1,600 matches
-
lucrările sale. În parabola fiului risipitor, realizată în ulti‑ ma etapă de creație pictorul vede un exemplu emblematic atât pentru experiența și condiția umană, cât și pentru valorile universale. Artis‑ tul se concentrează pe o narațiune bazată pe mijloace exclusiv picturale: lumina și culoarea care dezvăluie povestea tânărului decăzut în‑ tors acasă pentru a cere iertare tatălui. În aceas‑ tă simfonie de tonuri luminoase și întunecate, de străluciri vii și de umbre misterios tempera‑ te, energia pictorului ajuns în pragul bătrâneții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
În Infern, coloane de fum și flăcări acoperă „cerul”. Prezenți peste tot, monștrii îi supun torturilor pe păcătoșii osândiți la damnație veșnică. Năzuința moralizatoare nu este numai expresia credinței totale, ci și a terorii infernului. Bosch se inspiră din repertoriul pictural al zugrăvirii Infernului pe care îl cunoaște din ilustrații și cărți. Se pare că imaginația lui Bosch nu cunoaște limite. Creaturile sale din Infern sunt niște monștri stranii, dar moderația le face credibile. Inventivitatea metodică, temeinică, a pictorului sporește senzația
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate zonele geografice, îndeosebi (după cum arată și numele mișcării, de la pelasgo-thracul „munte al muzelor“, Parnas) din Hellada. În viziunea parnasienilor, Antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțică, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de texte sau paragarafe cu lungimi diferite care prezintă, în stilu-i caracteristic, laconic, elegant, sugestiv, critic și umoristic, descrieri de natură, caracterizarea oamenilor, evocarea sărbătorilor și procesiunilor, a obiceiurilor, scene din viața Curții imperiale. Anecdotele intercalate, micile eseuri și imaginile pictural realizate evidențiază spiritul de observație și umorul fin al autoarei. Faptele descrise și evocate cu sinceritate, ironie și, uneori, cu sarcasm, contribuie la oferirea unui document al perioadei Heian ce poartă numele după capitala Heiankyo ("Capitala liniștii și păcii"), actualul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
deschiderea cabaretului Moulin Rouge și pentru alte evenimente au uimit, au trezit admirație și au intrigat deopotrivă, unele fiind etichetate drept pornografice. Trăind în lumea "colorată" a circului, a cabaretului, Henri de Toulouse Lautrec a exprimat prin imagini grafice și picturale atmosfera acestor medii. Scenele cu caii sunt adevărate capodopere și astăzi, cunoașterea ambianței cabaretului a dus la realizarea unor interesante opere, a unor portrete expresive ale dansatoarelor de cancan, una dintre ele este La Goulu, vedeta trupei de la cabaretul L
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
O mie de cocori, Vuietul muntelui, Maestrul de Go, Lacul, Descoperirea frumuseții, Frumusețe și întristare, Frumoasele adormite, Kyoto sau tinerii îndrăgostiți din străvechiul oraș imperial. Ca și celelalte opere, Țara zăpezilor, publicată în anul 1948, excelează prin crearea unei atmosfere picturale în care seninătatea contemplării plutește deasupra existenței banale pe care autorul o stilizează cu eleganță și finețe. Shimamura, literat, eseist, preocupat de arta dansului, obosit de agitația metropolei nipone, Tokio, merge frecvent să se relaxeze într-un han cu apă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iar George Călinescu a afirmat că „Pallady este un poet de mare rafinament...un poet care scrie cu penelul”. Părinții lui Pallady, boieri moldoveni de seamă, au ridicat casa aici în via din Bucium prin 1855. Th.Pallady descoperitorul Buciumului pictural cu lumina lui difuză care nu știi de unde vine...spunea despre casa de aici: „Am avut o casă în Bucium...sus pe deal deschisă spre toate zările...” Se zice că maestrul Pallady ar fi spus cândva despre el: „Abia la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
prin care pictura religioasă barocă sugera, printr-un detaliu al imaginii, o anumită frază din evanghelii 11, D. Maingueneau reușește prin analiza deicticelor să demonstreze raportul existent între tipul de descriere practicat de Edmond și Jules de Goncourt și impresionismul pictural al epocii, dovadă a deschiderii către alte domenii artistice pe care o permite acest tip de lectură. Deși precizează, la începutul cărții, că nu se implică în analiza textului dramatic 12, autorul nu rezistă tentației de a remarca faptul că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru Bahtin în primul rând intertextualitate, orice enunț scris fiind o reacție la enunțuri anterioare și, în același timp, o posibilă sursă de alte enunțuri. Bahtin distingea două modalități stilistice de redare a unui discurs străin: stilul linear și stilul pictural. "Limba poate tinde să dea discursului celuilalt limite nete și stabile. [...] Utilizând termenul de care Wölflin s-a servit în istoria artei, am putea numi această primă direcție stil linear de transmitere a discursului celuilalt." Stilul pictural, dimpotrivă, "se străduiește
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
linear și stilul pictural. "Limba poate tinde să dea discursului celuilalt limite nete și stabile. [...] Utilizând termenul de care Wölflin s-a servit în istoria artei, am putea numi această primă direcție stil linear de transmitere a discursului celuilalt." Stilul pictural, dimpotrivă, "se străduiește să dizolve caracterul compact și închis al discursului celuilalt și să-l resoarbă, să șteargă frontierele."32 Bahtin sugera deci că discursul celuilalt poate fi delimitat clar în textul subiectului vorbitor, așa cum pictura clasică precizează clar contururile
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să șteargă frontierele."32 Bahtin sugera deci că discursul celuilalt poate fi delimitat clar în textul subiectului vorbitor, așa cum pictura clasică precizează clar contururile, dând prioritate desenului. Dimpotrivă, în baroc, culoarea are prioritate și conturul se estompează; prin analogie, stilul pictural presupune absorbția discursului străin în discursul subiectului vorbitor. Fără a dezvolta o teorie a polifoniei, O. Ducrot a reflectat asupra modului în care subiectul vorbitor își asumă sau nu enunțarea și a introdus distincția dintre locutor (cel care este responsabil
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fotoliul mare acoperit cu un cearșaf negru, în care stătea, moțăind. Am pus în italice cele trei localizări strict deictice. Ansamblul descrierii este construit în funcție de un observator aflat la capătul sălii, care ar contempla-o pe lungime. De altfel, caracterul pictural al acestui dispozitiv este explicitat chiar în text, puțin mai încolo: "lampă după lampă, perspectiva se îndepărtează". Nu mai este nevoie să insistăm pe relațiile strânse care se leagă între acest tip de descriere și impresionismul pictural cu care acesta
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
De altfel, caracterul pictural al acestui dispozitiv este explicitat chiar în text, puțin mai încolo: "lampă după lampă, perspectiva se îndepărtează". Nu mai este nevoie să insistăm pe relațiile strânse care se leagă între acest tip de descriere și impresionismul pictural cu care acesta este contemporan; "impresiile" presupun un subiect care percepe, fie și rămas nedeterminat, cum se întâmplă în acest text care-i alocă cititorului un punct de observație. Textele narative pot evita alternativa dintre textul fără punct de vedere
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și toate vinele ei zvâcneau împreună sub piele. Din cauza acestei arsuri pe care n-o mai puteam suporta, am făcut o mișcare înainte 120. Lingvistul german H. Weinrich 121 a denumit acest fenomen scoatere în relief, recurgând la o metaforă picturală, atribuind unui prim-plan fragmentele ce conțin forme perfective și unui plan secund formele de imperfect și de mai mult ca perfect. Putem măsura divergența funcțională dintre aceste două planuri dacă încercăm să le disociem în același text. De exemplu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
procedeul care constă în a asocia un articol nehotărât cu un termen care intră, de regulă, în întrebuințări compacte (prospețime, tremurat...) și care provoacă un efect non-clasificator. În felul ei, literatura participa la o mișcare de ansamblu care, în codul pictural, a luat forma "impresionismului". Se dorea deplasarea centrului de interes din descriere: esențialul nu era să se decupeze realul, ci să se prezinte un univers de impresii. Romanul naturalist a folosit, într-un mod extrem de interesant, combinația dintre determinantul un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu tot felul de afișe, afară de tablouri, și de foi cu înscrisuri, las frâu liber obiceiului, bun sau rău. Și peste ce credeți că dau, la un moment dat? Dau peste un nume de român: Matei Lăzărescu, șef cu restaurările picturale în cadrul Departamentului Monumente istorice din Paris. Numai că mai am o surpriză. Cercetând mai departe acea foaie de hârtie, mai găsesc un nume românesc: Ștefan Man- ciulescu, șef de restaurări în același Departament al Monumentelor istorice. Numele acestui arhitect restaurator
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
la Tonegaru impune o baie de real, o asimilare a acelor elemente banale. Trăirea sufletească este prezentată detașat ca și cum s-ar analiza o pânză sau o gravură ce nu-i aparține eului liric. Versurile încearcă să redea simultan și caracterul pictural al descrierii și senzația de împietrire sufletească: Lumina se prelingea în lacrimi de faianță/ pe brațul meu stâng caligrafiat de Destin;/ caligrafiat de Destin pe brațul meu stâng duceam străveziu/ o ancoră de galeră, un cuvânt: "desnănejde", altă vorbă: "speranță
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nevrozei. Totul pare încetinit ca prins în ceață sau supus fascinației morții. Proiectarea abstractului în concret pe care o practicase și Arghezi, dar și scriitorii de avangardă, se regăsește și aici: "fructele întunericului". E o încercare de plasticizare, de reprezentare picturală a tabloului descris, tușele sunt violente. Metafora căutată are drept scop concretizarea viziunii, refacerea ei pentru ochiul și, mai puțin, pentru auzul cititorului: "răsărind demonic fusese o galbenă amuletă". Mai-mult-ca-perfectul exclude posibilitatea salvării, a regenerării. Grija pentru referințele culturale face
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
același joc al cavalerismului asumat și desuet. E aici ceva din inutilitatea vechilor cavaleri, un donquijotism poetic conștientizat și poate tocmai de aceea preluat cu tot ce înseamnă el, ridicol și tragic. Totodată e unul dintre textele în care intenția picturală este mult mai evidentă, dar e un desen al unui peisaj urban doar ghicit, lipsit de consistența realității, " Dincolo de spatele meu bănuiam un oraș/ Pensulând fiecare punct esențial/ limbi de flăcări ajungeau până la stelele fixe/ ca și cum pe un prosop uriaș
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din tablourile lui van Gogh, "peste câmpuri galbene ce coborau ca o singură frunză desprinsă,/ inima mea perforată zvâcnea din ce în ce mai rar;/ din turle clopotarii pescuiau vârsta evului mediu/ cu boabe stacojii de chihlimbar". Și sunetul este redus la o imagine picturală, se produce aceeași închidere între ramele unui tablou care nu mai permite mișcarea, dezlănțuirea vitală. Sunet și mișcare se supun deopotrivă alunecării în formă coșmarescă. Regula este aceea a încălcării regulilor realului, anularea granițelor dintre vis și realitate, dintre ficțiune
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
roz ale lui Renée Saccard constituie un fundal senzual, care îi scoate în evidență nuditatea. Spațiul, chiar și cel abordat fugitiv, într-un amestec de percepții diverse zgomote și lumini participa la crearea unui efect complex, mergând mai departe de pictural și prefigurând toate virtuozitățile filmului, sunetului și imaginii. Esență Parizienei se găsește în aparență. Servindu-se de mijloacele limbajului verbal și nonverbal, Pariziana oferă un autentic spectacol, reușind să stilizeze cotidianul. 2.3.3. Modă că po(i)etică a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
2002, N°617, p.302-307 SANDKÜHLER, H. J., Рeпрезентация или Как pеальность может быть понятa философски, în Вoпрocы филocoфиии, 2002, Nr.9, p.81-90 SANSOT, Pierre, Poétique de la ville, Klincksieck, Paris, 1971, Armând Colin, Paris, 1996 SARBU, Anca, Le modèle pictural et le modèle théâtral dans l'imaginaire romanesque d'Emile Zola, în Dimension du discours littéraire au XIXe siècle, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2004, p.113-123 SARBU, Anca, Personajul literar în secolul al XIX-lea francez, Chemarea, Iași
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
eu-lui. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, Îndeosebi (după cum arată și denumirea mișcării, de la muntele Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, Îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, Împrăștiind parfumuri, de liliac, levănțică, roze, Într-o muzică misterioasă a lirelor. Parnasienii abordează problema Îmbogățirii rimelor, (re)descoperă forme
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai mult, defrișarea a deschis calea agriculturii. El remarcă și aspectul estetic în care consideră că s-a investit mai mult decât în conținutul propriu-zis al cărții. "În deosebi romanele și anumite cărți de senzație etalează pe copertă un ghiveci pictural care vrea în felul său să-ți răpească inima, să'ți fascineze ochii și să'ți ia banii, uitând că'n acest mod librăria se apropie de bâlci, iar cartea nu se vinde decât dacă e cât mai țipător vopsită
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sursă de inspirație"159. Epopeea națională a finlandezilor a reprezentat parcă o încercare mult prea grea pentru artiștii finlandezi, responsabilitatea redării acesteia apăsând pe umerii lor. Akseli Gallen-Kallela a fost unul dintre puținii artiști care s-au încumetat să redea pictural această epopee. El este considerat a fi "primul pictor finez în toată accepțiunea cuvântului, atât ca manieră cât și ca fel de a trata subiectul și culoarea"160. Odată cu el, pictura finlandeză intră în perioada modernistă. Un alt pictor amintit
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]