1,594 matches
-
și transformarea lor în suprafețe scriptibile inaugurează o intertextualitate mai largă, în care suprapunerea fotografiei, filmului și a tehnicile video, adică ceea ce Yvonne Spielman numește "intermedia" (Intermedia in Electronic Images, 2001), să se lege și ea de intertextualitatea literară și picturală. Viitorul, desigur, ne mai rezervă multe alte surprize în această direcție. Expansiunea intertextualității nu poate fi oprită, iar pendularea între literatură și artele vizuale se va amplifica cu atât mai mult cu cât ea imprimă spațiului intersemiotic o forță stranie
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
un cuvânt, un spectacol splendid, un adevărat basm oferit publicului de sărbători. Baletul a fost realizat în cunoscuta viziune coregrafică a lui Frederick Ashton, îmbinând armonios scenele de pantomimă a celor două surori, magistral realizate, cu ansamblurile de o frumusețe picturală. Cei doi interpreți ai rolurilor principale, Roberta Marquez și Steven McRae, au asigurat cu delicatețe și poezie partitura lor coregrafică, realizând un cuplu de poveste. Ceea ce impresionează la această companie este în primul rând disciplina și profesionalismul înalt al execuției
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]
-
Carmen Brăgaru Tarkovski. La rostirea acestui nume, prin fața ochilor se derulează imagini de o frumusețe picturală din filme precum Andrei Rubliov, Solaris, Oglinda, Călăuza, Nostalgia, Sacrificiul... Numele nu reprezintă numai un subiect al unui curs de specialitate în cadrul Academiei de Teatru și Film, ci, pentru publicul larg, înseamnă și amintirea cozilor interminabile din fața Cinematecii, în speranța
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
un salon Bidermeier, în secretul serai?// Îmi amintesc de tine din Prater,/ cînd te plimbai pe alei, cu Grossfater?/ Din Schönbrunn poate, de pe Maria Hilfestrasse,/ din duminicile ploioase?// Simt/ că tu ești femeia în aur pictată de Klimt? (Simt). Muzical, pictural, șlefuit la maximum, poetul ne propune un angelism sufocat voluptuos de artă, o anamneză a unui Eden filtrat printr-o istorie estetizată: " Ultimele acorduri nu le mai cîntă organistul bătrîn,/ îmbrăcat sobru, aproape monahal, în cenușiu și maro,/ pedalele sînt
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
ajuns la el (pe banda/ lui Möbius, nu prin lungi suveici/ ascensoriale), damf de fleici/ făcea,-n invazie, pe sub prag,/ în hol, să-ți saliveze glanda./ Dimov ne aștepta cu drag.” Alături de versul ludic și sprințar, apar, ca niște apoziții picturale, o serie de ilustrații eclectice, cuprinzând deopotrivă desene ale autorului și reproduceri după tablouri cunoscute precum cele ale lui Henri Rousseau (Le Douanier). Interesante sunt cele patru lucrări hors-texte ale autorului, în care culoarea prinde viață și pulsează, predominant în
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
aceea, nu povestea din spatele desenului contează, ci emoția indicibilă pe care o simți la vederea ei. În Raluca Dună întîlnim ambiția intelectualului care nu vrea să guste un tablou, ci vrea să-l înțeleagă, disecîndu-i mesajul pînă la pierderea farmecului pictural. Autoarea vrea legende explicative, nu tresăriri de emoție. Numai că, descifrat ca o enigmă și lămurit ca o problemă, orice tablou devine o relicvă snoabă a cărei fascinație moare sub asediul voinței de înțelegere. Dispoziția pe care ți-o trezește
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
cele mai reușite portrete din creația pictorului Ștefan Luchian, definitoriu pentru armonia dintre surprinderea specificului psihologic al personajului și echilibrul limbajului plastic. Subiectul, un personaj din commedia dell'arte, înveșmântat în cunoscutul port alb, îi prilejuiește autorului o virtuoasa lecție picturală. Lucrarea este estimată la 140.000 - 150.000 de euro, datorită calităților artistice intrinseci și rarității unei asemenea piese pe piața de artă. ”Pescarul și muza” a lui Tonitza este un tablou din două picturi în guașă ce compun un
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
1934, tabloul este estimat la 12.500 - 20.000 de euro. În “Cusătoreasa”, Vermont elimină orice efect decorativ și introduce în prim-plan doar personajul feminin. Lucrarea prezentată, reprezentativă pentru opera lui Vermont, se află la întretăierea dintre două genuri picturale. Tabloul a fost adjudecat la o licitație din iarna lui 2010 cu suma de 11.500 de euro. Muzeul național Brukenthal este cel mai mare muzeu din sud-estul Europei, datorită în primul rând vastelor colecții aflate în patrimoniul instituției. Este
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
unei iconografii simboliste și, uneori, simbolice, este reconstituită o anumită formă de participare morală la viața unei creațiuni fargile, transparentă pînă la disoluție, dar de o incomensurabilă vitalitate lăuntrică. Mariajul acestei viziuni energice, solare și antropocentriste, cu mijloacele grafice și picturale de o extremă delicatețe, cu lirismul profund al unei poezii sceptice, descrie, în ultimă instanță, o fizionomie artistică plină de paradoxuri și perfect solidară cu spiritul acestui veac, el însuși paradoxal. Albumul o dovedește fără echivoc și omagiază în același
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
bolii". Boala, am putea specula, e aci fața fizică a unei crize metafizice sau aspectul hidos, pedepsitor, al izgonirii metafizicului. Semnificativ, scriitoarea dotată cu o curiozitate "rea", scormonitoare, inclementă, adaptată Răului generalizat, își recunoaște "un ochi medical, cum există unul pictural și urechea muzicală". Însă, după cum remarcă exegeta sa, "Hortensia Papadat-Bengescu posedă, fără îndoială, ceva în plus față de "ochiul medical"". Astfel ea își centrează viziunea patologică, în mod simbolic, pe însuși sîmburele vitalității, pe nucleul fecundității care este feminitatea, văzută ca
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
au vrut nici să-și demonstreze personalitatea! Motiv pentru care, s-ar părea, că nimeni n-a mai înțeles nimic... Sau poate, cine știe, indirect, unii s-au simțit vizați. Ar fi trebuit observat totuși că, din punct de vedere pictural, atât în ce privește gradul de finețe al sensibilității cât și calitatea mijloacelor de execuție, în detaliu ca și în ansamblu, expoziția a fost de o ținută admirabilă. ,Banalitatea" ei a avut o strălucire, asociind suavităților florale și vibrației vegetale o certă
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
a fost de o ținută admirabilă. ,Banalitatea" ei a avut o strălucire, asociind suavităților florale și vibrației vegetale o certă notă de distincție a expresiei. Numai cine n-a privit cu atenție lucrările expuse, pentru a le cerceta ,seriozitatea" execuției picturale, demersul sever și prob al penelului în circumscrierea unei teme al cărei iz primăvăratic reușea să evite dulcegăria printr-un tonus de indeniabilă vitalitate - dar reținută, cu izbucniri solare iscusit temperate de intervenția surdă a griurilor - a putut rămâne cu
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
spun fără ocol, așa cum a fost ilustrată problema, cu acea lipsă de ostentație interpretativă pe care am semnalat-o, cu acea aparentă modestie de situare în fața naturii împinsă până la abdicare, cu acea aproape didactică reîntoarcere la mijloacele tradiționale ale expresiei picturale, expoziția și-a afirmat - cu o tranșanță care s-a voit zadarnic discretă - caracterul polemic. într-un secol artistic dominat de un individualism adesea ,ŕ outrance", în care un pictor aproape că nu poate concepe să nu-și proiecteze eul
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
arhetip îl alcătuiește ditirambul nietzschean. în concordanță cu un astfel de program sînt compuse și poemele lui Cotruș, cărora E. Lovinescu, detectîndu-le sursa germană, le aprecia "intemperanțele verbale", "expresia torențială și abruptă�, "violența și exagerarea". La polul opus poeziei clasice, picturală și bizuită pe armonie, producțiile social orientate ale lui Cotruș se întemeiază pe valori ritmice și muzicale, sugerînd forța, mobilizarea, lupta: "Scrise în vers liber, textele acestea, consideră Ion Cristofor, par a fi redactate special pentru a fi citite viva
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
tine" (Neputința luminii). Această semantică a oglinzii creează drama pierderii eului "adevărat" în nenumărate fețe ale aceluiași chip, cum spune poetul în Colind de toamnă, ivind întrebări neliniștite despre identitate și destin. De aceea, "portretele" lui Varujan Vosganian nu sînt picturale, nu au nimic decorativ, ornamental; ele sînt mereu în mișcare - niște ecorșeuri -, "un petic de carne îmblînzită", cum e acest Portret de femeie cu fundal neliniștit: "Ne-am desfăcut atunci. Ne-am închinat/ ca după o masă cu bucate curate
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
oripilat de corpul feminin ("moliciunea pielii pestilențiale"), iar Breillat alege să exploreze repulsia, nu atracția. Iar maniera în care o face (text pretențios suprapus peste pornografie) nu e convingătoare, ba chiar, cu toate tentativele filmului de a fi original (compoziția picturală a cadrelor, aluziile la Oshima ori Pasolini etc.), invită mai degrabă repulsia spectatorului... Deși lungmetrajul se folosește de teorii feministe complicate (ca cea despre scopofilie a lui Irigaray), mesajul se reduce la un clișeu inept: sexualitatea femeilor ține de spirit
Invazia francofonă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12411_a_13736]
-
declara el. Opera sa este rezultatul comunicării dintre creator și model în decursul unor ședințe care pot dura luni și luni. În aceste portrete, Freud acționează precum un arheolog care sapă tot mai mult dincolo de suprafața vizibilă și trecerea de la pictural la linear îi oferă prilejul de a explora chiar mai adânc viața interioară a modelelor așa cum este ea reflectată de învelișul lor trupesc... Nu există nici o tendință de a înfrumuseța trăsăturile personajelor. Dimpotrivă... Așezându-le în poziții ciudate, inconfortabile, neinteresat
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
contactului cu teoriile artistice vehiculate în efervescentul mediu al școlii Bauhaus unde a fost profesor între 1922 și 1933. Coleg, în instituția întemeiată de Walter Gropius, cu Klee, Moholy-Nagy, Josef Albers, Kandinsky adoptă o „metodă științifică" în abordarea construcțiilor sale picturale descrisă în „Punct și linie în plan" (1926), una dintre importantele sale lucrări teoretice. În consecință, reduce semnificativ exuberanța expresionistă a paletei coloristice cu care operase până atunci și elimină orice urmă de referință la realitatea înconjurătoare... Picturile din anii
Kandinsky la Muzeul Guggenheim by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6217_a_7542]
-
premergătoare primului război mondial a fost cel mai fecund segment al carierei sale. Într-un interval relativ scurt, Kandinsky renunță la descrierea realității înconjurătoare pentru a reprezenta pe pânză percepții despre lume născute în propriul inconștient. Relații cromatice și „accidente" picturale domină lucrările sale dar vestigii ale lumii vizibile - silueta unui călăreț, umbra unui turn, Sfântul Gheorghe, un curcubeu - sunt încă sublimate în întregul imaginii compuse. Această „neputință" a lui Kandinsky, în pofida fermității convingerilor sale, de a renunța în întregime la
Kandinsky la Muzeul Guggenheim by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6217_a_7542]
-
în intimitatea Harului, a stării de Grație". Starea de spirit a poetului e, la rîndu-i, pietatea. Dacă maeștrii în cauză "se roagă pictînd", acesta mărturisește smerit că n-a făcut altceva decît a încerca să transpună rugăciunile lor din limbajul pictural într-unul al Cuvîntului, rugîndu-se "ca oricare privitor al tablourilor". Deci, cum ar veni, o rugăciune translată într-alta, în poezia ca rugăciune, după cum ar fi apreciat-o cu satisfacție, dacă i-ar fi fost dat a cunoaște scrisul contemporanului
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
negată decenii la rînd această șansă; literaturi europene, dar și asiatice, africane, latino americane, apropiate geografic sau extrem de îndepărtate sînt promovate în egală măsură. Iată particularitatea care individualizează acest premiu, dedicat lui Giuseppe Acerbi, cetățean ilustru al lumii și al picturalului Castel Goffredo. Născut în 1773, Acerbi era un personaj poliedric, scriitor, explorator, colecționar. A fost primul care împreună cu suedezul Skjoldebrand a ajuns la Capul Nord, călătorind pe uscat prin Finlanda și Laponia. Pasionat de diplomație, Giuseppe Acerbi a fost consul
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
a ținut să fie impecabilă, iar acest lucru îl vom confirma împreună. Cei care au venit la vernisaj au avut prilejul sa vadă un Ciubotaru extrem de dozat, cu niște probleme asupra limbajului picturii foarte fin formulate, cu problematizarea unor formule picturale enunțate în etapele anterioare, dar puse intens în lucru acum și, mai ales, puse să rezolve declarat "viața unui motiv pictural". Este un pretext cripto-figurativ care evoluează cu o eleganță, cu o inteligență plastică extraordinară, cu impunerea foarte serioasă a
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
sa vadă un Ciubotaru extrem de dozat, cu niște probleme asupra limbajului picturii foarte fin formulate, cu problematizarea unor formule picturale enunțate în etapele anterioare, dar puse intens în lucru acum și, mai ales, puse să rezolve declarat "viața unui motiv pictural". Este un pretext cripto-figurativ care evoluează cu o eleganță, cu o inteligență plastică extraordinară, cu impunerea foarte serioasă a problemei cadrului și suportului picturii în datele bidimensionalului, dar cu umor, cu rezolvări imprevizibile și în primul rând cu un dozaj
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
am cînd. N-am unde. Aș vrea să-mi iau atelier să pictez. - Deci vreți să pictați. - Normal. Cum să nu? Cînd o să am timp. Acuma cu filmul... - Credeți că imaginea unui film trebuie să fie frumoasă? - Nu știu ce înseamnă frumos. - Picturală? - Nici asta nu știu ce înseamnă. - Dar credeți că la filmele dvs. contează și faptul că aveți o formație inițială de artist plastic? - Probabil, contează, pentru că nu iert pe nimeni pe platou. De exemplu la filmul ăsta, pe cameraman. Nici pe Oleg
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
Petrache Lupu, deși personajul meu era un modest învățător, care încerca să imite „aparatul” lui Da Vinci! Era acolo și nuvela Doamnele. Într-o noapte când negurile cântau, poveste care evoca «Ielele», iar în povestirea În Vinerea Mare (apoi Ochii) descriam, pictural, clar-obscurul «Ocolirii». Așa mi-a fost tăiat nu avântul, ci drumul spre afirmare. O bucurie, totuși, în acele zile incipiente ale crudei Dictaturi: întâmplător, am citit, în Jurnalul de dimineață, din mai 1947, pe pagina întâi, „Cronica” lui Perpessicius, care
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]