zări albastre,Lăsând privirii mele o iarnă printre nori. Pe malul fără taine mai țipă-un pescăruș,El zboară peste dorul tăcerilor din noi,Ești noaptea mea, iubire, cu ochii tăi de tuș,Iar lacrimă-ți sunt eu și gând făcut din ploi.Îți simt în inimă ninsoarea cum se-așazăCând focuri de lumină topesc dorința ei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Aștept o primăvară cu razele de soare Și cu a ta privire ce-n suflet va ajunge. A nins peste o lume și-n ochii tăi o mare M-așteaptă să-i mai spun de tine și de noi, Când pescărușii zboară la capătul de zare Te strig din nou iubire să fim iar amândoi. Când o s-ajungi la mine, în frunză te prefac Și-nvăluiți de-o briză vom alerga pe-un câmp, O să-ți găsesc iubirea prin florile de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
inima ce plânge,Aștept o primăvară cu razele de soareși cu a ta privire ce-n suflet va ajunge.A nins peste o lume și-n ochii tăi o mareM-așteaptă să-i mai spun de tine și de noi,Când pescărușii zboară la capătul de zareTe strig din nou iubire să fim iar amândoi. Când o s-ajungi la mine, în frunză te prefacși-nvăluiți de-o briză vom alerga pe-un câmp,O să-ți găsesc iubirea prin florile de mac... XXVI. COCORI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
În câte două strofe sau în una singură, foarte sigur articulate, sunt prinse frânturi de peisaj sau încrustate gânduri prin care trece o simțire vibratilă: „O linie albastră, o suprafață verde / și-o gamă măiestrită în jocuri de penel; / un pescăruș apare, un avion se pierde / și sufletul îți zboară în larguri după el” (Grup). O izbutită meditație asupra mării și asupra iubirii e Paradox: „Iubito, vezi tu marea? Iubirea-i mai adâncă. / E aspră, dar te razimi pe dânsa ca
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
înălțimea de 40 m în mijlocul ei. În pofida numelui antic, roca are o culoare cenușie. Este înconjurată de cununa de spumă albă a valurilor care se sparg de stâncile din jur, iar deasupră-i pluteau fără îndoială, ca și astăzi, stoluri de pescăruși albi. Mai mult, templul din blocuri șlefuite de calcar alb reflecta neîndoielnic lumina ce-l învăluia, transformîndu-l într-un adevărat far. De aici și supranumele antic de "Insula strălucitoare", pe care i-l dă Pindar în secolul V î.e.n. O
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Republică, slavă ție!, la ziarul „Flacăra roșie” din Arad. Colaborează la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Viața românească”, „România literară”, „Iașul literar”, „Argeș”, „Steaua” ș.a. Primul volum, Între mare și cer (1964), amalgamează cu zel retoric atât poezii despre mare și timp (Pescăruș, Farul de pe coastă) ori despre natură (Poemul vântului, Dansul ploii dintâi, Primăvara intimă), cât și versificări teziste, avându-i ca protagoniști pe „eroii” zilei: colectiviști, cosmonauți, muncitori pe șantierele „mândriei socialiste”. Dacă „jurnalele” în versuri respectă locurile comune trasate ideologic
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
București, 1972; Simon Vestdijk, Grădina de aramă, București, 1972, A cincea pecete, pref. Andrei Pleșu, București, 1976; Literatura mărturisirilor, I-II, pref., Silvian Iosifescu, București, 1972 (în colaborare); Hella S. Haasse, Misterul Bomarzo, pref. Ion Frunzetti, București, 1973; Raffaello Brignetti, Pescărușul albastru, pref. Rodica Locusteanu, București, 1973; Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, I-II, postfață B. Elvin, București 1973 (în colaborare); Hugo Raes, La stânga liniei de elicoptere, pref. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1974; Georg Lukács, Estetica, II, București, 1974 (în
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
studii de istorie și critică literară la „Forschungen zur Volks- und Landeskunde” și îndeosebi la revista „Transilvania”, care îi publică, de altfel, și majoritatea pieselor de teatru: Aceste anotimpuri și cărări (1975), Minunata istorie a unui Ioan (1976), Cine ucide pescăruși? (1983). În contextul preocupărilor sale privind istoria teatrului românesc, se remarcă un interes aparte pentru dramaturgia primei jumătăți a secolului al XX-lea, căreia îi dedică una dintre cele mai dense sinteze în domeniu: Dramaturgia română între 1900-1944. Sensuri ale
ONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
în titlul unei culegeri din 1972, îi răspund unduiri egeene, turnuri din Nürnberg, coline din deșertul Gobi, munți din Sahara („cariatide într-un templu sur”), caravane a căror umbră „cu cerul curge-n muntele amar”, păduri de palmieri, zboruri de pescăruși. Așa cum o indică și titlurile unor volume - Ceramică regăsită (1967), Pinacoteca unei lire (1971), Ceremonie în albastru (1975) -, poetul e sensibil mai cu seamă la imaginea plastică și aplică nedeclarat principiul ut pictura poesis. Statornicește peisaje, scene, monumente, obiecte, dar
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
se păstrează într-o zonă a reveriei, întoarsă acum spre sentimentul iubirii și adorația trubadurescă pentru femeie, versul conservând unele irizări suprarealiste. Câteva culegeri de versuri din anii ’80 - Păsări de fum (1982), Arbori cu aripi de harfe (1986), Fata pescărușului (1988) - readuc în atenție un poet substanțial. SCRIERI: Cartea cu grimase, Craiova, 1933; Metamorfoze, București, 1934; Spre țara închisă în diamant, București, 1937; Femeia de aer, București, 1943; Moș Ioniță Făt-Frumos, București, 1956; Cartea cu oglinzi, București, 1962; Să ne
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
București, 1967; Stăpâna viselor, pref. Miron Radu Paraschivescu, cu un portret de Jules Perahim, București, 1968; Păstorul de umbre, București, 1971; O lăută de frunze, București, 1977; Păsări de fum, București, 1982; Arbori cu aripi de harfe, București, 1986; Fata pescărușului, București, 1988; Păduri de oglinzi, pref. Nicolae Țone, București, 1998; Bună dimineața, noapte frumoasă, București, 1998; Tristețea firului de iarbă, București, 1999; Glorie tăietorului de lemne, pref. Ion Cocora, București, 2000. Traduceri: Jan Weiss, În țara strănepoților noștri, București, 1963
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
fost azvîrlit peste bord de pe corabia din Joppa, s-a refugiat numaidecît pe o corabie aflată în apropiere - corabie avînd pe galion o balenă și, aș adăuga eu, numită chiar Balena, așa cum unele vase sînt botezate în zilele noastre Rechinul, Pescărușul sau Vulturul. Nu lipsesc nici exegeții savanți care afirmă că balena pomenită în cartea lui Iona era doar un colac de salvare, un fel de centură umplută cu aer, cu ajutorul căreia prorocul a înotat și a putut, astfel, scăpa de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se folosea pentru a se urca în arboretul rîndunicii mari; peste cîteva secunde era tras într-acolo, dar nu străbătuse încă nici două treimi din drum, cînd, scrutînd golul imens dintre gabierul mare și zburător, scoase un țipăt ca de pescăruș: Ă Uite-i jetul! Uite-i jetul! O cocoașă ca un deal troienit! E Moby Dick! Ațîțați de strigătele lui, reluate numaidecît de cei trei oameni de pe catarge, cei de pe punte se repeziră în greement pentru a privi faimoasa balenă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
slavă Domnului, și bunul simț pedagogic sau psihologic al adulților, doar câți copii au devenit oameni de treabă contrar evenimentelor nefaste. Și mă încred în mila și intuiția părinților pe durată lungă. Încălzirea globală și broaștele țestoase Când cei doi pescăruși au aterizat pe catargul vaporului, absorbind efectele binefăcătoare ale odihnei, după lungi zboruri zdrobitoare, nu puteau renunța la polenul fertil al comunicării cotidiene, care aduse atâta noutate și zbucium cu ea. -Unde ai fost? -Departe, unde broaștele țestoase își depun
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
că prin venele sale curgea același sânge cu al înaintașilor săi. „Pentru japonezii aceștia vicleni...” Pentru a răspândi cuvântului Domnului printre japonezi, metodele de propovăduire trebuiau să fie și ele viclene. Peste golful înțesat de luntre și de cherestea un pescăruș se înălță cu țipăt ascuțit săgetând suprafața apei. Misionarul se văzu purtând mitra și veșmintele roșii de episcop, dar încercă să socotească acest vis al său nu ca pe un rod al unei meschine ambiții lumești, ci ca pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]