1,341 matches
-
stări de criză, de pierdere a orientării sănătoase a societății, de pierdere a centrului de interes sănătos, copilul, precum și de confuzie generală, pesimism și disperare. în acest moment, statisticile europene indică societatea românească ca având cel mai ridicat grad de pesimism, cu o discordanță surprinzătoare între așteptări și starea emoțională, iar prevalența depresiei în rândul tinerilor ne plasează din nou pe un îngrijorător loc întâi. încheiem acest subcapitol cu afirmația lui Cheryl Koopman privind nevoia de a dezvolta psihologia politică, cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimbare socială / 42 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă / 46 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc / 46 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? / 64 Capitolul 2. În explorarea identității / 69 Capitolul 3. Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul / 75 3.1. Despre câmpul teoriilor identității / 75 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității / 77 3.3. Perspectiva esențialistă / 81 3.3.1. Identitatea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu ajutorul câtorva exemple contextul schimbărilor sociale din ultimele două decenii din România. Vom aborda în continuare în paralel schimbările atât de la nivelul resurselor structurale, cât și de la nivelul resurselor morale, printr-un studiu de caz privind evoluția optimismului și a pesimismului. Reiterăm că scopul acestei incursiuni este doar de a aduce lumină asupra tabloului în care vom analiza identitatea socioculturală (la tinerii români); cu alte cuvinte, imaginea pe care o construim va fi departe de a fi completă. 1.3.1
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
următoare, nu se referă la locuri sau spații reale, ci la spații mentale. Cum s-au acomodat românii la transformările structurale? Ce determină ajustări în orientările de tip optimist sau pesimist? Cine sunt cei care trăiesc mai degrabă în spațiul pesimismului sau în acela al optimismului? Acestea sunt întrebările la care încercăm să găsim câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea "soft", în relație cu elementele de tip structural, de genul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nivel structural. În cele ce urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul optimism-pesimism împreună cu: creșterea sau descreșterea resurselor individuale precum vârsta, educația, ocupația, mediul de rezidență în concordanță cu teoria statusului despre pesimism / optimism, care spune că optimismul crește odată cu statusul social (vezi Dow Jr., 1966:14); evaluarea "orizontală" măsurată prin evaluarea subiectivă a venitului și satisfacția față de viața actuală și "verticală" măsurată prin percepția activității guvernamentale a prezentului; orientarea politică. În plus
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
social (vezi Dow Jr., 1966:14); evaluarea "orizontală" măsurată prin evaluarea subiectivă a venitului și satisfacția față de viața actuală și "verticală" măsurată prin percepția activității guvernamentale a prezentului; orientarea politică. În plus, presupunem că există alterări generale ale optimismului sau pesimismului în relație cu evoluția economică și contextul schimbărilor politice generate de alegeri. Variabila pe care am construit-o pentru a determina orientarea spre optimism sau pesimism a oamenilor e bazată pe combinarea a doi indicatori folosiți în general pentru a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a prezentului; orientarea politică. În plus, presupunem că există alterări generale ale optimismului sau pesimismului în relație cu evoluția economică și contextul schimbărilor politice generate de alegeri. Variabila pe care am construit-o pentru a determina orientarea spre optimism sau pesimism a oamenilor e bazată pe combinarea a doi indicatori folosiți în general pentru a măsura fie pesimismul / optimismul individual, fie pe cel social 36. Primul indicator e măsurat pe baza întrebării: "Cum credeți că veți trăi peste un an?"37
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu evoluția economică și contextul schimbărilor politice generate de alegeri. Variabila pe care am construit-o pentru a determina orientarea spre optimism sau pesimism a oamenilor e bazată pe combinarea a doi indicatori folosiți în general pentru a măsura fie pesimismul / optimismul individual, fie pe cel social 36. Primul indicator e măsurat pe baza întrebării: "Cum credeți că veți trăi peste un an?"37, iar cel de-al doilea pe baza întrebării: Credeți că în țara noastră lucrurile merg într-o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Publică 39) colectate pe eșantioane repezentative pentru populația adultă a României, ce acoperă perioada cuprinsă între 199440 și 2004; pe lângă acestea, ne vom raporta la o parte din indicatorii prezentați mai sus41. 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? Un număr din ce în ce mai mare de cercetători din diverse câmpuri 42 ridică problema optimismului / pesimismului în conexiune cu o mare varietate de probleme sociale și individuale. Există o serie de studii care arată că optimismul e un ingredient valoros pentru sănătate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cuprinsă între 199440 și 2004; pe lângă acestea, ne vom raporta la o parte din indicatorii prezentați mai sus41. 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? Un număr din ce în ce mai mare de cercetători din diverse câmpuri 42 ridică problema optimismului / pesimismului în conexiune cu o mare varietate de probleme sociale și individuale. Există o serie de studii care arată că optimismul e un ingredient valoros pentru sănătate, fericire, succes sau relații sociale mai bune, în vreme ce pesimismul e exact opusul vezi Peterson
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
câmpuri 42 ridică problema optimismului / pesimismului în conexiune cu o mare varietate de probleme sociale și individuale. Există o serie de studii care arată că optimismul e un ingredient valoros pentru sănătate, fericire, succes sau relații sociale mai bune, în vreme ce pesimismul e exact opusul vezi Peterson & Bossio (1991); Scheier, & Carver (1992); Deptula, Cohen, Phillipsen, & Ey (2006); Saucier & Ambert (1982); Uslaner (1998). Analizele dedicate declinului intelectual, moral, politic sau al mediului sunt legate de creșterea pesimismului în lumea occidentală din ultimele decade
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau relații sociale mai bune, în vreme ce pesimismul e exact opusul vezi Peterson & Bossio (1991); Scheier, & Carver (1992); Deptula, Cohen, Phillipsen, & Ey (2006); Saucier & Ambert (1982); Uslaner (1998). Analizele dedicate declinului intelectual, moral, politic sau al mediului sunt legate de creșterea pesimismului în lumea occidentală din ultimele decade (Bennett, 2001). Războiul contra amenințărilor teroriste a generat la rândul său discuții despre tranziția de la un optimism global (generat de căderea comunismului) la un pesimism ilustrat de: utilizarea forței, dezvoltarea unui sistem de justiție
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
moral, politic sau al mediului sunt legate de creșterea pesimismului în lumea occidentală din ultimele decade (Bennett, 2001). Războiul contra amenințărilor teroriste a generat la rândul său discuții despre tranziția de la un optimism global (generat de căderea comunismului) la un pesimism ilustrat de: utilizarea forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rândul său discuții despre tranziția de la un optimism global (generat de căderea comunismului) la un pesimism ilustrat de: utilizarea forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la un pesimism ilustrat de: utilizarea forței, dezvoltarea unui sistem de justiție global, relația dintre securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
securitatea națională și libertățile civile ș.a. (Koh, 2003:318). Tipurile de optimism / pesimism sunt extrem de diverse, precum și cauzele care le sunt atribuite; întâlnim sintagme precum pesimism / optimism cultural, mundan, social, situațional, dispozițional, cronic, recent ș.a. Wallerstein (1996:7) vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vorbește de pesimism mundan ca despre un mod de a vedea "lumea socială ca imperfectă" și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate definindu-le ca pe o "extensie a stării de satisfacție actuale către viitor". Taylor (1999
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și împământenirea credinței că a rămâne așa și de optimism mundan ca despre o credință în posibilitatea îmbunătățirii lumii sociale. Bennet (2001) discută conceptul de pesimism cultural ca o chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate definindu-le ca pe o "extensie a stării de satisfacție actuale către viitor". Taylor (1999) distinge între optimism / pesimism situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
chestiune de dispoziție psihologică sau biologică. Sandu (1999:44-7) diferențiază între pesimism cronic și recent și între optimism de reacție și continuitate definindu-le ca pe o "extensie a stării de satisfacție actuale către viitor". Taylor (1999) distinge între optimism / pesimism situațional și dispozițional, cel din urmă fiind tributar moștenirii genetice. Optimismul situațional se referă la așteptările pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe care un individ le proiectează într-un anumit context, vizavi de faptul că se vor petrece lucruri mai degrabă bune decât rele. Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi mai degrabă bune decât rele; pesimismul dispozițional se referă la tendința de a aștepta lucruri negative de la viitor (Taylor, 1999). Pentru Krastev et al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul sociale sunt definite ca "așteptări pozitive respectiv negative pe care le are un individ despre propriul său
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Optimismul dispozițional se referă la așteptările generalizate, decontextualizate, că lucrurile vor fi mai degrabă bune decât rele; pesimismul dispozițional se referă la tendința de a aștepta lucruri negative de la viitor (Taylor, 1999). Pentru Krastev et al. (2003:4 ), optimismul și pesimismul sociale sunt definite ca "așteptări pozitive respectiv negative pe care le are un individ despre propriul său viitor sau despre viitorul comunității de care aparține familie, regiune sau stat". Uslaner (1998:446) consideră că optimismul și pesimismul reflectă așteptările pe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
4 ), optimismul și pesimismul sociale sunt definite ca "așteptări pozitive respectiv negative pe care le are un individ despre propriul său viitor sau despre viitorul comunității de care aparține familie, regiune sau stat". Uslaner (1998:446) consideră că optimismul și pesimismul reflectă așteptările pe care le are oricine pe termen lung. În mod similar, Scheier și Carver (1985; 1992) consideră că optimismul și pesimismul reprezintă așteptări generalizate vizavi de posibilii importanți ai viitorului. Pentru cei doi, oamenii care cred că lucrurile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
despre viitorul comunității de care aparține familie, regiune sau stat". Uslaner (1998:446) consideră că optimismul și pesimismul reflectă așteptările pe care le are oricine pe termen lung. În mod similar, Scheier și Carver (1985; 1992) consideră că optimismul și pesimismul reprezintă așteptări generalizate vizavi de posibilii importanți ai viitorului. Pentru cei doi, oamenii care cred că lucrurile vor evolua așa cum își doresc ei și consideră că vor avea mai degrabă de câștigat decât de pierdut sunt optimiști; din contră, cei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de câștigat decât de pierdut sunt optimiști; din contră, cei care consideră că vor avea mai degrabă de pierdut decât de câștigat și că lucrurile nu vor evolua așa cum își doresc ei sunt pesimiști. Deseori este invocată o relație între pesimism și neîncredere și între optimism și încredere (Uslaner, 2002; Wuthnow, 1998). Psihologii sociali sugerează că optimismul și încrederea sunt, în raport cu lumea, parte a aceleiași dispoziții psihologice generale vezi Erikson (1950); Allport (1961); Cattell (1965). Nu doar psihologii sociali invocă această
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]