3,039 matches
-
stráinul vrea tocmealá Și îți dá cât mai puțin Cá ești venetic...stráin! Și norocul e pare mare, De-ajungi la salubrizare, Chiar cu studii și titrare, Ce pe-ocolo...n-au valoare. Dar sá nu privim doar critic, Cá pe plaiul mioritic, Se mai poate gási încă Câteva locuri...de muncá. Cu ceva bani în dásagá, Care îi plasezi că șpagá, Poti gásii cu ușurințá Loc cálduț de preferințá... Pâná când ne hotárâm, (Ori cá plec,ori cá rámân), Vorbá veche
SOMERUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341168_a_342497]
-
dorință - ultima - nu a putut fi îndeplinită, fiindcă la data de 4 mai 1955, APOSTOLUL ENESCU, s-a stins din viață la Paris, așa cum presimțise el întotdeauna despre viața sa, cum a și mărturisit ; Această poveste începe acolo departe, pe plaiurile Moldovei și se sfârșește aici, în inima Parisului „„ Referință Bibliografică: ENESCU,Apostolul muzicii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ENESCU,APOSTOLUL MUZICII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341205_a_342534]
-
noa hai!” mieros și niciun pas înainte. Fără să-l las de ață, am trecut înapoia lui și l-am pocnit cu palma peste coapsă. Spre ușurarea mea, s-a pornit. Până am ieșit din sat și-am apucat spre Plai, a mers binișor. În Fața Crucii, însă, după un colț de gard, a părăsit poteca și a luat-o pe coastă în jos. Era o dimineață senină, răcoroasă, cu o rouă abundentă pe iarbă. Eram încălțat cu o pereche de pantofi
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
atâtea vieți, poate noi ar trebui să fim, până la urmă, în topul propriei noastre liste. Sau, din contră, să ne pese mai mult de cei din jur Un lucru e cert: inima cuiva care trăiește departe de casă și de plaiurile natale ar trebui să fie programată să se poată împărți în mai multe locuri, fără să știrbească din liniștea sau sănătatea mentală a posesorului. Din păcate, suntem limitați cu toții la două atrii și doi ventriculi. Din fericire, sufletul este mult
Atentatele de la Paris, prin ochii unei românce stabilite la Londra () [Corola-blog/BlogPost/337722_a_339051]
-
un avans pentru un imobil, sau poate, așa cum spunea cineva, își va reînnoi toate instrumentele muzicale pentru fomația lui, cine știe. Eu sunt parte din bucuria copilului respectiv, sau parte a bucuriei unui adult care poate, când va ajunge pe plaiuri frumoase în vacanță undeva, se va gândi și la mine. Repet, e o bucurie amânată. Până atunci le sunt alături și celor care trec și prin momente mai puțin fericite și încerc să îi ajut. Îți recomandăm Infografic România asigurată
„Un plan financiar solid pentru copilul tău îl poate sprijini să devină următorul Steve Jobs” () [Corola-blog/BlogPost/337756_a_339085]
-
mii de familii de români. Norocul le-a surâs, trăiesc, muncesc și se bucură de viață, fără a uita să-și învețe copiii limba română și care nu uită nici locul în care au văzut lumina zilei, România noastră cu plaiuri de dor. Un zâmbet de peste Ocean, adresat tuturor! Rodica Elenă LUPU, Las Vegas, 7 mai 2011 Referință Bibliografica: UN ZÂMBET DE PESTE OCEAN / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 136, Anul I, 16 mai 2011. Drepturi de Autor
UN ZAMBET DE PESTE OCEAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344241_a_345570]
-
Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de alte locuri din apropierea Sebesului de Sus, a căror frumusețe mioritca nea Mitică nu a putut-o uită nici până acum - Avrig, Talmaciu, Racoviță. Cu toată frumusețea plaiurilor natale, amintirile lui Dumitru Sinu sunt întunecate de tristețe. “La noi în sat au fost trei nenorociri...”, îmi spune el. “Ce-i omul...” Mai întâi, își amintește brabatul, s-a stins nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stanila). Tetea Dumitru
TREI ISTORISIRI DE DEMULT DIN SEBESUL DE SUS, SIBIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344242_a_345571]
-
plânge-n picături de rouă Iar gândul meu, în dalbe lăcrimioare Iriși tânjind de dor sub luna nouă Și verde crud în frunza din ponoare, Dureri înnăbușite-n prag de vară Când, Doamne cât aș vrea să pot să fiu Pe plaiul strămoșesc, la mine-n țară Nu pribegind străină în pustiu... Mi-e sufletul grăunte de lumină Crescut cu grijă-n Munții Apuseni Acolo m-am născut, din rădăcină De neam cinstit și sânge de-ardeleni. Mi-e drag pământul, codrul
AM AŞTEPTAT DE-A ÎNFLORIT MĂLINUL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344301_a_345630]
-
Naționalism, libertate și nemurire Sfințirea noului locaș de închinare, biserica ortodoxă din satul Incesti, comuna Ceica, județul Bihor, este un eveniment unic și încărcat de simboluri și emoții pentru toți fiii satului Incesti, ale căror începuturi sunt legate de aceste plaiuri mioritice. Petre Tutea spunea că: “Nimeni nu poate interzice unui popor să-și trăiască tradiția și istoria cu gloriile și înfrîngerile ei. Etnicul este punct de plecare și universalul punct de sosire. Eu, ca naționalist, am gîndit multă vreme că
SFINTIREA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL INCESTI, COMUNA CEICA, JUDETUL BIHOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344318_a_345647]
-
căderii comunismului. Acest lucru l-a condus la speranța unui timp în care credința avea să fie liberă, când ateismul pretins științific și impus cu forța avea să dispară și când Evanghelia avea să fie predicată în toată libertatea pe plaiurile românești. Față de alți colegi de generație, care nu vedeau decât o întindere progresivă și universală a comunismului, Iosif Țon a avut intuiția timpurilor pe care azi le trăim. Iată de ce, în ultima perioadă a comunismului, atenția sa s-a concentrat
O CARTE DESPRE CUM ISI POATE RECASTIGA BISERICA AUTORITATEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344333_a_345662]
-
să fii curajos și optimist. Piloții noștri au fost la înălțime și de acestă dată! Ar fi fost păcat să ratez spectacolul din Piața Universității cu prilejul re-suspendării șefului de stat. Sincer, m-am simțit foarte bine, ca locuitor al plaiurilor mioritice, în noul voiaj prin Italia. Parcă îmi sună prin urechi: „Si prega di non uscisse a questa ore!” Sau cam așa ceva. Nu mai contează. Sunt acasă! Întreg! A rividerci! N.B. Am fost câteva zile la mare, cu trei dintre
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343747_a_345076]
-
genetic! Multimilenar. Am numărat în ziua de 27 august a.c., în emisiunea reluată la ora dată, peste 30 de știri. Care de care mai oripilantă și prezentată cu un sadism nedisimulat. Niciun cuvânt despre vreo faptă bună sau realizare pe plaiurile noastre mioritice. Cu o zi înainte, România obținuse mai multe medalii, dintre care două de aur la olimpiada de geografie! Nimic. Celălalt post, TVR 1, a rămas la fel de prăfuit și desuet că și în anii anteriori. Cu voci de cavernă
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
se simțea în atmosfera de sărbătoare, un cald omagiu trimis demiurgului muzicii românești, GEORGE ENESCU. Muzica serafică enesciană s-a auzit ca un murmur dulce de izvor, o chemare de readuceri aminte de mirifica Bucovină, o cântare de slăvire a plaiului natal, a încântat publicul. Enescu este un tulburător poet al compoziției, un desăvîrșit tehnician al sunetului dumnezeiesc, ne ajută să simțim în toată ființa noastră muzica adevărată, pe care o trăiește el însuși iar noi percepem însuflețirea sa, lirismul și
ÎNTÂLNIRE CU ENESCU LA SALA PALATULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343949_a_345278]
-
Pământul! Plânge o mamă, Plânge un tată, Plânge o rană, Plânge o vatră! Plânge bunica, Plânge un pom, Plânge furnica, Plânge un om! Plânge o mână, Plânge un brad, Plânge o stână, Plânge un iad! Plânge o viață, Plânge un plai, Plânge o ață, Plânge un rai! Plânge o casă, Plânge un pat, Plânge o masă, Plânge un sat! Plânge o țară, Plânge o mare, Plânge o vară, Plânge un Soare! Plânge o lume, Plânge un vers, Plânge un nume, Plânge
PLÂNGE PĂMÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342846_a_344175]
-
2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Stele-n ochii tăi mor în nopți deșarte, Zâmbete-n văpăi glasuri le răsfață, Tineri trandafiri se desfac în șoapte Și tu arzi în mine primăvara toată. Aripe sub gene zboară-n plai de vultur, Puls din miez de vis stânca o topește, Nurii tăi prin ploaie lunecă în murmur, Unda-ți cristalină gându-mi clocotește. Se sărută umbre printre crengi de mai, În silabe cântă arii-n vers, scânteie, Tropăie în piepturi
SONET LV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/342900_a_344229]
-
universul lăuntric al poetului zidit în templul cuvintelor, pregătit să dăruiască lumii candoarea, restituind astfel imaginea unuia dintre cei mai mari poeți români, de la răscruce de milenii - un interviu scris cu ,,cerneala iubirii în peniță”. Ați cutreierat desculț prin iarba plaiului basarabean ,,dorind să deveniți simplu ca ea”. Ați plâns cu frații dumneavoastră în aceeași limbă, ați cântat psalmii și ați colindat eroii neamului, ați fost, pe rând, rapsod național, Patriarh al cuvintelor, membru al Academiei Române, propus la Premiul Nobel pentru
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
universul lăuntric al poetului zidit în templul cuvintelor, pregătit să dăruiască lumii candoarea, restituind astfel imaginea unuia dintre cei mai mari poeți români, de la răscruce de milenii - un interviu scris cu ,,cerneala iubirii în peniță”. Ați cutreierat desculț prin iarba plaiului basarabean ,,dorind să deveniți simplu ca ea”. Ați plâns cu frații dumneavoastră în aceeași limbă, ați cântat psalmii și ați colindat eroii neamului, ați fost, pe rând, rapsod național, Patriarh al cuvintelor, membru al Academiei Române, propus la Premiul Nobel pentru
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
prins în caruselul cu călușei al sorții. Fiecare are ceva să -mi spună pentru perseverența cu care, aidoma paznicului în lanul de secară („The Catcher in the Rye”), insist să apăr, cu patimă adolescentină, ca un alt Holden Caulfield pe plaiuri mioritice, tărâmul poeziei, al idealului, adevărului, iubirii, valorilor morale de la care nu concep să abdic înspre compromisuri balcanice de conjunctură. Nu e o fugă de realitate, ci o hrană cultivată ca să întărească spiritul în fața vicisitudinilor din lumea ființării politice în
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
sfântă am înălțat rugăciuni fierbinți înaintea tronului Lui Dumnezeu, ca să-și coboare cu îmbelșugare binecuvântarea Lui întăritoare și sporitoare asupra acestui Palat, care are menirea să slujească de acum înainte, din neam în neam, la întărirea noastră nebiruită pe aceste plaiuri. Biserica se bucură ori de câte ori vede, că puterea spirituală a neamului se întrupează în opere mărețe, care arată și vestesc tuturor vrednicia poporului român. Astăzi se încheie o epocă de rătăciri și asupriri istorice și începe alta de ispășiri istorice. Stăpânirea
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
mele confesionale, ci glas smuls din adâncurile iubirii mele de neam... Frați Români! Biserica neamului vă face prin mine, în aceste clipe, această izbăvitoare chemare pentru ceasul prin care trecem: veniți de astăzi înainte voi toți care locuiți pe aceste plaiuri, la această statuie a lui Vasile Lucaciu și vă învățați aici: Ce este iubirea de neam? Ce este credința în idealul neamului? și Ce înseamnă jertfa adusă pentru împlinirea acestui ideal?... Luați în mână tot mai des testamentul românesc a
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
sunt atât de puternice, încât ele cer o neîntârziată trecere la înfăptuirea lui, nu numai organelor bisericești eparhiale, ci și tuturor celorlalți factori care, într-un fel sau altul, au în grija lor întărirea și promovarea elementului românesc pe aceste plaiuri de hotar. Într-adevăr, este un lucru de alfabet creștinesc că nu se poate trezi, întări și promova religiozitatea credincioșilor fără o regulă de participare a lor la slujbele bisericești. Ori, în Oradea există o singură Biserică ortodoxă, care, acum
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
stea în cumpănă, ci cu toții să punem mână de la mână, pentru a ne putea concretiza în piatră, cât mai repede, și aici la granița de vest, mărturisirea noastră de credință, precum și voința de a fi noi stăpânitorii veșnici ai acestor plaiuri''.17 Un alt mare eveniment creat și organizat de Episcopul Nicolae este cel de la Beiuș din 18 septembrie 1938 când sfințește piatra de temelie a paraclisului și internatului diecezan din Beiuș. ,,Crearea și susținerea unor instituții de pregătire și creștere
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
ton solemn, domnul Șuta Ion primarul Beiușului, adresează salutul de bun venit. Îi urmează P.C. Prot. Petru Papp, care în grai colorat, cu inflexiuni învăluite în discretă căldură, își exprimă bucuria că lucrul P.S. Nicolae dă putere neînfrântă ortodoxiei de pe plaiurile Beiușului. Amândurora le răspunde P.S. Episcop, mulțumind pentru cuvintele ce i s-au adresat și arătându-și bucuria pentru ajutorul pe care ni L-a dat Dumnezeu ca după întâiul internat zidit cu 40 de ani în urmă să ridicăm
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
C opilăriei. La geamul mic al casei, Demult dăramată. Să simt miros de mere coapte Și iz de mână aspră, Ce -n nopțile de iarnă, Aruncau lemne în soba inghetatâ. Aș vrea ca dorul meu sa fugă -n neștire, Pe plaiuri dulci cu iz de fân cosit, Să mai sarut cu buzele de vânt asprite, O mană ce, cu drag m-a -ngrijit. Referință Bibliografică: Gând fugar / Mihai Vâlvă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1693, Anul V, 20 august 2015
GÂND FUGAR de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343405_a_344734]