6,048 matches
-
umiditate medie; - produsul trebuie administrat uniform pe toată suprafața; - după caz, după aplicarea tratamentului, solul se acoperă cu folii sau se aplică o udare; - respectarea timpului de pauză și efectuarea unei lucrări de aerisire a solului; - testarea fitotoxicității solului prin plantarea răsadurilor de salată, castraveți sau semănatul semințelor de creson (Lepidium sativum). 4.5.3. Tratarea semințelor Tratarea semințelor pentru prevenirea atacurilor agenților fitopatogeni și dăunătorilor se realizează pe cale termică sau chimică. Dezinfectarea pe cale termică se realizează prin intermediul apei calde sau
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
vegetație ceea ce influențează creșterea 116 pericolului infectări cu viroze. Dacă se aplică în complex cu îngrășăminte cu fosfor și potasiu sau îngrășăminte organice, în dozele prevăzute în tehnologie, se asigură o rezistență sporită a plantelor la atacul patogenilor. Materialul de plantare. La cartof numeroși agenți patogenu se transmit prin intermediul tuberculilor, astfel încât, producerea materialului de plantat, trebuie realizată riguros, pentru a evita contaminarea, îm special cu virusuri. În acest scop, au fost delimitate zone închise pentru producerea materialului de plantat, unde cartoful
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc diferențiat, în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele favorabile cartofului, materialul de plantare se poate menține 3 ani, în timp ce în celelalte zone, acesta se degradează repede și necesită schimabarea la 2 ani
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc diferențiat, în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele favorabile cartofului, materialul de plantare se poate menține 3 ani, în timp ce în celelalte zone, acesta se degradează repede și necesită schimabarea la 2 ani (Alba, Bacău, Cluj, Timiș
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc diferențiat, în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele favorabile cartofului, materialul de plantare se poate menține 3 ani, în timp ce în celelalte zone, acesta se degradează repede și necesită schimabarea la 2 ani (Alba, Bacău, Cluj, Timiș, Botoșani) sau annual (Arad, Ialomița, Ilfov, Olt, teleorman, Tulcea, Vaslui) (Hatman și colab., 1986). Cultivarea de soiuri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Vaslui) (Hatman și colab., 1986). Cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile de cartof nu prezintă o rezistență uniformă la atacul agenților patogeni. Însă, se pot amplasa soiuri rezistente în fiecare zonă de cultură, în funcție de patogenii principali (tab. 7). Pregătirea materialului de plantare. Tuberculii destinați înfințării culturii, se sortează, îndepărtându-se cei cu atac de putregai umed, fuzarioză sau atipici, când se face și calibrarea lor pentru a asigura uniformitatea culturii. Dacă se realizează preîncolțirea, se vor elimina și tuberculii, care prezintă colți
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
-se cei cu atac de putregai umed, fuzarioză sau atipici, când se face și calibrarea lor pentru a asigura uniformitatea culturii. Dacă se realizează preîncolțirea, se vor elimina și tuberculii, care prezintă colți filifori sau fragili caracteristici virozelor. Epoca de plantare. Plantarea timpurie a cartofului este o măsură de prevenire a infecțiilor cu virusuri. Astfel, când se înregistrează zborul maxim de afide (iulie), plantele au un foliaj bogat și sunt mai puțin afectate de vectori. Desimea de plantare. Are influență în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cei cu atac de putregai umed, fuzarioză sau atipici, când se face și calibrarea lor pentru a asigura uniformitatea culturii. Dacă se realizează preîncolțirea, se vor elimina și tuberculii, care prezintă colți filifori sau fragili caracteristici virozelor. Epoca de plantare. Plantarea timpurie a cartofului este o măsură de prevenire a infecțiilor cu virusuri. Astfel, când se înregistrează zborul maxim de afide (iulie), plantele au un foliaj bogat și sunt mai puțin afectate de vectori. Desimea de plantare. Are influență în prevenirea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
virozelor. Epoca de plantare. Plantarea timpurie a cartofului este o măsură de prevenire a infecțiilor cu virusuri. Astfel, când se înregistrează zborul maxim de afide (iulie), plantele au un foliaj bogat și sunt mai puțin afectate de vectori. Desimea de plantare. Are influență în prevenirea atacului de virusuri. Se știe faptul, că deplasarea afidelor este mult mai rapidă în culturile rare sau cu goluri, comparativ cu cele bine dezvoltate și bine încheiate. În culturi cu distanța de plantare de 70 x
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
vectori. Desimea de plantare. Are influență în prevenirea atacului de virusuri. Se știe faptul, că deplasarea afidelor este mult mai rapidă în culturile rare sau cu goluri, comparativ cu cele bine dezvoltate și bine încheiate. În culturi cu distanța de plantare de 70 x 30 cm, cu 47620 cuiburi la hectar, procentul de plante virozate a fost de 10 %, îm timp de la distanța de 90 x 90 cu 12300 cuiburi la hectar, atacul a fost de 22,3 % la soiul Ora
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pentru ciuperci de sol). La repicare-plantare se aplică tratamente cu 2-3 zile înainte sau imediat după repicare, folosindu-se 4-5 l suspensie 124 /m2 de pat nutritiv sau cuburi nutritive. Dacă este necesar tratamentul se repetă la 6-7 zile. După plantare tratamentele se aplică la intervale regulate de timp, la acoperire, pentru prevenirea instalării și apoi a manifestării patogenilor specifici organelor aeriene (Alternaria, Fulvia, Phytophthora). Dirijarea regimului termic și a umidității din sere. Un regim termic corespunzător contribuie la formarea normală
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
imprimă plantelor creșterea rezistenței la boli, iar azotul sensibilizarea acestora. Utilizarea de soiuri rezistente. În ceea ce privește atacul agenților patogeni, soiurile rezistente pot contribui în anumite limite la reducerea gradului de atac. Cunoscând rezistența unor soiuri la atacul patogenilor se va evita plantarea lor în zonele favorabile evoluției acestora. Soiurile cultivate în țara noastră se comportă diferit la atacul agenților patogeni după cum reiese din tabelul 11. Combaterea chimică a bolilor la măr Rezultatele obținute în experiențele de combatere efectuate în străinătate și mai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în pericol existența acestora; e. sunt interzise aprinderea focului, arderea și depozitarea deșeurilor, a frunzișului uscat, a resturilor menajere etc. în incinta parcului; f. este interzisă ștergerea, deteriorarea sau distrugerea panourilor avertizoare și a împrejmuirii parcului; g. se pot realiza plantări de arbori și arbuști autohtoni sau exotici numai cu acordul specialiștilor, păstrânduse aspectul peisagistic inițial. Perimetre speciale forestiere protejate (în jurul municipiului Iași) = 960,5 ha Sunt perimetrele ameliorate cu ani în urmă cu plantații forestiere pentru combaterea eroziunii solului și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
celor mai valoroase, în condiții de climă și sol similare cu cele din țara de origine. Până la declanșarea primului război mondial, s-a intensificat activitatea ampelografică în mai multe provincii ale țării. Astfel, în 1912, Gh. Nicoleanu, reușește să oprească plantarea hibridului Delaware care venea din Transilvania. În același an la Iași are loc un Congres viticol, în care s-a pus problema refaceriii viilor și a oportunității menținerii soiurilor autohtone. La acest congres, V. S. Brezeanu, pledează pentru cultivarea numai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
materialului săditor viticol, iar în a doua parte face o descriere a soiurilor de struguri pentru ținutul Transilvaniei și separat pentru soiurile de vin, de desert și de masă. În anul 1913, M. Ambrozi publică o lucrare cu privire la metodele de plantare, întreținerea viilor, alegerea portaltoilor și stabilirea sortimentelor, întocmind o schiță ampelografică pentru 12 soiuri românești și 27 străine, care erau folosite la refacerea viilor. Această perioadă se încheie cu apariția unui tratat practic de viticultură a lui D. Anastasiu, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1975), Codană (1975) și Crâmpoșie selecționată (1972) de către Popescu și colaboratorii. Pentru stabilirea arealelor viticole s-a realizat delimitarea teritorială a culturii viței de vie (1978) și a fost întocmită lista soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979, 1984). O lucrare de referință în ampelografie, care aduce o contribuție deosebită la cunoașterea însușirilor biologice, a caracteristicilor tehnologice și agrotehnice a soiurilor de viță de vie cu însușiri de apirenie, o reprezintă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii ecologici, rezistența la boli, dăunători etc; 7. Caracterizarea agrofitotehnică , ține seama de însușirile agrobiologice ale soiurilor, indicându-se distanțele de plantare, sistemul de conducere, tipul de tăiere, sarcina de rod, reacția soiurilor la lucrările și operațiunile în verde, la lucrările solului, fertilizarea , irigarea etc; 8. Caracterizarea tehnologică a soiului include epoca de maturare, alcătuirea mecanică a strugurelui și indicii de compoziție
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii și înțelegerii, ajutându-i pe elevi săși evalueze și să-și clarifice sentimentele în ceea ce privește mediul și cum contribuie la problemele acestuia. Educația pentru mediu este și practică, în sensul învățării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului, iar scopul principal al programului de educație pentru mediului este să ajutăm elevii să-și dezvolte capacitatea de a gândi - atât critic
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Arseni Simona () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92816]
-
În 1870, conducerea Universității din Iași ia în discuție problema înființării unei Grădini Botanice proprie pe terenul din spatele vechii clădiri a Universității, unde în prezent se găsesc clădirile Institutului de Medicină și Farmacie. După această hotărâre s-au făcut unele plantări, dar abia în 1876 s-au alocat fonduri de la buget care au permis o dezvoltare mai amplă a grădinii. Se pare că atât fondurile alocate cât și spațiul din preajma Universității nu au fost suficiente pentru a satisface cerințele tineretului de la
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
substratul ce constituie suportul vegetației, prezintă o stabilitate mecanică, fizică și chimică, mult sporită. Prevenirea eroziunii solului și a alunecărilor de teren se realizează prin efectul cumulat al lucrărilor tehnice de stabilizare mecanică a terenului dar și prin alegerea și plantarea corespunzătoare a speciilor de arbori și arbuști cu sistem radicular bine ramificat, profund precum și a speciilor drajonate. Sub aspectul proceselor pedogenetice, spațiile verzi, prin stratul arborescent, cel arbustiv sau cel ierbos, produc mari cantități de resturi vegetale, fie la suprafața
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în lungul căilor de circulație sau în jurul unor instalații cu potențial ridicat de poluare, în vederea ameliorării calității mediului și protejării infrastructurii aferente; n) pepiniera un teren pe care se cultivă și se înmultesc plante erbacee și lemnoase până la transplantarea pentru plantare definitivă. (sursa: www.cdep.ro/Legea 4/2007) SPAȚII VERZI DE FOLOSINȚĂ GENERALĂ SCUARUL Este o unitate de spațiu verde cu o suprafață relativ mică, de la 0,3 până la 3 ha, destinată odihnei de scurtă durată sau realizării unui efect
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
au un rol deosebit în peisajul străzii sau bulevardului, apărând pietonii împotriva prafului, fumului, gazelor de eșapament, zgomote, ș.a., creează astfel nișe liniștite în care se pot instala bănci pentru odihna de scurtă durată. În vederea obținerii unor efecte imediate la plantare se recomandă plantarea de puieți de talie mare, în vârstă de 4-5 ani la speciile arbustive și 7-12 ani cele arborescente. Tipul de înverzire de-a lungul străzilor și bulevardelor este determinat de: lățimea străzilor, natura transportului și traficul vehiculelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
deosebit în peisajul străzii sau bulevardului, apărând pietonii împotriva prafului, fumului, gazelor de eșapament, zgomote, ș.a., creează astfel nișe liniștite în care se pot instala bănci pentru odihna de scurtă durată. În vederea obținerii unor efecte imediate la plantare se recomandă plantarea de puieți de talie mare, în vârstă de 4-5 ani la speciile arbustive și 7-12 ani cele arborescente. Tipul de înverzire de-a lungul străzilor și bulevardelor este determinat de: lățimea străzilor, natura transportului și traficul vehiculelor, intensitatea circulației pietonilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
diverse modalități: degajarea vederii pe direcțiile cele mai favorabile de observare, în funcție de incidența luminii, uneori decopertarea parțială a pământului în care sunt încastrate rocile, înlăturarea unor roci sau, din contra, completarea sau reamenajarea parțială a ansamblului, defrișarea unor plante inestetice, plantarea unor specii floricole, arbustive sau arboricole, ș.a. Posibilitățile de amenajare pentru grădinile de piatră sunt variate. În spațiile în pantă se poate folosi panta terenului pentru a pune în valoare mai bine plantele pitice de munte, printre pietre. Însă și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de amestec: 40% pământ de țelină, bogat în humus, 30% nisip de râu, grosier, 15% compost și 15% turbă. Amenajarea grădinilor alpine este indicat să se facă într-o perioadă lipsită de ploi, zăpadă, îngheț, cu 2-3 luni înainte de perioada plantări speciilor lemnoase, pentru ca pământul să se taseze suficient. Plantele vor fi dispuse astfel ca acoperirea rocilor să fie parțială; uneori, pentru o mai bună punere în valoare a vegetației și când suprafața grădinii alpine este destul de mare, printre rocile mari
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]