58,806 matches
-
adesea pe lîngă statuia Sfîntului Gheorghe, despre care a scris Blaga două poeme, și admir delicata ceremonie a sacrificării la care consimt atît balaurul, cît și sfîntul adolescentin în "solzi de saur". Universitatea însăși e o frumusețe; cred că-mi place să fiu profesor - chiar și al unor studenți care nesmintit pun virgulă între subiect și predicat - și pentru că am avantajul de-a lucra în Clădirea Centrală, uriașă ca o cetate, cu scări largi, pe unde au umblat Blaga și D.
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
sentiment... franciscan față de ființa necuvîntătoare a orașului - păsări, copaci, palate, biserici, monumente... Primăvara, Clujul se umple de mierle cu ciocul și picioarele portocalii, iar toamna, cerul orașului are cei mai frumoși nori vineți și învolburați, prevestind vînt. Iar mie îmi place sunetul metalic al frunzelor de tei rostogolindu-se pe asfalt, în timp ce vîntul îmi trezește dorul de ducă, dorul de cîmp deschis, de afară... Pe înserat, număr minutele - între 20 și 25 - cînd cerul orașului se acoperă de un covor negru
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
lipit pe pereții exteriori ai spațiului de expunere nimic nu semnala prezența unei țări care are totuși un potențial cultural și de carte respectabil. încerc să mă consolez cu ideea că poate în interiorul standului "național" lucrurile arată mai bine. Sunt plăcut surprinsă de cîteva întîlniri cu binecunoscuți editori cărora le explic stupoarea. Părerile mele sunt confirmate de interlocutori, cu resemnare și precauție. în plină conversație, sunt întreruptă de apariția unei persoane necunoscute, feminine, care cere interlocutoarei mele (era ora 11 dimineața
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
frontierelor care făceau dificilă comunicarea în timp și spațiu nu ne-a ușurat afirmarea personalității, ci ne-a complicat-o. Iar noua libertate nu ne-a simplificat raporturile cu sentimentul tragic al vieții. Dar asta este o altă discuție. - Îmi place acest sarcasm elegant al tău, pe care îl practici, în ultimii ani, nu numai în eseistică, ci și în poezie (unde ia forma unui sarcasm metafizic). Cum ai ajuns la această atitudine? Care a fost evoluția ta ca scriitor? Ce
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Într-o prea frumoasă zi de mai senină, prin pădure trecu un stol de fetițe ce se întorceau de la școală, făcând gălăgie mare. Pesemne că era pe acolo vreo scurtătură, pentru că Rița nu le mai văzuse până atunci. Atâta îi plăcuseră" încât își desfăcuse aripioarele, frecându-le bine una de alta, și zbură drept spre ele. Ea se lăsă pe mâna unei copilițe pe care o pișcă, făcând-o să țipe. Aceasta o prinse numaidecât de aripioare, certând-o în glumă
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
cristalin, ci cu unul mai ieftin și mai puțin performant. Știind și despre cine e vorba, mi-a sărit țandăra și mai mult decât dacă mi s-ar fi povestit cazul, fără amănunte. La noi există obiceiul, care nu-mi place, de a se face chetă publică pentru celebritățile care au nevoie de o intervenție medicală în străinătate. Adică avem bolnavi de categoria I, a II-a și așa mai departe? Dar dacă există asemenea categorii de bolnavi, ce facem cu
Un miracol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12459_a_13784]
-
-ului pe anul 2003... Îi fac semn Coryntinei să aducă repede termometrul... -Domnu' Haralampy, îi zic între timp, te rog să-ți reformulezi imediat spiciul, fin'că s-ar putea să rămâi fără taburet... Știi bine că nouă nu ne plac asemenea momenturi 1)... -Nici eu nu sunt fana2) domnului Păunescu, zice și Coryntina, da' parcă orișicâtuși, domnu' Haralampy... -Ni-i, mă! exclamă prietenul în culmea uimirii, privind spre nevastă-mea, asta știe vorbi... În paranteză fie spus, Coryntina vorbește rar și
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
care te îngheață. Am văzut cît de frumos știu să fie parteneri pe scenă, la Act, să se susțină, să comunice. Întîmplător, toți cei patru actori sînt foarte buni, cu experiență, au avut șansa să lucreze cu regizori mari. Îmi place să-i văd jucînd, să le studiez evoluția, cunoscîndu-i încă de la examenele din U.N.A.T.C. Îmi place cînd mă surprind. Cui nu-i place asta în teatru?! Așa cum au făcut-o extraordinar Mihaela Sîrbu și Mihai Călin în Bash. Așa cum
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
se susțină, să comunice. Întîmplător, toți cei patru actori sînt foarte buni, cu experiență, au avut șansa să lucreze cu regizori mari. Îmi place să-i văd jucînd, să le studiez evoluția, cunoscîndu-i încă de la examenele din U.N.A.T.C. Îmi place cînd mă surprind. Cui nu-i place asta în teatru?! Așa cum au făcut-o extraordinar Mihaela Sîrbu și Mihai Călin în Bash. Așa cum o face acum Vlad Zamfirescu în prima parte a personajului său, pînă încep să se vadă consecințele
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
patru actori sînt foarte buni, cu experiență, au avut șansa să lucreze cu regizori mari. Îmi place să-i văd jucînd, să le studiez evoluția, cunoscîndu-i încă de la examenele din U.N.A.T.C. Îmi place cînd mă surprind. Cui nu-i place asta în teatru?! Așa cum au făcut-o extraordinar Mihaela Sîrbu și Mihai Călin în Bash. Așa cum o face acum Vlad Zamfirescu în prima parte a personajului său, pînă încep să se vadă consecințele metamorfozei. Așa cum l-am văzut pe Șerban
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
înseamnă să cumperi un obiect de cult religios și mai înainte de asta ce înseamnă actul de a cumpăra? împrejurul obiectului dorit stă întotdeauna într-o formă mai mult sau rnai puțin conștientă dispoziția, atmosfera locului sau efectiv gândul că îți place așa de mult încât l-ai cumpăra tremurând de frig, în ploaie. Spre deosebire de alte obiecte artizanale, simbolistica figurilor religioase nu poate avea, în perspectiva curentului tradițional, prea multe determinări pentru că forma exteriorizată a credinței este susținută de artă, nu substituită
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
interes și pentru actualul volum. Cel puțin în primii ani, autoarea este aceeași comunistă fanatică, dispusă în orice moment să-și impună ideile cu indiferent ce argumente, inclusiv cu cele ale feminității, de departe cele mai eficiente: "...Adrian mi-a plăcut ceva mai mult, a fost mult mai potolit, spunînd același gen de fraze ("sînt orbit de tine, înnebunit"), dar pe un ton mult mai convingător, mai firesc - drept care am început să-l cred. Vrea "să-l mîntuiť și eu n-
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
mine." Un drum de țară. Un copac. Zeci de zmee. Bleu, frumoase. Gogo și Didi. Mircea Andreescu și Costache Babii. O poveste tulburătoare de teatru, o poveste despre noi, despre degradare, despre zbor. O poveste despre performanță. Lui Beckett îi plăceau filmele cu Stan și Bran, Charlie Chaplin, frații Max. Și lui Alexandru Dabija la fel. Se vede asta și în acest spectacol. În gag-ul fin, în contrapunctul poantelor spumoase, în tăietura pe muchie de cuțit dintre parodic și dramatic
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
originală și interpretarea îi aparțin lui Dumitru Dabija, care l-a mai acompaniat, discret, pe regizor de cîțiva ani încoace. Un text atît de dificil - numai dacă îl citești - rostit și interpretat minunat de Costache Babii - niciodată nu mi-a plăcut mai mult! - și Mircea Andreescu. Blîndețea lui Didi, ciufuțenia lui Gogo. Vladimir: Și dacă sîntem mulțumiți ce facem? îl așteptăm pe Godot! S-ar fi putut tăia destul din text. Desigur. După părerea mea, s-ar fi pierdut ceva esențial
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
au produs, cel puțin până acum. Dar din când în când a mai răbufnit câte o supapă de siguranță și s-a mai auzit și câte un țignal de alarmă. Dar scurt și fără consecințe catastrofale, dintr-acelea care le plac redactorilordin presa mică, fie scripti, fie video. Dovadă că "sistemul" se află sub control - sub controlul sfintei indiferențe generale românești. Bineînțeles că, generalizând, exagerez, și că, exagerând, induc impresia că nu am dreptate în ceea ce afirm ori vreau să afirm
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
filologic și istorico-literar, discreditarea "buchiselii" lingvistice comparate, absolut necesare, precum și a minuțioaselor cercetări bibliografice preliminare, fără de care nu pot fi realizate ediții corecte, de încredere, precum și tăcerea savant îmbufnată a majorității lingviștilor, cărora s-ar părea că nu le prea plac dialogurile polemice, au înlesnit și înlesnesc pătrunderea în textologie a impostorilor, a șarlatanilor, a plagiatorilor - căci există și în textologie plagiatori -, și a tot soiul de furi și de tâlhari pseudo-culturali. Vinovați de prezența lor din ce în ce mai numeroasă și mai neobrăzată
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
în interviul Marea călătorie (1974), Marin Preda se va arăta cu mult mai categoric față de acest aspect, condamnând cele "câteva mici corecturi făcute de mâna poetului. Nu erau binevenite. Adăugase în text muntenismele dă și pă, care mie nu-mi plăceau" (vezi, în acest sens Sergiu Filerot, Reîntâlniri, ed. cit., p. 107).
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
tău, carne din carnea ta, ce nu te interesează, fiindcă, automat și nedrept, îți provoacă repulsie. Când am înțeles, m-am dat jos din pat cu ideea în sfârșit limpede și i-am spus în șoaptă, dar ferm: - Nu-mi plac femeile. A rămas țeapănă câteva clipe și-apoi a-nceput să m-ațâțe cu mâinile, să-mi demonstreze că mint. - Vezi? - a zis, după un minut, profund jignită. - Cum poți să spui că nu-ți place de mine, cu puiuțu-ăsta
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
dar ferm: - Nu-mi plac femeile. A rămas țeapănă câteva clipe și-apoi a-nceput să m-ațâțe cu mâinile, să-mi demonstreze că mint. - Vezi? - a zis, după un minut, profund jignită. - Cum poți să spui că nu-ți place de mine, cu puiuțu-ăsta tare? Lucia era jignită de eșecul puterii ei de seducție; dar și fiindcă s-o fi simțind un fel de reprezentantă a tuturor femeilor lumii și nu-nțelegea cum un băiat atât de bine făcut ca
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
mă-nțelegi, Maurici, nu pot să-ți prescriu nici un medicament... Dacă nu faci tu un efort... - Ce fel de efort? - Păi, eu... n-aș vrea să te-mping, dar... de ce nu-ncerci c-o femeie... S-ar putea să-ți placă. - Am încercat. - Și? - Mă neliniștesc. Nu. Nu mă simt bine. Mă sperie. E ceva mai puternic ca mine... Grație părintelui și cu ajutorul inestimabil al medicului, dr. Canyameres, Maurici Fără de țară Viciosul, principe de Sodoma și senior de Gomora, am trăit
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
mic ca mine cu opt ani, care acum e în Franța. Zic din fericire că e acolo, nu că am scăpat de concurența problemei și de el, ci că e totuși...E mai agreabil pentru el. Eu suport și îmi place climatul balcanic. Îmi place grozav și mă declar balcanic fără rușine și chiar...Toți ăștia care disprețuiesc și zic , ah, balcanici!. Balcanici au fost Socrate, Platon și Aristotel! E suficient asta ! L.G.: La fel și Caragiale... Al. P.: Și Caragiale
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
opt ani, care acum e în Franța. Zic din fericire că e acolo, nu că am scăpat de concurența problemei și de el, ci că e totuși...E mai agreabil pentru el. Eu suport și îmi place climatul balcanic. Îmi place grozav și mă declar balcanic fără rușine și chiar...Toți ăștia care disprețuiesc și zic , ah, balcanici!. Balcanici au fost Socrate, Platon și Aristotel! E suficient asta ! L.G.: La fel și Caragiale... Al. P.: Și Caragiale, fără îndoială. Mai ales
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Și dintre cei mai cultivați. Ceea ce nu știa lumea atuncea... Mă amuză cînd îmi aduc aminte cum presa... În presa literară și culturală din secolul trecut era disprețuit Caragiale și cei care-l admirau ca..., că sunt grosolani, că le plac poveștile cu mahalale, cu nopți furtunoase, cu mai știu eu ce, cu... Ei considerau mare autor dramatic, la nivel de Shakespeare, pe Victorien Sardou, de exemplu, din fericire complet uitat astăzi. Și alții de calibrul ăsta. Nu-și dădeau seama
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
care îmi era atît de simpatic. Nu mai există. Este intelectualul euro-român care îmi este profund antipatic. De altfel personal trebuie să vă mărturisesc că chestia asta cu Uniunea Europeană ar fi trebuit să-mi convină foarte mult și să-mi placă foarte mult, că este, aparent, o încercare de echilibrare față de influența Yankeo-americană. Yankeu...Yankeii sunt învingătorii din Războiul de Secesiune. Adică mîrlanii și derbedeii. În Războiul de Secesiune, sudiștii erau proprietarii de sclavi, familii cu afecțiune între ei, cu stăpînii
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
dvs. despre lux? Al. P.: Luxul e o mare plăcere în viață, dacă nu este exagerat. Dacă este exagerat e de prost gust și mîrlănesc. Dar luxul mijlociu, agrementul de a dormi frumos, într-un pat confortabil, printr-un mobilier plăcut la vedere... Ăsta e un lux minimal pe care-l doresc tuturor oamenilor cumsecade. Care sunt cîți sunt. Mulți, puțini, nu știu. Dar dacă n-ar fi fost lux pe planeta asta, nu știu dacă s-ar putea vorbi de
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]