KorAP: Find »[drukola/base=plagă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...159 >

3,974 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

Se aplică profilactic în prevenirea infecției tetanice (ser antitetanic 1500-3000U) asociat sau nu cu anatoxină tetanică sau a gangrenei gazoase. (cu ser antigangrenos polivalent 40-100 ml la 24 de ore). Antibioticele vor fi administrate profilactic sau curativ, ori de câte ori condițiile locale (plăgi murdare, pierderi de substanță etc.) sau generale (boli cardiace, renale, diabet etc.) o justifică. Administrarea curativă a antibioticelor, chimioterapicelor în plăgile infecțioase (supurate sau nu) va fi rațională. Antibioterapia pe lângă unele beneficii implică și o serie de inconveniente precoce și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ser antigangrenos polivalent 40-100 ml la 24 de ore). Antibioticele vor fi administrate profilactic sau curativ, ori de câte ori condițiile locale (plăgi murdare, pierderi de substanță etc.) sau generale (boli cardiace, renale, diabet etc.) o justifică. Administrarea curativă a antibioticelor, chimioterapicelor în plăgile infecțioase (supurate sau nu) va fi rațională. Antibioterapia pe lângă unele beneficii implică și o serie de inconveniente precoce și/sau tardive pentru traumatizați (accidente toxice, alergice, selecția unor tulpini microbiene rezistente). Este bine ca de fiecare dată când se asociază

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și/sau tardive pentru traumatizați (accidente toxice, alergice, selecția unor tulpini microbiene rezistente). Este bine ca de fiecare dată când se asociază tratamentul antiinfecțios să se precizeze indicațiile, posibilitatea de succes și riscul calculat al tratamentului. Dacă infecția dintr-o plagă este determinată de germeni ce nu sunt sensibili la antibiotice ea nu va putea beneficia de antibioterapie, pentru acest motiv efectuarea antibiogramei și stabilirea sensibilității germenilor devine obligatorie. Sub protecția antibioticelor, se pot sutura plăgi vechi a căror evoluție este

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
tratamentului. Dacă infecția dintr-o plagă este determinată de germeni ce nu sunt sensibili la antibiotice ea nu va putea beneficia de antibioterapie, pentru acest motiv efectuarea antibiogramei și stabilirea sensibilității germenilor devine obligatorie. Sub protecția antibioticelor, se pot sutura plăgi vechi a căror evoluție este modificată, obținându-se deseori o vindecare normală. În anumite situații, suntem obligați să instituim tratamentul antiinfecțios într-o plagă cu risc major de infecție, plăgile contuze murdare întinse, cu pierderi de substanță, înainte de a putea

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
acest motiv efectuarea antibiogramei și stabilirea sensibilității germenilor devine obligatorie. Sub protecția antibioticelor, se pot sutura plăgi vechi a căror evoluție este modificată, obținându-se deseori o vindecare normală. În anumite situații, suntem obligați să instituim tratamentul antiinfecțios într-o plagă cu risc major de infecție, plăgile contuze murdare întinse, cu pierderi de substanță, înainte de a putea identifica și testa sensibilitatea germenilor. În aceste cazuri se administrează antibiotice cu spectru larg (ampicilină, gentamicină, kanamicină, tetraciclină etc.) sau asocierea (penicilină cu streptomicină

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
sensibilității germenilor devine obligatorie. Sub protecția antibioticelor, se pot sutura plăgi vechi a căror evoluție este modificată, obținându-se deseori o vindecare normală. În anumite situații, suntem obligați să instituim tratamentul antiinfecțios într-o plagă cu risc major de infecție, plăgile contuze murdare întinse, cu pierderi de substanță, înainte de a putea identifica și testa sensibilitatea germenilor. În aceste cazuri se administrează antibiotice cu spectru larg (ampicilină, gentamicină, kanamicină, tetraciclină etc.) sau asocierea (penicilină cu streptomicină, ampicilină cu gentamicină) în speranța că

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
antrenează impune ca principiu terapeutic refacerea urgentă a continuității vasculare astfel încât fluxul sanguin să se restabilească integral. Datorită particularităților acestui tip de chirurgie, progresele tehnice și terapeutice au fost lente. Prima descriere în literatură de oprire a hemoragiei într-o plagă vasculară este citată de Ambroise Parș în secolul XVI-lea când efectuează prima ligatură arterială. Cu 100 de ani înainte, Galen atrăgea atenția asupra hemoragiilor arteriale. În 1857 J.B.Murphy din Chicago efectuează prima reconstrucție la o secțiune totală de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
toate aceste eventualități, dat fiind importanța majoră a tulburărilor pe care le antrenează, leziunile traumatice vasculare vor fi tratate cu maximă urgență. Obișnuit, traumatismele vasculare se clasifică după: vasul interesat în: arteriale, venoase, limfatice, mixte; criteriul anatomic în: contuzii, rupturi, plăgi; evolutiv (după Kinmouth) în: a. traumatisme acute care pot fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
în: arteriale, venoase, limfatice, mixte; criteriul anatomic în: contuzii, rupturi, plăgi; evolutiv (după Kinmouth) în: a. traumatisme acute care pot fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b. traumatisme cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un hematom mai mult sau mai puțin voluminos care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un hematom mai mult sau mai puțin voluminos care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un hematom mai mult sau mai puțin voluminos care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se pot forma comunicări arterio-venoase cu apariția fenomenului de șuntare circulatorie (vezi anevrismul arterio-venos). În condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se pot forma comunicări arterio-venoase cu apariția fenomenului de șuntare circulatorie (vezi anevrismul arterio-venos). În condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută gravă. Anatomic se descriu plăgi arteriale uscate, care apar în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon subțire și rigid

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform, tendință de colaps și moarte. Datorită întreruperii totale sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor funcționale (dureri, parestezii, impotență funcțională) ale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor funcționale (dureri, parestezii, impotență funcțională) ale plăgii, hemoragiei, hematomului sau sindromului de ischemie acută. Prezența semnelor descrise facilitează confirmarea diagnosticului de ischemie prin traumatism vascular. Aceasta nu poate fi confirmată cu certitudine în stările de șoc decât după ce s-a obținut reechilibrarea, cu prezența unei tensiuni arteriale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
a circulației permite o refacere ulterioară cu rezultate bune. Întârzierea tratamentului medical sau chirurgical, ca și aplicarea de metode inadecvate, vor determina evoluția către ischemie și gangrenă cu pierderea extremității. 12.4.3. PLAGILE VENELOR Nu au aceeași gravitate ca plăgile arteriale, cu excepția celor care interesează venele mari (vena cavă inferioară VCI, cava superioară VCS, vena portă VP etc.). Sunt produse în aceleași condiții etiopatogenice ca și plăgile arteriale pe care de obicei le însoțesc. Rareori plăgile venoase sunt izolate. Situația

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
cu pierderea extremității. 12.4.3. PLAGILE VENELOR Nu au aceeași gravitate ca plăgile arteriale, cu excepția celor care interesează venele mari (vena cavă inferioară VCI, cava superioară VCS, vena portă VP etc.). Sunt produse în aceleași condiții etiopatogenice ca și plăgile arteriale pe care de obicei le însoțesc. Rareori plăgile venoase sunt izolate. Situația superficială a venelor ca și existența unei rețele venoase explică ușurința cu care pot fi traumatizate. Producerea soluției de continuitate este urmată de hemoragie a cărei importanță

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
au aceeași gravitate ca plăgile arteriale, cu excepția celor care interesează venele mari (vena cavă inferioară VCI, cava superioară VCS, vena portă VP etc.). Sunt produse în aceleași condiții etiopatogenice ca și plăgile arteriale pe care de obicei le însoțesc. Rareori plăgile venoase sunt izolate. Situația superficială a venelor ca și existența unei rețele venoase explică ușurința cu care pot fi traumatizate. Producerea soluției de continuitate este urmată de hemoragie a cărei importanță este strâns legată de mărimea vasului lezat. Sângele din

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]