1,296 matches
-
ie generozit??îi unui industria?, contele de Chambrun, a fost cump?raț un hotel particular la Paris �n care s-a instalat muzeul. Acesta � av�nd ca director pe Robert Pinot, un jurist format la ?coală metodic? a lui Le Play � a fost organizat pe sec?îi ce corespundeau diferitelor domenii de interven?ie ale institutului. Una dintre sec?îi era consacrat? �misiunilor ?i anchetelor�, ?i se află sub responsabilitatea lui Emile Boutmy, fondatorul ?tiin?elor politice (�sciences po�). Mai multe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
alteia. Sigur, ?i revista Ann�e Sociologique va fi sus?inut? de c?tre Alcan, dar nu mai mult dec�ț Bibliotecă general? a ?tiin?elor sociale � despre care vom vorbi �ndat?. Al?i librari, precum Mame, editorul lui Le Play, sau Giard & Bri�re care �l sus?în pe Worms, �ncurajeaz? de asemenea ?tiin?ele sociale chiar dac? � din punct de vedere financiar � rezultatele nu s�nt �ntotdeauna la �n?l?imea speran?elor lor. Singurul care pare s? adopte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n? � cel al lui Spencer � nu convenea, poate mai pu?în din cauza evolu?ionismului s?u afi?at, c�ț din cauza dispre?ului fă?? de orice reformism social. A?a se face c? ei s-au �ntors c?tre Le Play care p?rea s? ofere teoria sociologic? a reformelor sociale care le lipsea at�ț de mult [Kalaora & Savoye, 1989]. Trebuie s? spunem c? la �nceputul anilor 1880 mi?carea leplaysian? era la apogeu: indiferent de criteriul folosit (num?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r de adep?i, calitatea lucr?rilor, difuzarea ideilor), trebuie s? recunoa?tem c? nici un alt grup nu se bucură de o a?a mare notorietate. Situa?ia s-a schimbat �ns? �n lunile care au urmat decesului lui Le Play, �n 1882. Mai precis, criza izbucne?te �n decembrie 1885, c�nd redactorul ?ef al revistei Reforma social?, Edmond Demolins, este demis din func?iile sale de c?tre comitetul de conducere al Societ??îi de Economie Social? (ȘES), principala
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sale de c?tre comitetul de conducere al Societ??îi de Economie Social? (ȘES), principala instan?? a mi?c?rîi leplaysiene. Motivul a fost acela c? Demolins � ?i �mpreun? cu el Henri de Tourville, un alt discipol al lui Le Play � voia s? re�nnoiasc? (�n ochii du?manilor, s? tr?deze) metodă ?i �nv???m�ntul ?tiin?ei sociale, a?a cum era practicat de vreo treizeci de ani, nu f?r? rutin?. Curentul se scindeaz? Ce propuneau unii ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
autorul unei lucr?ri interesante, Anchetele. Practic? ?i teorie, publicat? la Alcan �n 1900. Leplaysienii diziden?i s-au organizat ?i ei rapid. �n 1886, Tourville lanseaz? noi cercet?ri ?i o revist? (?tiin?a social? dup? metodă lui Le Play) �n care �?i afirm? ambi?ia de a preciza metodă magistrului, cur??ind-o de elementele stereotipe. �n aceast? lupt? el antreneaz? tineri monografi, de forma?ie juridic? sau literar?, precum Demolins, Rousiers sau Bureau, care desf??oar? o activitate considerabil
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
literar?, precum Demolins, Rousiers sau Bureau, care desf??oar? o activitate considerabil? sub conducerea să. Pentru a rezuma n c�teva cuvinte dou?zeci de ani de eforturi, vom insistă asupra amendamentelor aduse faimoasei metode de anchet? a lui Le Play. Muncă, de exemplu, este una dintre clasele nomenclaturii, pe care monograful o evalueaz? dup? for?a motrice utilizat? (bra?, v�nt, ap? ) ?i dup? formă raporturilor de produc?ie (munc? domestic?, atelier me?te?ug?resc, atelier mare�). Metodă de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
resc, atelier mare�). Metodă de clasificare este conceput? �n spiritul apropiat statisticienilor actuali, observă?ia este l?rgit? la ansamblul societ??îi, chiar dac? familia r?m�ne un teren de studiu privilegiat. Totu?i, tipologia familial? a lui Le Play face obiectul unor critici severe ce repun �n discu?ie prioritatea acordat? familiei l?rgite. Mai mult dec�ț familia, problemele educative re?în acum aten?ia membrilor ?tiin?ei sociale. Pentru a le studia, ei se �ntorc spre lumea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
el c?p?ta o nou? vigoare prin lucr?rile lui Charles Booth (1903), Patrick Geddes (1915) ?i Victor Branford (1914). To?i trei � ?i al?îi �mpreun? cu ei � vor relua tradi?ia anchetei inaugurat? de c?tre Le Play, pe care o vor amalgama �ns? cu aritmetică politic? ?i cu statistică social? de sorginte britanic?. Spre deosebire de modelul francez, �n Anglia lumea industrial? ?i oră?ul vor deveni teren de predilec?ie, �n special oră?ul, considerat un laborator de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�mp bine delimitat, o metod? original?, cercet?tori mai pu?în rivali, cercet?ri cu rezultate cumulative. �ns? lipsa de gust pentru investiga?ia empiric? au �mpiedicat societatea contemporan? s? se cunoasc? mai bine, iar �n cazul lui Le Play, invers, interesul exclusiv pentru fapte a f?cut că aceast? cunoa?tere s? ajung? rapid �n desuetudine. La fel stau lucrurile ?i �n sociografia britanic?; socotind steril?, chiar imposibil? cunoa?terea sistematic? a socialului, ea r?m�ne la cuno
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
coală durkheimian? a �ncetat fizic s? mai vie?uiasc?, ci �ns??i paradigmă fondatorului a c?zut �n izolare. Din dou? ?coli sociologice care au coexistat cu cea a lui Durkheim la cump?na dintre secole � ?coală fondat? de Le Play ?i cea animat? de R. Worms � doar prima ?i-a p?strat un loc notabil. De fapt, o dat? cu dispari?ia lui Tarde (1904) ?i a lui Espinas (1922), Institutul Internă?ional de Sociologie ?i revista acestuia, create de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ț�rziu imaginea. Totu?i, pe plan teoretic, o recunoa?tere pe c�ț de simbolic? pe at�ț de tardiv?, �i vine din partea establishment-ului sociologic francez: Bougl� preconiza, �n 1937, s? �c?s?toreasc? tradi?ia lui Le Play cu cea a lui Durkheim� (citat �n [40:270]). �ns?, f?r? �ndoial? c? influen?ei pe care a avut-o asupra a numeroase ?coli str?ine (�n SUA, Anglia, chiar �n Turcia ?i Rom�nia) care au ignorat mult
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
55]. Este manifest?, �n fapt, dorin?a sociologiei de a o rupe cu trecutul filosofic pur speculativ al disciplinei. Sociologii europeni de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea s�nt par?ial ignoră?i. S�nt preferă?i Le Play ?i Tarde, lui Comte ?i Durkheim, este preferat Simmel lui Marx ?i lui Weber. Studen?ilor li se recomand? s? citeasc? texte consacrate unui obiect empiric particular sau lucr?ri teoretice de un eclectism selectat cu grij?, a?a cum
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e?antion?rîi au fost dezvoltate ca urmare a anchetei lui Booth asupra vie?îi muncitorilor londonezi. Analiza factorial? a fost inventat? de c?tre englezul Spearman. Sociologia familiei s-a dezvoltat �ntr-o optic? cantitativ? gra?ie mineralogistului francez Le Play. Gabriel Tarde a fost campionul cercet?rilor asupra m?sur?rîi atitudinilor ?i asupra psihologiei sociale a comunic?rîi (arunc�nd o privire asupra scenei franceze, nu este exagerat s? vorbim de victoria să postum? �n b?ț?lia cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
malentendus?, L�Harmattan, Paris, 1994. Institut d�histoire moderne et contemporaine, Le Personnel de l�enseignement sup�rieur en France aux XIXe et Xxe și�cle, Ed. du CNRS, Paris, 1985. KALAORA Bernard, SAVOYE Antoine, Leș Inventeurs oubli�s: Le Play et șes continuateurs aux origines des sciences sociales, Champ Vallon, Seyssel, 1989. LEPENIES Wolf, Leș Trois Cultures: entre science et litt�rature, l�av�nement de la sociologie, d. de la Maison des sciences de l�homme, Paris, 1990. MASURE Sylvie, Dilthey
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
țes sociales, Le Seuil, Paris, 1979. d. de la Maison des sciences de l�homme, Paris, 1990. [32]�MADGE John, The Origins of Scientific Sociology, The Free Press, Glencoe, 1962. [33]�SAVOYE Antoine et KALAORA Bernard, Leș Inventeurs oubli�s: Le Play et șes continuateurs aux origines des sciences sociales, d. Champs Vallon, Seyssel, 1989. [34]�VINCENT Jean-Marie, La Th�orie critique de lՃcole de Francfort, �d. Galil�e, Paris, 1976. Demersuri na?ionale ?i comparative [35]�AMIOT Michel, Contre lՃtat, leș
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unor trăsături de personalitate: caracter (fermitate, spirit de decizie), aptitudini (creativitate); aplicarea în condiții de întrecere a deprinderilor acumulate; formarea capacității de a utiliza în mod creator cunoștințele și deprinderilor motrice asimilate; educarea și formarea simțului sportivității, cinstei, corectitudinii, fair play-ului. Obiectivele cu funcții sociale: stimularea interesului copiilor pentru o anumită disciplină sportivă; transferul unui sistem de valori din activitatea sportivă în plan social; crearea motivației durabile pentru practicarea sportului. Iată motivul pentru care aceste finalități și obiective au crescut
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
familiei 27 1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre familie 28 1.5.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilor 29 1.5.2. Studiile întreprinse de L. Morgan 29 1.5.3. Studiile lui Frederic La Play 30 1.5.4. Demersurile școlii americane de asistență socială 32 1.5.5. Cercetările postbelice 32 Capitolul 2 Strategii metodologice în studierea familiei 2.1. Particularități ale aplicării chestionarului 35 2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
specific - irochez -, ridicându-se deci problema reprezentativității. De mai multă vreme, cercetări concrete antropologice au arătat că familia monogamă a existat din zorii societății omenești. 1.5.3. Studiile lui Frederic La Playtc "1.5.3. Studiile lui Frederic La Play" Cercetări propriu-zis sociologice asupra familiei se consideră că au fost făcute prima dată de Frederic La Play în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. El pornește de la ideea că familia a involuat de la forma patriarhală (considerată ideală de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familia monogamă a existat din zorii societății omenești. 1.5.3. Studiile lui Frederic La Playtc "1.5.3. Studiile lui Frederic La Play" Cercetări propriu-zis sociologice asupra familiei se consideră că au fost făcute prima dată de Frederic La Play în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. El pornește de la ideea că familia a involuat de la forma patriarhală (considerată ideală de doctrina bisericească catolică) la forma ei modernă, specifică marilor aglomerări de populație legată de manufactură, comerț și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a involuat de la forma patriarhală (considerată ideală de doctrina bisericească catolică) la forma ei modernă, specifică marilor aglomerări de populație legată de manufactură, comerț și alte ocupații. Pentru el, familia nucleară modernă era deci o variantă degradată a familiei. La Play clasifică formele de familie în trei mari tipuri: familia patriarhală, în care fiii se căsătoresc și se stabilesc în aceeași gospodărie, pivotul familiei lărgite constituindu-l tatăl; familia instabilă (modernă), în care copiii părăsesc familia după căsătorie și devin independenți
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gospodărie, pivotul familiei lărgite constituindu-l tatăl; familia instabilă (modernă), în care copiii părăsesc familia după căsătorie și devin independenți; familia tulpină (souche), în care unul singur dintre copii rămâne cu părinții, coabitând cu ei și cu propriii copii. La Play consideră că regimul patriarhal tinde să oprime indivizii și degenerează în rutină, în timp ce individualismul exagerat ce caracterizează familia modernă duce la distrugerea stabilității familiei. De aceea, pentru el, deși gânditor de nuanță catolică, tipul ideal este familia tulpină. Această formă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exagerat ce caracterizează familia modernă duce la distrugerea stabilității familiei. De aceea, pentru el, deși gânditor de nuanță catolică, tipul ideal este familia tulpină. Această formă de familie reprezintă mediul optim capabil să lupte împotriva dezorganizării sociale. Însă F. La Play a rămas în istoria sociologiei mai cu seamă prin cercetările sale monografice asupra familiilor muncitorești. El a cules variate date (etnografice, demografice etc.) și s-a oprit mai ales asupra bugetelor de familie, efectuând studii intensive pe un număr însemnat
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
avea în vedere că muncitorii formau o parte numeroasă a populației, în continuă dezvoltare. S-a oprit la familiile „prospere” pentru că dorea să propună în final un model de viață familială care să merite să fie generalizat. Cazul lui La Play este simptomatic pentru determinațiile socialului și alte stări de spirit societale asupra studiilor de familie. Tenta moral-religioasă în considerarea familiei moderne ca degradată este evidentă, după cum se evidențiază clar concepția evoluționist-simplistă (chiar dacă e văzută ca involuție). Nu este de neglijat
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
moștenitor pe care evenimentele din Franța din 1870 l-au împotmolit însă (Segalen, 1987). Referindu-se la necesitatea de a nu ne lăsa robi pasiunilor noastre politice,ideologice și religioase în abordarea unui subiect științific, E. Durkheim îl citează pe La Play și arată că, așa cum pentru el familia patriarhală și tulpină este punctul de reper valoric, alți autori glorifică tipul modern de familie. Durkheim, profesând o concepție structuralistă despre familie, subliniază că familia modernă conține în ea formulele prescurtate ale dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]