1,380 matches
-
din Graz. După doi ani de studii politehnice (1905-1907), dorind să perfecționeze partea teoretică, a plecat în Italia, înscriindu-se la Facultatea de Fizică a Universității din Pisa. În 1911 a obținut licența în fizică; a rămas în continuare la Pisa, ca asistent și doctorand al profesorului Angelo Battelli. A obținut titlul de doctor în fizică în 1912, cu o teză intitulată "Constanta dielectrică a gazelor și amestecurilor gazoase". În lucrarea de doctorat a verificat experimental formula Clausius-Mossotti pentru aer și
Eugen Bădărău () [Corola-website/Science/302663_a_303992]
-
teză intitulată "Constanta dielectrică a gazelor și amestecurilor gazoase". În lucrarea de doctorat a verificat experimental formula Clausius-Mossotti pentru aer și diverse amestecuri de gaze până la presiuni de 300 atmosfere. A fost apoi asistent la Institutul de Fizică Experimentală din Pisa (1912-1914). În anul 1914 a părăsit definitiv Italia și a plecat în Rusia, la Petrograd, unde i-a fost oferit un post de asistent la Institutul de Fizică, la catedra profesorului Orest Chwolson. În 1917 a devenit șef de secție
Eugen Bădărău () [Corola-website/Science/302663_a_303992]
-
Cuza din Iași (locul 1), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (locul 2) și Universitatea din București (locul 3). Comparativ cu țările UE, competitivitatea forței de muncă din România din punct de vedere al educației și competențelor (abilităților) este încă redusă. În cadrul PISA, aproximativ 70% din elevii de 15 ani din România au avut performanțe situate sub nivelul cerut pentru un loc de muncă modern, față de 37% din elevii de 15 ani din Uniunea Europeană. Nivelul indicatorilor privind educația în România este scăzut, comparativ
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
cu grijă fuga, trimițând din timp mari sume de bani în Elveția și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei. După câteva săptămâni de la intrarea în Brașov, Caradja și apropiații săi au plecat către Peninsula Italică și s-au stabilit la Pisa. A donat mari sume de bani mișcării naționale grecești Filiki Eteria, cât și terenuri orașului Atena, unde și-a petrecut restul vieții, trăind din averea acumulată în Valahia. Familia
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
a face incursiuni pe țărmurile arab și african ale Mării Roșii. A incendiat vase sub pavilion musulman în porturile Medinei și chiar ale Meccăi. Un act similar s-a petrecut în 1187 când piratul genovez Guglielmo Grasso și Fortis din Pisa au atacat o navă venețiană la bordul căreia se aflau ambasadorii lui Saladin la curtea regelui Bizanțului, Isaac Anghelos. Aceștia au fost uciși iar cadoul pe care Saladin îl trimisese - un fragment din crucea lui Isus- a fost disputat de
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
pe care le aduceau. A fost interesat și de păstrarea prezenței negustorilor italieni în zonă, a celor ce asigurau aprovizionarea cu armament,cherestea, stofe englezești, franceze și flamande, șofran și alte bunuri.. În 1173 Saladin le-a dăruit negustorilor din Pisa o enclavă protejată în Alexandria. Medicul personal al lui Saladin a fost filosoful și astronomul evreu Musa ibn Maymun (cunoscut sub numele de Maimonides) care fiind în căutarea unui spațiu cultural mai deschis și mai înțelegător s-a mutat din
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
sfârșitul brutal al acestui papă, care a murit lovit cu o piatră în timp ce era expulzat din Campidoglio. Pietro Pignatelli, ales papă în aceeași zi în care a murit Lucio al II-lea, era nativ dintr-un mic sătuc din preajma orașului Pisa, Montemagno. Astfel, mottoul se referă explicit la orginile acestui papă. Papa Anastasiu al IV-lea, care avea nume ca mirean Corrado Suburri, în plus, a fost mult timp abatele mănăstirii Sfântul Rudo. Adrian al IV-lea, cu numele de mirean
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
parametrilor caracteristici. De exemplu, pentru a testa ipoteza conform căreia corpurile cad pe Pământ cu o viteza care crește proporțional cu masa, Galileo Galilei (1564-1642) a efectuat un experiment în care a aruncat corpuri cu masa diferita din Turnul din Pisa, a măsurat masa acestora și, cu o ingenioasa clepsidră cu apă, timpul scurs pana atingeau Pământul, constând în final din datele obținute ca cele doua variabile respectă o relație de directă proporționalitate. Într-un alt experiment celebru, dorind să demonstreze
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
punct de atracție la Expoziția Universală din anul 1958, devenit simbolul Belgiei. O altă curiozitate turistică din această zonă o reprezintă Mini-Europe, singurul parc unde, în câteva ore, poți să traversezi întreaga Europă, de la Big-Ben-ul londonez, la Turnul înclinat din Pisa, de la Tour Eiffel, la Vezuviu, de la Palatul Signoriei și gondolele venețiene, la Zidul Berlinului și corida sevillană. În total 300 de machete cu cele mai reprezentative monumente europene. La 19 km de Bruxelles se află câmpul de luptă Waterloo unde
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
parcul Hibiya din Tokyo este expusă o copie a statuii lupoaicei, dăruită Japoniei în martie 1938 de ambasada Italiei., Lângă biserica din Aquileia se găsește o copie a statuii lupoaicei. O copie a statuii de la Roma este amplasată în localitatea Pisa, în apropiere de Turnul din Pisa. Lupoaica cu cei doi prunci sugând este și simbolul localității Siena, cunoscută ca "La lupa senese". Atâta doar că legendele locale spun că cei doi copii care sug sunt fondatorii Sienei, Aschio și Senio
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
o copie a statuii lupoaicei, dăruită Japoniei în martie 1938 de ambasada Italiei., Lângă biserica din Aquileia se găsește o copie a statuii lupoaicei. O copie a statuii de la Roma este amplasată în localitatea Pisa, în apropiere de Turnul din Pisa. Lupoaica cu cei doi prunci sugând este și simbolul localității Siena, cunoscută ca "La lupa senese". Atâta doar că legendele locale spun că cei doi copii care sug sunt fondatorii Sienei, Aschio și Senio, fiii lui Remus, fugiți din Roma
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
Carol s-a stabilit permanent la Aachen, devenind capitală imperiului. La palat, Carol a strâns în jurul sau o serie de învățați ai epocii, cu care se sfătuia: Adalhard, abatele de Corbie, Alcuin, diacon venit din York, Petru, gramatician venit din Pisa, Paul Diaconul, cărturar venit din Italia longobardă, sau Eginhard, istoric oficial al curții. Carol a numit dregători, cel mai important fiind comitele palatului. În subordine se aflau slujbașii de palat, cu atribuții și servicii domestice, pentru asigurarea hranei, băuturilor, a
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
mare parte a Galiei france care pierduse tot cea ce dobândise în perioada precedentă. Răspunzând invitației regelui, la palatul imperial de la Aix-la-Chapelle, adevărat centru de formare a clericilor și de difuzare a culturii, au sosit maeștri vestiți din Italia-Petru din Pisa și Paulin din Aquileea, istoricul Paul Diaconul, din Spania-teologul și gramaticianul Theodulf , care a fost investit mai apoi ca episcop de Orléans, din Irlanda-astronomul Dungal și geograful Dicuil, din Britania anglo-saxonă-filosoful, teologul și literatul Alcuin de York (Albinus Flaccus 735
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
compensată parțial prin sosirea Diviziei I de infanterie braziliană. În perioada iunie-august 1944, Aliații au continuat să obțină succese, cucerind Florența și înfrângând rezistența germană de pe Lina Gotică. Această ultimă linie defensivă se întindea de la aproximativ 15 km nord de Pisa, de-a lungul crestelor Apeninilor între Florența și Bolonia și atingea malurile Adriaticii la sud de Rimini. În timpul luptelor pentru cucerirea Liniei Gotive, ofensiva de pe 25 august 1944 a străpuns defensiva germană atât în sectorul american cât și în cel
Campania din Italia (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/312011_a_313340]
-
elvețian Jakob Steiner. a studiat mai întâi arhitectura la Universitatea din Viena. Apoi s-a orientat către matematică, urmând cursurile lui Wilhelm Wirtinger, în 1908 obținând licența. Continuă studiul matematicii sub îndrumarea lui Luigi Bianchi la Școala Normală Superioară din Pisa și apoi la Universitatea din Göttingen, unde are i-a avut ca profesori pe matematicienii Felix Klein, David Hilbert și Carl Runge. Blaschke explorează cea mai mare parte a domeniilor geometriei diferențiale (mai ales geometria diferențială afină) aducând contribuții în
Wilhelm Blaschke () [Corola-website/Science/312209_a_313538]
-
1984), A Lingvistică, p. 562 563. 10. Caterina Conio, I gradi dell’essere e gli stați di coscienza nei testi classici indiani, Milano, 1979, în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 334. 11. Annali della Scuola Normale Superiore di Pisa, Serie III, vol. XII (1982), în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 334 335. 12. Maria Luiza Scevola, Rilievi sulla religiozitŕ di Costantino, Milano, 1982, în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 335. 13. Paola Venini, Peanio, traduttore
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
comunicare prezentată la “Kolloquium des Balkanromanistenverbandes”, Berlin, 6 7 Mai 2005. 8. Ethnonimie roumaine. Dictionnaire historique des noms de peuples et de pays en roumain. Présentation d’un projet, comunicare prezentată la al XXII lea Congres Internațional de Stiinte Onomastice, Pisa, 28 aug. — 4 sept. 2005. 9. Orthographische Inkonsequenz mit konfessioneller Motivation: I(i)sus H(ch)ristos, comunicare prezentată la ediția a IV a a colocviului «Forum România», organizat de Österreischische Ost- und Südosteuropa-Institut, Viena, 29 30 noimebrie, 2006. 10
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
fost din nou respins de Conrad, ridicându-și astfel tabăra în afara porților orașului. Aproape de sfârșitul verii anului 1188, William al II-lea de Sicilia a trimis o flotă cu 200 de cavaleri; pe 6 aprilie 1189, Ubaldo Lanfranchi, arhiepiscop de Pisa, a sosit cu 52 de nave. Guy a reușit să atragă ambele contingente de partea sa. În august, Conrad a refuzat din nou să-i permită intrarea, așa că a strâns tabăra și a pornit spre sud pentru a ataca Acra
Asediul Acrei (1189-1191) () [Corola-website/Science/311057_a_312386]
-
document scris (charta) preciza acordul dintre cele două părți, fixa drepturile seniorului și privilegiile acordate orășenilor. Dacă seniorul refuza să acorde charta, comunele se revoltau, ceea ce ducea la apariția orașelor libere. Anumite comune foarte puternice, precum Colonia (Köln) în Germania, Pisa, Florența, Siena (în Italia) au devenit total independente. A fi liber, a avea câte o casă sau pământ în oraș și a plăti o taxă comunei erau condițiile pentru a fi socotit orășean cu drepturi depline. Comunele erau conduse de
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
nou centru de putere: Imperiul Romano-German, acesta dorind să reconstruiască hotarele vechiului imperiu. Împăratul romano-german și Papa (suveran al religiei catolice) erau cei aflați la conducere. Religia catolică era răspândită în tot Apusul Europei. Centrele maritime italiene (ex:Veneția, Genova, Pisa, Amalfi) au dominat comerțul mediteranean câteva secole. În estul Europei, slavii rușii și bulgarii, slovenii, croații, bosniacii, slovacii și bielorușii. Un alt centru de putere era Imperiul Bizantin, capitala sa fiind orașul Constantinopol. Datorită splendorii acesteia, Imperiul Bizantin va rezista
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
(n. 6 iunie 1519 - d. 23 februarie 1603) a fost medic, filozof și botanist italian. S-a născut în Arezzo, Toscana. După absolvirea studiilor (1551) la Universitatea din Pisa, unde i-a avut ca profesori pe Realdo Colombo la medicină și Luca Ghini la botanică, a predat o perioadă filozofie, medicină și botanică la această universitate. În 1554 (după alte surse, 1555), ajunge profesor de medicină și director al
Andrea Cesalpino () [Corola-website/Science/312323_a_313652]
-
avut ca profesori pe Realdo Colombo la medicină și Luca Ghini la botanică, a predat o perioadă filozofie, medicină și botanică la această universitate. În 1554 (după alte surse, 1555), ajunge profesor de medicină și director al Grădinii Botanice din Pisa, succedându-l pe Luca Ghini, funcție pe care o va deține până în 1558. Mai târziu, este chemat la Roma pentru a preda medicina, apoi devine medicul personal al papei Clement al VIII-lea. Până la sfârșitul vieții, va rămâne profesor la
Andrea Cesalpino () [Corola-website/Science/312323_a_313652]
-
materialul a post produs de către Sascha Paeth, cunoscut prentru colaborările sale cu formații precum Angra, Rhapsody Of Fire sau Kamelot. Cele nouă melodii incluse pe "The Phantom Agony" au diverse teme sau au fost scrise pentru a comemora un eveniment. Pisa "Cry for the Moon" este bazată pe poveștile despre abuzurile pe care le comit preoții catolici asupra copiilor iar "Feint" a fost scrisă după uciderea politicianului de origine olandeză Pim Fortuyn. "Façade of Reality" comemorează Atentatele din 11 septembrie 2001
The Phantom Agony () [Corola-website/Science/312344_a_313673]
-
nicio carte necitita. În propria să bibliotecă se găseau 40.000 de cărți și 10.000 manuscrise. În jurul lui erau grupați cei mai de seamă reprezentanți ai umanismului din Toscana, Vincenzo Viviani și Carlo Dați din Florența, Lorenzo Bellini din Pisa. Împreună reușesc să pună la adăpost manuscrisele orginale ale lui Galileo Galilei, suspectate de erezie de către tribunalele inchizitoriale. Spirit liber, neconformist, care nu făcea nicio concesie dogmelor Bisericii Catolice, el însuși intra în conflict cu Inchiziția și cu atotputernicul Ordin
Antonio Magliabechi () [Corola-website/Science/309603_a_310932]
-
() este un nume colectiv pentru câteva orașe libere care au înflorit în timpul Evului Mediu pe coastele Italiei și ale Dalmației. Republicile Amalfi, Genova, Pisa și Veneția sunt considerate ca fiind cele mai importante, de vreme ce stemele lor apar pe drapelul marinii militare italiene. Există alte republici maritime, mai puțin cunoscute: Anconă, Gaeta și Noli. Aceste state s-au întrecut atât în plan militar cât și
Republicile maritime () [Corola-website/Science/310152_a_311481]