1,866 matches
-
cunoaște un preot care își pierduse credința în timpul războiului, când descoperise un chip de tânăr cu ochii plesniți. \ Paneloux are dreptate, spunea Tarrou. Când inocența are ochii plesniți, un creștin trebuie să-și piardă credința sau să accepte să-i plesnească ochii. Paneloux nu vrea să-și piardă credința, el o să meargă până la capăt. E tocmai ceea ce a vrut să zică. Această observație a lui Tarrou ne permite ea oare să luminăm puțin evenimentele nefericite care au urmat și în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în vacanța de vară, încălcaseră moșia stăpânului său, vrea cu tot dinadinsul să-mi sechestreze vitele, abia scoase de la treierat, pe aria din vecinătate. M-am opus, dar până la urmă mam ales și cu boii luați și cu obrazul drept plesnit de sfichiul harapnicului pe carel mânuia cu dexteritate. În cel mai scurt timp, eu și tata sau mai bine zis tata și cu mine ne prezentăm la curtea boierului și suntem primiți aproape imediat, incidentul se rezolvă amiabil, tata prezentându
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
lui Uri Guttman. Faptul că reușise nu făcu decât să-i mărească greața. În ce o transforma asta? În nimic mai mult decât o târfă care lucra pentru guvernul american. Maggie sări instinctiv din scaun, unde stătuse tot timpul. Îl plesni puternic peste față pe Bruce Miller. Simțind asprimea loviturii, Miller își duse mâna la obraz, apoi, cu un rânjet lasciv, o plesni și el. Când ea se răsuci, el apăsă pe un buton de sub masă, făcând să intre instantaneu înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
decât o târfă care lucra pentru guvernul american. Maggie sări instinctiv din scaun, unde stătuse tot timpul. Îl plesni puternic peste față pe Bruce Miller. Simțind asprimea loviturii, Miller își duse mâna la obraz, apoi, cu un rânjet lasciv, o plesni și el. Când ea se răsuci, el apăsă pe un buton de sub masă, făcând să intre instantaneu înapoi în cameră doi bărbați mascați. —OK, Maggie. A durat destul. Nu că nu mi-ar face plăcere. Dar trebuie să-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și flanelă, spărgându-se la nasturi și cusături. Astfel reașezat, reflectă la lungul răstimp petrecut în așteptarea mamei sale. Se concentră în special asupra senzațiilor neplăcute pe care începuse să le aibă. Întreaga sa ființă i se părea gata să plesnească, pornind de la cizmele voluminoase de antilopă. Ca și când ar fi vrut să verifice asta, Ignatius își îndreptă ochii lui neobișnuiți spre picioare. Păreau într-adevăr umflate. Era gata să-i ofere mamei sale priveliștea acelor cizme umflate, ca o dovadă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu dumneata problema delictelor, dar nu face greșeala de a te lua de mine. Polițistul îl apucă pe Ignatius de braț și se trezi lovit în cap de punga cu partituri. Coarda de lăută care se bălăngănea în afară îl plesni peste o ureche. — Hei! strigă polițistul. — Așa-ți trebuie, strigă Ignatius, observând că în jurul lor cumpărătorii curioși începuseră să se adune în cerc. Doamna Reilly se afla în magazinul D.H. Holmes la raionul de patiserie, unde se lipise cu pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
împotriva teologiei și geometriei, împotriva bunului-gust și decenței. (Nu înțeleg pornirea aceasta a mea de a vedea filme; îmi face aproape impresia că am filmele „în sânge“.) Notă de sănătate: stomacul meu a întrecut măsura; cusăturile halatului meu de vânzător plesnesc groaznic. Pe mai târziu, Tab, Tânărul Vostru Muncitor Pacifist. Doamna Levy o ajută pe renovata domnișoară Trixie să urce scările și îi deschise ușa. — Aici e Levy Pants! mârâi domnișoara Trixie. — Te-ai reîntors acolo unde ești dorită și utilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Doar pentru că testele ADN arătaseră că nu era copilul miliardarului. Iar apoi, tribunalul nu-i recunoscuse onorariile, deși le redusese la numai 1,4 milioane dolari. Judecătorul îi acordase doar un sfert din sumă. Toți blestemații de avocați din oraș plesneau de bucurie, pentru că toți îl urau pe Barry Sindler. Auzise că L.A. Magazine pregătea un articol serios despre caz, în mod sigur nefavorabil pentru el. Nu că l-ar fi interesat prea mult. De fapt, cu cât era mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
nu a avut vreun membru schimbat sau vreo rană în război, nu? Nu, nu. Ei spun că brațele și picioarele lui au țevi de metal în ele. Și că oasele au fost scoase. — Serios? Marty se îndreptă pe scaun și plesni din degete în aer, ca să îi atragă atenția lui Raza, aflat în camera de autopsie de alături. — Mă întreb cum s-a întâmplat asta. — Asta voiam și eu să vă întreb. Nu știu ce să spun. Mă depășește problema, doamnă Weller. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
se uită chiondorâș la tine. — Îți simplifică viața. — Fără certuri. Te simți sigur pe tine când îți exprimi o opinie. — Toată lumea e de acord cu tine. — Ești o persoană bună. — Te simți bine. Te face să te simți confortabil. Gode plesni din degete. — Bun. Gândirea convențională ne face să se simțim confortabil ... Da! Nimic nu e surprinzător, nimic nu e deranjant. În lumea exterioară, totul se schimbă constant, în fiecare clipă. Nu este un loc confortabil. Și toată lumea vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
pământ, în fața tuturor, cu Sarah Hardy și ceilalți chicotind. Puștiul era întins în continuare la pământ, așa că Billy îi trăsese două șuturi cu adidașii lui Van. Nu ceva serios, doar un avertisment. Iar când puștiul se ridicase în picioare, îl plesnise puțin. Nu mare lucru. În clipa următoare, se trezise cu Maimuțache în spate, trăgându-l de păr și mârâindu-i în ureche ca o maimuță blestemată, așa că Billy întinsese mâna în spate, îl înhățase, iar Maimuțache îl mușcase ca ... oooo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ăsteia. Nu mai spune! a râs Zeliha. Știi care e problema ta? Răsfățul, ești prea răsfățat, falus prețios! Ieși afară din camera mea. Ca prin vis, a zărit cu coada ochiului mâna lui ridicându-se În aer ca s-o plesnească peste față. Încă nevenindu-i să creadă că putea s-o lovească, s-a holbat la el fără nici o expresie și apoi a reușit să se Întoarcă Într-o parte În ultima clipă. A reușit să scape de palma aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mine, răbdare, dar că aici e nevoie de o curățenie serioasă și de o ordine făcută ca lumea, nu e nici o îndoială, Pot să am o idee, întrebă Marta, îmi dați voie să am o idee, Ai avut-o, o să plesnești dacă nu-i dai drumul, bombăni tatăl, Ce idee, întrebă Marçal, În dimineața asta lutul se odihnește, să punem toate astea în condiții decente, și, cum dragul meu tată nu vrea să mă obosesc lucrând, eu voi da ordinele. Cipriano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
puteau să tenteze pe nimeni. Fiecare are propria sa singurătate, nu e nevoie s-o ia de la altul. 7 Faptul că era o zi frumoasă, de început de primăvară, mi se părea de bun augur. Lângă baltă am văzut mugurii plesnind pe crengile sălciilor. În jur, iarba se deștepta la viață. Eu însumi aveam sentimentul că reînviam. Mă trezeam dintr-un somn urât, ieșeam la soare dintr-o pivniță umedă, plină de șobolani, purificându-mă în lumina dulce a primăverii. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a râs ea înfruntându-mă mai departe. Tu în cătun, eu... — Tu unde? Și m-am aprins amintindu-mi de răutățile colportate pe seama ei. Tu unde, curvă? Trăsăturile i s-au înăsprit brusc. Și-a smuls mâna și m-a plesnit peste obraz, după care mi-a întors spatele furioasă. Am alergat și i-am ieșit în față. — Laura, te rog. — Dă-te la o parte, mă împinse ea clocotind. Și să nu te mai ții după mine. Am rămas pironit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de a face, Într-o manieră neliniștitoare, cu granițele tribale; pe măsură ce oamenii devin tot mai furioși, ei eliberează În lume demoni care stătuseră pînă atunci legați fedeleș În file de povestire, legați cu frînghii de narațiune. Diavolul vede aceste frînghii plesnind și filele zburînd care Încotro, lăsînd la vedere creaturi medievale răuvoitoare la care și el privește cu Înfiorare. Wakefield este pe deplin conștient că se afundă În groapa pe care și-o săpă singur. Decide să schimbe ritmul - e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
la o altă masă În fața unui laptop deschis, verificîndu-și temele cu o colegă, cu mobilul la ureche. Wakefield nu și-a mai verificat e-mailul de zile Întregi; este ca și cum unul dintre firele care Îl țin legat de lume ar fi plesnit și s-ar fi rupt. Nu simte nici un fel de imbold să-l lege la loc. — Rosa Parks. Da. Șoferul a dat-o jos din autobuz cînd a refuzat să se mute pe locurile din spate, corect. Bagă de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
unui mic rechin. Centimetru cu centimetru, cei doi trag creatura spre balcon. PÎntecul bărbatului se strivește de balustrada balconului ca un balon păros, gata să explodeze. Nevasta geme, cele patru mîini ale lor stau Încleștate pe undiță, apoi firul cedează, plesnind prin aer la doar cîțiva centimetri de capul lui Wakefield, iar rechinul cade din nou În mare. În urmă cu doar cîțiva ani, acest măreț hotel decăzuse Înfiorător și era cunoscut doar pentru că oferea oaspeților undițe și momeală, astfel Încît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
-i cunosc pe nici unul dintre ei cu adevărat, explodează puștiul cu o sinceritate neașteptată. Se Întoarce către Wakefield. Ne-am cunoscut pe Internet, cum ți-am spus. Caddy este urmată pe scenă de o gagicuță țîțoasă cu vergeturi, care se plesnește peste fund cu energie, apoi de Claudette, cîntăreața jamaicană, care arată ca Josephine Baker și se mișcă pe propria ei muzică lentă, hipnotică, reducînd Întreaga sală la tăcere. Vrajă, gîndește Wakefield, recunoscător pentru anonimatul satisfăcător pe care ți-l poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
care ne inspiră. Admir mai ales faptul că soliciți părerile altora ca să-ți bagi picioarele în ele. Ar fi mai bine să ai grijă, puișor. Jack avu impresia că petele roșii de pe nasul de bețivan al lui Murray aveau să plesnească și se întrebă ce avea să iasă. Vin Porto îmbuteliat târziu? — Nimeni nu e de neînlocuit, să știi. — Cum așa, Murray, întrebă Jack candid, nici măcar tu? Un chicotit înfundat venind din redacția de știri îl făcu pe Murray să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o dată, mătușică Fran? — Destul de curând, ne-am gândit. Chipul lui Fran se întunecă pentru o clipă. — Din cauza tatei. Chiar nu se simte bine și Laurence crede că s-ar putea agrava. — Fran, asta-i îngrozitor! Tatăl tău pare întotdeauna să plesnească de sănătate. De fiecare dată când îl văd, e atât de plin de energie, încât mă face pe mine să mă simt bătrână. — Știu, dar a început să se schimbe, Henry. Se opri, neștiind dacă trebuia să dea prea multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
tînără și o buclucașe notiță: «Nu-i poluați visul comod! (...) dacă pentru o singură clipă adevărul i-ar apare luminos, ar alerga la circumscripție ca să denunțe adevărata artă complotînd în contra statului». Atitudinea intransigentă a revistei respiră în fiecare pagină, îndrăzneala plesnește în artificii. Două scrisori asupra revoluției ruse semnate Lasca și Cinquale”. Ultima propoziție pare să sugereze și o atitudine egal favorabilă față de „revoluționarismul” bolșevic. Altfel, la rubrica „Note, Cărți, Reviste“ din nr. 84, un Dr. C. semnează un text foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o problemă, trebuie s-o rezolv direct cu ea, dar, În ce mă privește, el, ca viitor soț, ar trebui să-mi ia apărarea. Emma mă privește cercetător printre bețișoarele cu care mănîncă. Dacă aș fi În locul tău, l-aș plesni. Izbucnesc În rîs. — Fac asta foarte des. Adică, nu-l plesnesc de-adevăratelea, dar mă gîndesc să o fac. — SÎnt sigură că știi că Dan și mama au o relație deosebită. — Te rog să nu-mi Împărtășești vreun amănunt dezgustător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ce mă privește, el, ca viitor soț, ar trebui să-mi ia apărarea. Emma mă privește cercetător printre bețișoarele cu care mănîncă. Dacă aș fi În locul tău, l-aș plesni. Izbucnesc În rîs. — Fac asta foarte des. Adică, nu-l plesnesc de-adevăratelea, dar mă gîndesc să o fac. — SÎnt sigură că știi că Dan și mama au o relație deosebită. — Te rog să nu-mi Împărtășești vreun amănunt dezgustător, spun eu Încet. — Ah, nu, Doamne, nimic de genul ăsta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
august. — A noastră? Întreabă Trish, privindu-mă și luminîndu-se la față. Ce vrei să spui? Dan le explică povestea casei, precizînd cît de tare ne-ar plăcea să ne Însoțească și ei. S-a făcut! Contați pe noi. Gregory se plesnește peste genunchi și se Întinde să-i strîngă mîna lui Dan. Trish sare În sus și mă ia În brațe. — Doamne! Dintotdeauna am vorbit de o asemenea vacanță! Să Împărțim o vilă cu prietenii. O să fie de-a dreptul fantastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]