22,633 matches
-
ura noastră neînduplecată față de cei ce ne-au ținut atîta vreme în întuneric, față de dușmanul de clasă, demascînd fără cruțare pe cei ce caută să pună bețe în roate activității noastre constructive. Vom demonstra voința colegilor noștri de a urma pilda elevilor sovietici, îndrumați de gloriosul Comsomol și crescuți de Partidul lui Lenin și Stalin. Paginile revistei noastre vor arăta felul în care elevii liceului nostru își dovedesc atașamentul față de organizația noastră, U.T.M., față de părintele nostru, Partidul, față de clasa muncitoare
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
ca la supreme argumente privind violența imaginarului românilor, doar că îi abordează nu în dimensiunea lor profundă de scriitori canonici, ci ca mituri mediatice, ca figuri fatalmente reificate, verificând astfel, fără voie, viabilitatea fenomenului de mitologizare, așa cum îl înțelegea, de pildă, Roland Barthes. Așa încât, la o întrebare subînțeleasă pe care i-ar adresa-o presupusul cititor al cărții sale (una de genul "De ce e invocat aici și Caragiale?"), Ruxandra Cesereanu va răspunde: "Caragiale, pentru că Ťmofturileť sale au devenit emblematice pentru oricine
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
aflau Dimitrie Stelaru, Marin Preda, Geo Dumitrescu, Ben Corlaciu, Marin Sârbulescu. Deosebit de aceștia, prin Virgil l-am cunoscut pe Ion Caraion căruia i-am devenit în curând un prieten foarte intim. Virgil îmi aducea numere speciale din Albatros, ca de pildă, faimosul "număr roz", pe care mi le lăsa un timp și apoi, din păcate, mi le cerea înapoi. Spun "din păcate", pentru că nici unul din exemplarele încredințate mie vremelnic n-a supraviețuit. Colaborator al ziarului Ecoul, unde îl seconda pe Miron
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
unor inși mărginiți, certați cu gramatica și cu mintea muiată în trascău. Ovidiu Ioanițoaia a reușit să crească la Gazetă un snop de ziariști iuți la minte și condei, verticali, informați și curioși să afle și ce se întîmplă, de pildă, în literatură. Cît despre colaboratori, ei se numesc într-o ordine aleatorie Traian Ungureanu, Radu Cosașu, Adrian Cioroianu, Radu Naum (plus Tudor Octavian, care e de-ai casei), ceea ce cred că spune multe. Dar să revin. Nu, nu m-am
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
perimat. Și combătând o mai veche prejudecată, Streinu aruncă o privire asupra romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu, unde “stilul suferă în fiecare pagină”. Ea “scrie incorect, fără stil, și totuși criticul se vede silit a-l lăuda... în aceeași măsură cu, de pildă, simțul preciziei analitice, atât îl servește de bine să pătrundă în miezul glorios al operei”. Stilul e o expresie a epocii: “Din Filimon și chiar H. P.-Bengescu se va putea afla totdeauna cum trăia, dar și cum vorbea «protipendada
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
nu realizează pe deplin conceptul de sistem în accepția dată chiar de Vianu, și nici nu poate să-l realizeze. Bogăția concretă a datului, mulțimea aspectelor investigate, nu pot fi cuprinse într-un ansamblu deductiv. Astfel, unele determinări, ca, de pildă, „tipurile artistice”, genurile, stilul, anumite aspecte ale creației și receptării se pot raporta la „momentele constitutive”, dar altele nu. De aceea sistemul esteticii, așa cum se realizează în Estetica, trebuie înțeles mai degrabă în sens, ca să spunem așa, didactic, adică în
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
ai zilelor noastre vedem că un număr impresionant de români talentați și instruiți s-au realizat profesional în afara țării. Metaforic vorbind, imaginea intelectualului român în continue „peregrinări” amintește întrucâtva de celebra imagine a „evreului rătăcitor” (așa cum l-a văzut de pildă Gustave Doré, în 1856). Parcă am avea și noi un „intelectual rătăcitor”, blestemat să-și împlinească menirea doar departe de propriile rădăcini. În timp ce în alte țări cultura înflorea, România, „țară de trecere între răsărit și sud-estul Europei”, era mereu „pustiită
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
rotunde despe nord și sud, centru și provincie, generație și canon, masculin și feminin, criza revistelor, dar nu ne facem o preocupare specifică din promovarea “diferenței” decât sub forma excelenței artistice, nu ideologice. Scrisorile de dragoste ale lui Dimov, de pildă, publicate în “ante prima” , în avanpremieră, în paginile “Stelei” de către Corin Braga. Mai are preț la revista “Steaua” interogația asupra unor temeiuri ontologice, conținuturile spirituale, construcția de sine, culturală, instituțională, și abia apoi deconstrucția. La revistă au fost și sunt
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
undă de superficialitate sau derizoriu, totul, la o tensiune foarte înaltă. Sintaxa însăși, cu multe elipse, într-o curgere neobosită întreține această tensiune a unei lumi aflate într-o mișcare necontenită. Deși asistăm și la drame exterioare (orbirea pictorului, de pildă, cu toate disperările ce decurg de aici în viața unui artist bazat pe vizual), cele mai multe se consumă în interior, fiindcă inadaptarea personajelor nu rămîne pasivă, ele încearcă să rezolve conflictul cu societatea, modificînd-o, aducînd-o la același numitor cu ei, cu
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
mai liberă a scenelor și a personajelor biblice înseamnă, de fapt, aducerea mai aproape de înțelegerea contemporanilor. Accesul la metafizic devine posibil mai întîi prin blasfemie. Tehnica folosită de pictor pentru ilustrarea unor astfel de idei este cea a palimpsestului (de pildă, în picturile mai vechi ale artistului, imaginea Madonnei, suprapusă pe imaginea Maicii Domnului). Aceeași tehnică o aplică și romanciera textului său. Imagini suprapuse, texte care transpar printre altele (monolog printre pagini de jurnal, timp trecut, timp prezent; frazele însele sînt
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
sluji Patria tot atît de bine și cu arma, și cu condeiul, în al treilea rînd deoarece cu statura mea cred că mi-ar sta foarte bine uniforma Academiei Militare. Deci, nici un motiv de îngrijorare. 20 nov. 1951. Astăzi - de pildă - am avut zi de odihnă: primele 2 ore libere prin program, iar celelalte 3 - prin bunăvoința profesorilor! Am avut recent onoarea de a relata fapte similare profesorului acad. Rosetti, în cadrul unei convorbiri particulare. Nu știu cine m-o fi pîrît (eu bănuiesc
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
cu picioarele-n perechi/ devastând cuminți alcovuri/ dându-le limbi în urechi.” Uneori, erotica se dezvoltă paroxistic și cubist, în versuri cu adevărat reușite, nu puține, totuși, și care salvează volumul de la a fi ceva marcat de „anxietatea influențelor.” De pildă: “Te vor înghesui-n ciupercile netoate/ te-or limbui cu limbile croate/ din sânii tăi cu sfârcuri verzi pătrate/ vor trage-n sticle votca ta de lapte/ și o vor bea cu gânduri nespălate/ și te-or trânti atât cât
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
Poate că am reușit să cunosc destui poeți, ca să-mi fac o imagine de ansamblu. Nu știu exact nici de cât timp circulă expresia, plină de lehamite și simpatică compasiune: ăsta?... ăsta e poet. Aș fi interesată să aflu, de pildă, dacă e de dinainte sau de după evenimentele din decembrie ’89. O să fiu bănuită că fac legături psiho-socio-maniacale cu, de pildă, apariția intempestivă a lui Dinescu pe ecranele televizoarelor, în timpul acelor evenimente. La o primă rememorare, am tendința să-mi strâng
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
cât timp circulă expresia, plină de lehamite și simpatică compasiune: ăsta?... ăsta e poet. Aș fi interesată să aflu, de pildă, dacă e de dinainte sau de după evenimentele din decembrie ’89. O să fiu bănuită că fac legături psiho-socio-maniacale cu, de pildă, apariția intempestivă a lui Dinescu pe ecranele televizoarelor, în timpul acelor evenimente. La o primă rememorare, am tendința să-mi strâng inima, ca atunci, cu spaimă pentru imaginea poetului român contemporan, care, iată, " Dă și din mână, și din gură". Desigur
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
mărunte, relatate minimalist în toate detaliile lor sordide, truculente, de un „realism" adesea urmuzian. Asemenea avangardiștilor de odinioară, punctul forte al lui Jean-Lorin Sterian îl constituie nu atât producția literară în sine, cât secvențele programatice sau extratextuale, cum este, de pildă, tabelul cronologic care familiarizează cititorul cu biografia literaturizată a autorului, sau bucata finală, intitulată El, profesiune de anticalofilie reiterând motivul obsesiv al cărții, moartea. Un volum aparent nihilist și cinic, din care răzbate mai degrabă spiritul de frondă decât deziluzia
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]
-
un scriitor, o operă și, am putea adăuga, o întreagă cultură au perioade de maxim și minim interes din partea publicului. În zodia globalizării, intuița lovinesciană apare ca justă, însă într-un mod la care teoreticianul nostru nu se gîndise. De pildă, canonul literar românesc a suferit, în ultima jumătate de secol, cîteva ajustări susbtanțale, uneori din rațuni non-estetice. Dar astăzi, cînd contactul cititorilor tineri și foarte tineri, care tocmai se formează, cu literatura consacrată devine, din varii motive, din ce în ce mai superficial și
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
doilea rînd prin structură. Cititorul are la dispoziție originalul grec sau latin, traducerea, cîteva repere gramaticale esențiale și un context românesc în care să observe cum se utilizează "pe viu" aceste cioburi de limbi "moarte". Astfel se poate vedea de pildă cum cuvîntul grecesc hybris, feminin, este utilizat și utilizabil în limba română ca substantiv masculin sau în ce constă diferența dintre mathesis și paideia. Exemplificările sînt luate frecvent din cărți românești contemporane, de la Opera lui Tudor Arghezi de Nicolae Balotă
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
necesară: „Ceea ce, în noi, e jos, să se coboare, pentru ca ce e sus să poată urca. Fiindcă sîntem răsturnați. Ne naștem așa. A restabili ordinea înseamnă a desface în noi creatura." Surprinzătoare sînt în Greutatea și harul pasajele care par pilde, reduse, matematic, la un minim de cuvinte: „Strîngerea de mînă a unui prieten revăzut după o lungă absență. Nu iau seama dacă, pentru simțul tactil, ea e o plăcere ori o suferință: la fel cu orbul care, prin vîrful bastonului
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
lui Cristian Simionescu), decât la Cezar Ivănescu, cu care e îndeobște asociat. Paradoxul acestei poezii e că, dincolo de stilul constant (deja ingambamentele pot fi considerate un soi de antet al scriitorului), rămâne inegală și rareori hotărâtă asupra unui ton. O pildă a acestei inegalități apare în Interviu: când versuri care-ți sugerează Marius Moga și alți celebri "versificători" ai șlagărelor românești - Te voi iubi și mă vei urî/ Te voi urî și mă vei iubi (pag. 130) - când un umor cam
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
de domol că uneori te-ar adormi dacă nu ar fi ceva imperative presărate pe ici, pe colo. Și totuși mi se pare că unele dintre highlights ale acestui volum se găsesc într-al treilea ciclu (Fără trepte), ca de pildă Copilărie în creștere: O copilărie în creștere - nucleu/ Se desenează-n ea căi/ pe care pornesc străini/ și se întorc prieteni. (pag. 78). Legătura între acest ciclu și celelalte două e suficient de obscură: primul, În cercul amenzii suferă de
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
putut alege poeme care să-l reprezinte mai adecvat decât God Reads Nietzsche și Communism & Theism; doar în Paul Goma My Papa recunoști timbrul specific, ritmul condensat și nervos al versului. Despre alții însă mă întreb ce caută acolo; de pildă, Aura Christi și ale sale trei poezii, debordând de cuvinte mari și abstracte, de altele scrise cu majuscule You, Valley, Being, Destiny (desuet trucul) și de metafore transparente rău. Mai grav e faptul că la ea e evident un anume
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
e faptul că la ea e evident un anume anacronism (o astfel de poezie se scria pe la începutul secolului trecut) care viciază și alte poeme din colecție, în contradicție cu alți poeți care sunt cât se poate de "contemporani" (de pildă Eugen Cioclea, Irina Nechit și Teo Chiriac). Printre anacroniști i-aș include pe Adrian Ciubotaru, Valeriu Matei și Ana Rapcea. Cristian Simionescu, }inutul bufonilor, Editura Junimea, Colecția "Dictatura și scriitura", Iași, 2002. 291 pag. Simona-Grazia Dima, Călătorii apocrife, Editura Paralela
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
necesitatea asigurării resurselor livrești ale Școlii; cu atît mai mult cu cît este vorba, în cazul lui Ștefan Bănulescu, după opinia mea, de una dintre cele mai incitante creații romanești universale din secolul al XX-lea. N-am găsit, de pildă, la nimeni o mai sugestivă imagine a sfidării Timpului precum aceea din subcapitolul Întoarcerea lui Feisal: "(...) fugind roată prin curțile goale din jurul caselor, șturcoaicele și tătăroaicele din fostul harem al lui Feisal, cu putinile în capț dansau, bătînd ritmic cu
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
tren venite nu se știe de unde și pornite către cele mai imprevizibile destinații, tot astfel în opera lui Delavrancea coexistă, ambiguu, ecouri din Eminescu ( romantism tenebros, fantastic), Creangă ( rural și fabulos), Filimon și Negruzzi ( scene sociale) ori Slavici ( vorbirea în pilde și analiza psihologică) cu altele, fantomatice, vestindu-i pe Sadoveanu, Gib. Mihăescu, V. Voiculescu sau pe cei doi C. Petrescu interbelici. Amalgamate aluvionar, prin forțele de semn întors ale unei personalități contradictorii, cu înclinații lirice pînă la un "roz zaharat
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
această versiune la București era Zaharia Stancu (sursă nesigură prin definiție) mă îndoisem dintru început. Iar cînd se redeschisese cenaclul Sburătorul, după moartea lui E. Lovinescu, avusesem aproape certitudinea contrară."10 La această certitudine nu ajunge însă Virgil Ierunca, de pildă. Conduita pe care și-o impunea la 10 septembrie 1949, cînd Sorana Gurian i "se plînge că pretutindeni compatrioții o prezintă francezilor ca pe o «denunțătoare» sau ca pe o «agentă a Moscovei»" aceea de a nu cădea și el
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]