18,182 matches
-
existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice, ca personaje determinate ori ca tipologie, pictorul deplasează interesul pe atmosferă, pe cadrul idilic și feeric și pe un etnografism pe jumătate convențional, pe jumătate documentar.
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
asupra naturii. Or, de aceeași logică ține extensia "doctrinei tipurilor" către artă și literatură, pe care Goethe o întreprinde ducînd mai departe, dar și situînd pe o cu totul altă treaptă a reflecției, cîteva din ideile lui Anton Raphael Mengs, pictor și teoretician al artei, amic cu Winckelmann, care, meditînd asupra "imitației naturii", propusese deja pentru artele vizuale o "doctrină a tipurilor" într-o formulă înrudită cu viziunea clasicizantă a acestuia din urmă. Textul goethean este unul emblematic pentru estetica clasicismului
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
de întrebare, nu este faptul că aceste subiecte ar putea fi folosite ca pretexte formale pe care imaginația și libertatea artistului să zburde în voie, ci acela, mult mai grav și deja verificat, că subiectele sînt importante în sine, ca pictorul nu se slujește de subiecte, ci slujește necondiționat subiectul și transformă în mod voluntar pictură într-o acțiune de propagandă și denunț. Privilegiate moral, în ochii pictorului, chiar prin statutul lor social plin de umilințe și de precarități, personajele sale
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]
-
mult mai grav și deja verificat, că subiectele sînt importante în sine, ca pictorul nu se slujește de subiecte, ci slujește necondiționat subiectul și transformă în mod voluntar pictură într-o acțiune de propagandă și denunț. Privilegiate moral, în ochii pictorului, chiar prin statutul lor social plin de umilințe și de precarități, personajele sale capătă, ipso facto, o statura cvasimitologică și dreptul la o reprezentare mincinoasă artistic și tendențioasa moral. Privit în ansamblu, Ressu are o certă coerentă stilistica și formală
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]
-
aici s-a tăiat un parc, dincolo a rămas un loc liber, un iaz, un crîng printre case. Nicăieri ordinea lipsită de farmec a locuințelor paturilor de mijloc nu ocupă mult loc; aceasta pătură extrem de onorabilă, dar puțin interesantă pentru pictor și poet, este slab reprezentată în București; cu atît mai mult șunt însă aristocrația și sărăcia din palatele și bordeiele tihnite. Dincolo se înalță nenumărate biserici pe a caror cupole sclipitoare se ridică crucea grecească. Cum lucește și strălucește totul
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
după cum singur s-a prezentat). Insolitul personaj cu joben și pantofi de step își făcea o originală reclamă, în foaierul Teatrului de Comedie, chemînd publicul la "Școala de dans". Un afiș pe acestă temă stătea, înfipt în bolduri (!), pe pînza pictorului găzduit în holul instituției. De fapt, nu ne chema nimeni la "Școala de bune maniere"...
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
surprinzător că se întîmplă acest lucru, pentru că Ressu se implică în lucrările sale mult mai puternic decît ar presupune, în mod firesc, actul artistic. Cu grave carențe de imaginație și fără acea detașare născută din conștiința relativismului oricărui act simbolic, pictorul se transformă într-un observator crispat și atribuie artei sale consistența realității însăși. În această prespectivă el este mai puțin sensibil la elementele de limbaj și la convențiile de construcție și mult mai preocupat să depună mărturie asupra faptului ca
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
culturală și ca exercițiu al libertății. Lucrurile se schimbă, însă, radical, atunci cînd este vorba de marile și numeroasele sale compoziții cu personaje identificate limpede ca statut social și ca existență istorică. Socialistul Ressu lucrează aici mult mai intens decît pictorul, iar avîntul ideologului depășește confortabil anvergura esteticianului. Compozițiile sale cu țărani, muncitori, pescari și alte categorii socio-umane, selectate de pe versantul obscur al existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice, ca personaje determinate ori ca tipologie, pictorul deplasează interesul pe atmosferă, pe cadrul idilic și feeric și pe un etnografism pe jumătate convențional, pe jumătate documentar.
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
mod sigur, nu îi vor scăpa, în această perioadă, nici încercările de înlocuire a hedonismului de tip art nouveau, confortabil și decorativ, cu o atitudine frustă, cu exprimări directe și cu caractere susținute de energii elementare. în mod cert, tînărul pictor se regăsește estetic și temperamental pe această imensă plajă de oferte. Desenator prin practică și prin opțiune, el are ce admira ca știință de a defini forma prin desen atît la academiști cît și la Ingres, fovii îi excită, cu
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
Ressu afirmă de timpuriu, în practica sa artistică, primatul desenului, decupajul puternic, sculptural și frust al formei, monumentalitatea compoziției, austeritatea mijloacelor de expresie, cromatica puternică, dar fără autonomie, și exclusivitatea figurativului. Dar această identificare nu este suficientă. Elementelor deja enunțate pictorul le mai adugă vreo cîteva care sînt esențiale și îi întrețin în permanentă stare de funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat" după cum singur o spune ,,de vechile
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
-i evocam persoana și opera, un monument de grandoare spirituală și de tărie morală, încercam de fapt să ne ridicăm moralul, să ne păstrăm conștiința curată, să ne oțelim voința de a supraviețui". * Celălalt text memorialistic e semnat de un pictor, Vasile Varga și conține Amintiri despre Aurel Cojan. Introducerea e voit șocantă: "Pentru un pictor, e plictisitor să scrie. Fiind pictor, pentru mine e plictisitor să scriu. Să sari nu numai dintr-o modalitate de exprimare a unora și acelorași
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
de fapt să ne ridicăm moralul, să ne păstrăm conștiința curată, să ne oțelim voința de a supraviețui". * Celălalt text memorialistic e semnat de un pictor, Vasile Varga și conține Amintiri despre Aurel Cojan. Introducerea e voit șocantă: "Pentru un pictor, e plictisitor să scrie. Fiind pictor, pentru mine e plictisitor să scriu. Să sari nu numai dintr-o modalitate de exprimare a unora și acelorași lucruri, într-alta, ci într-una în care lucrurile ce se spun sunt cu totul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
să ne păstrăm conștiința curată, să ne oțelim voința de a supraviețui". * Celălalt text memorialistic e semnat de un pictor, Vasile Varga și conține Amintiri despre Aurel Cojan. Introducerea e voit șocantă: "Pentru un pictor, e plictisitor să scrie. Fiind pictor, pentru mine e plictisitor să scriu. Să sari nu numai dintr-o modalitate de exprimare a unora și acelorași lucruri, într-alta, ci într-una în care lucrurile ce se spun sunt cu totul altele.[...] Ceea ce faci când scrii, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
care lucrurile ce se spun sunt cu totul altele.[...] Ceea ce faci când scrii, o faci în timp. Atunci când pictezi, o faci în spațiu, și într-un spațiu tridimensional. Adică, într-un tablou.[...] Acuma, se mai întâmplă că celor care sunt pictori nu prea le vine să iasă din tabloul lor pentru a scrie. Așa că puțini au fost pictorii care au scris despre alții. Au existat câțiva. Dar dacă au ieșit din tablou pentru a se mulțumi cu spațiul bidimensional care devoră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
Atunci când pictezi, o faci în spațiu, și într-un spațiu tridimensional. Adică, într-un tablou.[...] Acuma, se mai întâmplă că celor care sunt pictori nu prea le vine să iasă din tabloul lor pentru a scrie. Așa că puțini au fost pictorii care au scris despre alții. Au existat câțiva. Dar dacă au ieșit din tablou pentru a se mulțumi cu spațiul bidimensional care devoră timpul, și-au cam pierdut specificul de pictori. Adică, și scriitor deplin, și pictor deplin, nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
tabloul lor pentru a scrie. Așa că puțini au fost pictorii care au scris despre alții. Au existat câțiva. Dar dacă au ieșit din tablou pentru a se mulțumi cu spațiul bidimensional care devoră timpul, și-au cam pierdut specificul de pictori. Adică, și scriitor deplin, și pictor deplin, nu se prea poate, fiind vorba de dimensiuni ale existenței care se exclud reciproc." După ce și-a luat aceste măsuri de precauție, Vasile Varga uită că scrisul e plictisitor, iese din tablou și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
puțini au fost pictorii care au scris despre alții. Au existat câțiva. Dar dacă au ieșit din tablou pentru a se mulțumi cu spațiul bidimensional care devoră timpul, și-au cam pierdut specificul de pictori. Adică, și scriitor deplin, și pictor deplin, nu se prea poate, fiind vorba de dimensiuni ale existenței care se exclud reciproc." După ce și-a luat aceste măsuri de precauție, Vasile Varga uită că scrisul e plictisitor, iese din tablou și se pune pe povestit (puțin cam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
justificare mai consistentă. (P.Ș) După propriile-i mărturisiri 1, Camil Ressu provine dintr-o familie macedoneană, originară din regiunea Epirului, care se refugiază la Iași curînd după 1800, din pricina persecuțiilor la care sînt supuși macedoromânii de către stăpînirea otomană. Bunicul pictorului, Alexis, a purtat, pînă la venirea în țară, numele Rhesus, cu o evidentă rezonanță tracă, dar care, după sosirea la Iași, suportă succesive modificări grafice și fonetice ajungînd, în final, Ressu, după ce într-o fază intermediară luase și forma Resus
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
adecvate, este cristalizarea acestei chemări surde și neîmplinite a tatălui său. Remarcat ca un bun desenator încă din liceu, el se va înscrie mai tîrziu, în 1897, la Școala de Belle Arte și va lucra în atelierul lui G.D. Mirea, pictor academist bine cunoscut și prețuit în consecință. Dar pînă să ajungă la Mirea, care se ocupa cu elevii mai mari de la pictură, tînărul Ressu, aflat acum doar în faza incipientă care presupunea studiul desenului, lucra efectiv cu fostul consul al
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
o stiluetă de egipteancă de pe un basorelief călcînd măreață rufele abia spălate pe care le strînsese una cîte una de pe frînghia întinsă între doi vișini sau zarzări în floare, că era luna lui mai... Ea apasă ca LA REPASSEUSE, călcătoreasa pictorului francez, mașina de călcat cu o forță a ei muncitorească, dar fiind o femeie trecută, tabloul exprimă numai efortul, munca fizică brută. Nu-mi mai aduc aminte dacă ea stă ca o cumătră cu o mînă înfiptă în șold într-
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
reclame, incapabilă să comunice real, cu celălalt, cu universul. Un colac de salvare să fie oare navigarea pe Internet? Oricum, cafeneaua își abandonează profilul și se îndreaptă spre apele acestui tip de comunicare epurată de patetisme. Regizorul a colaborat cu pictorul clujean, tînăr și el, Radu Comșa, un artist preocupat și de video, de un alt limbaj pe care încearcă să-l introducă pe scenă în concepția sa scenografică. Chiar dacă aproape debutant, Radu Comșa a studiat identitatea personajelor și a marcat
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
acestora care a scos ziua de duminică în afara oricărei agende culturale, expoziția lui Corneliu Vasilescu de la Galeria Apollo a trecut aproape neobservată. Și acest lucru este de două ori nefiresc și tot de atîtea ori inacceptabil: mai întîi, pentru că lucrările pictorului nu au cum să fie trecute cu vederea din pricina pregnanței lor, a marii lor capacități de autosemnalare, și, în al doilea rînd, datorită faptului că orice expoziție gîndită și realizată de Corneliu Vasilescu este o acțiune artistică în sine, o
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]