4,027 matches
-
de condiționări din "cercul strâmt" al vremii lui: regim politic, modă în comportament și gândire, rivalități meschine. Desprinderea de modele și afirmarea unei voci originale în dramaturgia de esență absurdă se produce decisiv prin piesele lui Marin Sorescu Există nervi, Pluta Meduzei, Lupoaica mea, trilogia Setea muntelui de sare și chiar și dramele cu subiect istoric Răceala și A treia țeapă. Încadrabil în valul post-absurd al teatrului contemporan, Marin Sorescu se poate alătura unor dramaturgi de prestigiu din țările din estul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
i-au despărțit. Pentru că de fiecare dată când el nu putea să nu întârzie, ea era convinsă că fusese cu o femeie, și cu fiecare secundă care trecea, se înfuria din ce în ce mai tare pe fictiva lui infidelitate. Doamne, ce dusă cu pluta eram, se gândi ea punându-și ceașca de espresso pe tavă. Ce bine că nu mai sunt așa, că nu mai exagerez și că n-am nevoie de un bărbat în viața mea care să mă facă să mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pot să mint, am fost surprins când am auzit că lucrezi aici, recunoscu el. Și chiar atunci când toți te-au lăudat. Dar nu mă surprinde că te pricepi. Mă miră că te-ai refăcut complet. Încă mă crezi dusă cu pluta, spuse ea. — Asta e expresia ta, nu a mea, răspunse el cu blândețe. Niciodată nu te-am crezut dusă cu pluta. Dar am fost convins că ai probleme serioase cu care trebuie să te confrunți. Și îmi pare rău că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Dar nu mă surprinde că te pricepi. Mă miră că te-ai refăcut complet. Încă mă crezi dusă cu pluta, spuse ea. — Asta e expresia ta, nu a mea, răspunse el cu blândețe. Niciodată nu te-am crezut dusă cu pluta. Dar am fost convins că ai probleme serioase cu care trebuie să te confrunți. Și îmi pare rău că nu mi-am dat seama de asta înainte să ne căsătorim. —Și mie, spuse ea cu sinceritate. Păcat că lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de gresie, e o casă tare, tare drăguță și are foarte mult potențial. Păcat că biletul de loterie îi adusese numai o sută de euro în loc de o sută de mii! Simțea privirea agentului imobiliar. Probabil că mă consideră dusă cu pluta, se gândi ea, cam ca familia aceea care și-a dorit propria livadă de măslini. Cei care se dăduseră de ceasul morții și aproape că cedaseră nervos, în acel târg de pe un drum lăturalnic de țară. Dar până la urmă reușiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
bunele obiceiuri și legile înțelepte. În urma unor intrigi ale rivalului său divin Tezcatlipoca, a trebuit să părăsească Tula și a coborât spre țărmul mării. Acolo, lepădîndu-și veșmintele și podoabele, plângând și făgăduind să se reîntoarcă, s-a îmbarcat pe o plută din piele de șarpe care a fost incendiată de căldura soarelui. Însă inima lui Quetzalcoatl n-a ars în flăcări: ea a zburat spre cer și a devenit luceafărul de dimineață... * * Nu trecuseră decât douăzeci și patru de ore de când coborâsem dintr-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
o relaxare după tensiunea arheologică de la Teotihuacan. O plimbare cu trajinera... atracția și farmecul "Veneției" mexicane, cum le place localnicilor să numească Xochimilco. Din așezarea propriu-zisă, n-am văzut nimic. Ne oprim la un debarcader unde suntem poftiți pe o plută, cam rudimentară, alcătuită din trunchiuri legate cu șipci, dar suficient de încăpătoare, ca să ne ducă pe toți. Și, odată cu căderea serii, ne pomenim într-un adevărat labirint lacustru, un păienjeniș de canale, pe malurile cărora nu se zărește nici o casă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
lacustru, un păienjeniș de canale, pe malurile cărora nu se zărește nici o casă. La început, totul mi se pare un soi de parodiere a Veneției, la limita farsei, regizată pentru uzul amatorilor de pitoresc. În locul faimoaselor gondole venețiene, sunt folosite plute colorate, în locul gondolierului un bărbat cu o prăjină care atinge fundul apei, în locul podului de la Rialto cerul înalt și gol, iar pe maluri, în locul palatelor din Renaștere, lanuri de porumb și copaci. Firește, cântece, firește o veselie vag melancolică, firește
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
vin dintr-un sol martirizat de soare; și chiar ale lui Diego Rivera, ale cărui trupuri arămii nu cunosc plaja: sunt goale numai pentru a se exprima mai bine. În ce-l privește pe Quetzalcoatl, el a plecat cu o plută din piele de șarpe în exil, dar legendele nu s-au interesat de aventurile lui pe mare. Ele nu ne-au dat o Odisee a lui Quetzalcoatl. Au vorbit tot timpul numai de reîntoarcerea lui. În labirintul mexicanilor, drumul cel
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
să mă concentrez, să scriu mai departe, să te prind de undeva. Când eram mic prindeam fluturi, codița rândunicii sau roșioare, și le înfigeam în corpul vermicular un bold, așa cum văzusem că se face. înfigeam boldul într-un dop de plută și îi priveam cum ore în șir după aceea mai dădeau încă din aripi, se mai agățau cu cele șase piciorușe filiforme de pluta poroasă. Cu aceeași cruzime și plăcere te-aș țintui în paginile astea, Lulu, te-aș privi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în corpul vermicular un bold, așa cum văzusem că se face. înfigeam boldul într-un dop de plută și îi priveam cum ore în șir după aceea mai dădeau încă din aripi, se mai agățau cu cele șase piciorușe filiforme de pluta poroasă. Cu aceeași cruzime și plăcere te-aș țintui în paginile astea, Lulu, te-aș privi cum te scălâmbăi, cum îți dai ochii peste cap, cum îți fojgăi elitrele de abjecție și de paiete și de plastilină... Mă așez la
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mă simt cu musca pe căciulă. Bătrânul ședea pe verandă și sorbea hulpav dintr-o sticlă cu sirop de tuse. Într-o mână avea pistolul cu aer comprimat, cu care trăgea absent spre o formație de avioane din lemn de plută, aliniate pe gazon. Am parcat și m-am îndreptat spre el. Avea hainele pătate de vomă și oasele îi ieșeau în afară, de parcă s-ar fi îmbinat între ele în unghiuri aiurea. Răsuflarea îi duhnea, avea ochii gălbejiți, privirea pierdută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ADJUNCT ELLIS LOEW, separa cămăruța de șeful de la Arestări și de procurorul districtual Buron Fitts - șeful lui - și nu era nimic care s-o despartă de biroul polițiștilor de la Omucideri, o cameră imensă, cu șiruri de birouri și planșe din plută, agățate pe pereți, de care erau prinse rapoarte despre infracțiuni, afișe cu infractori dați în urmărire generală și diverse notițe. Pe cel mai uzat dintre cele două birouri de la Arestări era o plăcuță pe care scria SERGENT L.C. BLANCHARD. Biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Bleichert. Până atunci pentru tine sunt domnul Loew. Acum du-te și citește raportul preliminar al lui Millard. M-am repezit ca o furtună în spatele sălii. Russ Millard dormea într-un fotoliu, cu picioarele sprijinite de birou. Pe tabla din plută de alături erau prinse patru foi. Am citit: Raport preliminar 187 C.P.. Victima: Short, Elizabeth Ann, F.C. D.N. 29.07.1924. Înaintat pe 17.01.1947, ora 6.00 Domnilor, Iată mai jos raportul preliminar privind cazul E. Short, datată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și Isobel. Hoitarul era supus unei evaluări psihiatrice În timp ce Logan se Îndrepta spre cealaltă parte a orașului, spre adăposturi și conținutul lor scabros. Nu avea speranțe că Bernard Duncan Philips va fi declarat apt pentru proces. Hoitarul era dus cu pluta și toată lumea știa chestia asta. Faptul că avea trei clădiri În cadrul fermei pline cu animale pe care le curățase de pe drum era un pic deplasat. Ca să nu mai vorbim de copila moartă. Mirosul Încă era lipit de el. Logan lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
învinețeau degetele și încheieturile -, nu se mai mulțumea cu încălțările romane obișnuite, cu acel calceus senatorius întotdeauna negru ori cu încălțămintea tipică a împăratului. Când avea chef, purta sandale ușoare, în stil grecesc, iar uneori chiar cothurni, cu talpa de plută. Într-o zi își puse, pentru o ceremonie - și fu remarcat, încât avea să se povestească și după două veacuri -, o armură ușoară de paradă, opera unui meșter aurar, realizată nu se știe când de un bijutier necunoscut, elen sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
iar asta era cea mai mare plăcere a lui. Cei nouă servitori chinezi erau acolo, dar, pentru Jim și pentru ceilalți copii britanici, aceștia rămîneau la fel de pasivi și de nevăzuți ca mobilele. Își termina de asamblat avionul din lemn de plută și parcurgea un nou capitol din manualul intitulat Cum să joci bridge contractual, pe care-l scria Într-un caiet de școală. După atîția ani În care asistase la partidele de bridge ale mamei sale, Încercînd să extragă o logică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
voinic, care Își folosea pumnii ca să-i dea Înapoi pe chinezi. Era aproape copleșit de țăranii care se luptau cu căruțele și ricșele lor. Jim ședea lîngă Yang, pe locul din față al Packard-ului, ținînd strîns aeroplanul din lemn de plută și așteptîndu-se ca sergentul să-și scoată Mauser-ul și să tragă o salvă În aer. Dar japonezii nu-și risipeau muniția. Doi soldați făcură loc În jurul unei țărănci a cărei căruță o răsturnaseră. Cu baioneta În mînă, sergentul despică un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Tatăl lui era un om puternic din punct de vedere fizic, dar Jim știa că forța aceasta se datora faptului că juca tenis. De data asta, Jim nu voia decît ca japonezii să-i vadă aeromodelul lui de lemn de plută; nu ca să i-l admire, ci doar ca să-i remarce existența. Acum, era mai mare și Îi plăcea să se considere copilotul Packard-ului. Pe JIm Îl interesaseră dintotdeauna avioanele, mai cu seamă bombardierele japoneze care, În 1937, devastaseră cartierele Shanghai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dispar În cer. Se transformau În păsări, Își desfăceau aripi de hîrtie motolită și dansau printre copiii care țipau, se urcau apoi unul În spatele celuilalt și se preschimbau Într-un cocoș mare, roșu. Jim Își pilotă aeroplanul din lemn de plută printre ușile verandei. În timp ce lumea adulților continua să existe deasupra capului său, dădu o raită prin sala de petrecere. Mulți dintre oaspeți se hotărîseră să apară necostumați, ca și cînd ar fi fost prea iritați de rolurile din realitate ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de orez. Carcasa cu piele a unui bivol de apă zăcea În umbră, sub un tufiș, dar În rest peisajul era gol, de parcă toți chinezii din bazinul Yangtze Își părăsiseră satele, refugiindu-se În Shanghai. Ținînd aeromodelul din lemn de plută deasupra capului, Jim alergă de-a lungul cîmpului de orez spre o clădire de fier care se Înălța pe un teren mai Înalt, la vreo cincizeci de metri mai spre vest. Năpădite de urzici și trestii de zahăr, rămășițele unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
VÎntul lin de decembrie mișca ierburile, care se Împleteau În jurul lui ca niște curenți iscați de niște avioane inexistente. Ascultînd cu atenție, Jim aproape că auzea cum motoarelor lor se pun În mișcare. Lansă În vînt aeromodelul din lemn de plută și Îl prinse, cînd acesta se Întoarse la mîna lui. Deja se plictisise de acest model de planor. În locul În care se juca el acum, stătuseră piloți chinezi și japonezi În costumele lor de zbor, Își fixaseră ochelarii la ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cățără pe acoperiș și străbătu terasa deschisă, cercetînd terasamentul plin de urzici, În căutarea aeromodelului său. Acesta se afla la cincizeci metri mai departe, prins În sîrma unei tranșee vechi. HÎrtia de pe aripi era ruptă, dar scheletul din lemn de plută era Încă intact. Era gata să sară de pe cazemată, cînd observă un chip care se uita la el din tranșee. Un soldat japonez, Înarmat pînă-n dinți, stătea pe vine lîngă zidul dărîmat, cu pușca, banduliera și salteaua Întinse În fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Cu toate astea, Jim fu surprins că acest mic semn de respect păru să-l satisfacă pe sergent. Fără să-l privească pe Jim, acesta aruncă țigara și sări peste șanț. Luă de pe gardul de sîrmă aeromodelul din lemn de plută și Îl aruncă printre urzici. — Jamie, e timpul pentru jocurile de artificii... Tatăl lui mergea liniștit prin iarbă. — Trebuie să plecăm acum... Jim coborî de pe acoperișul cazematei. — Avionul meu e acolo jos. Cred că aș putea să-l iau. Tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
facă rău, de parcă l-ar fi pierdut pentru totdeauna. Nu era furios pe Jim și părea bucuros că fusese silit să viziteze vechiul aerodrom. Dar Jim se simțea vag vinovat și supărat pe sine. Își pierduse avionul din lemn de plută și Îl atrăsese pe tatăl său Într-o Întîlnire periculoasă cu japonezii. Europenii solitari, care se rătăceau În calea japonezilor, erau de obicei lăsați morți pe drum. CÎnd se Întoarseră În casa doctorului Lockwood, oaspeții Începuseră să plece. Adunîndu-și copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]