27,148 matches
-
poștele, de sub dependența Marelui Spătar, unui hatman, care să răspundă de acest serviciu. Totodată hotărăște ca poștele să fie date în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu puteau călători cu poșta gratuit și fără să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de acest serviciu. Totodată hotărăște ca poștele să fie date în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu puteau călători cu poșta gratuit și fără să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu puteau călători cu poșta gratuit și fără să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri și nereguli: menzilgii “dând cu foarte mare ușurință atât caii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu puteau călători cu poșta gratuit și fără să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri și nereguli: menzilgii “dând cu foarte mare ușurință atât caii, cât și căruțele”, curierii “luau cu dânșii persoane străine, lucruri și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe terenurile lor. Pe drumul spre Câineni, ca exemplu, conflictele au fost oprite numai la intervenția domnitorului. La cererea mahalagiilor s-a hotărât în anul 1795, strămutarea menzilhanelei din Râmnicul Vâlcea. Tot sub Alexandru Moruzi, s-au reparat drumurile de poștă: Curtea de Argeș-CâineniTurnu Roșu; Câmpina-Predeal și BucureștiFocșani. S-a stabilit numărul de ore necesar parcurgerii distanțelor între localități(1796). Spre exemplu, distanța de la București la Ploiești trebuia parcursă în 13 ore, sau până la Brăila în 34 de ore. Antreprenorii de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Curtea de Argeș-CâineniTurnu Roșu; Câmpina-Predeal și BucureștiFocșani. S-a stabilit numărul de ore necesar parcurgerii distanțelor între localități(1796). Spre exemplu, distanța de la București la Ploiești trebuia parcursă în 13 ore, sau până la Brăila în 34 de ore. Antreprenorii de poște, nemulțumiți de câștigurile realizate, cereau rezilierea contractelor. Pentru ai menține, Moruzi le-a redus numărul de cai și cel de surugii. Concesii le face și noul domn Alexandru Ipsilanti. Din 1797, poștele au fost date în antrepriză, numai pentru un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
până la Brăila în 34 de ore. Antreprenorii de poște, nemulțumiți de câștigurile realizate, cereau rezilierea contractelor. Pentru ai menține, Moruzi le-a redus numărul de cai și cel de surugii. Concesii le face și noul domn Alexandru Ipsilanti. Din 1797, poștele au fost date în antrepriză, numai pentru un an. La expirarea termenului antreprenorul a renunțat. Următorul domn, Constantin Hangerliu(17971799), este silit să adopte o nouă formă de exploatare a poștelor, în regie. În Moldova, serviciul poștal funcționa mai bine
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
le face și noul domn Alexandru Ipsilanti. Din 1797, poștele au fost date în antrepriză, numai pentru un an. La expirarea termenului antreprenorul a renunțat. Următorul domn, Constantin Hangerliu(17971799), este silit să adopte o nouă formă de exploatare a poștelor, în regie. În Moldova, serviciul poștal funcționa mai bine, fusese dat în antrepriză din 1792. Domnii fanarioți au desfășurat și o activitate de informare, transmițând Porții, de la București și Iași, informații privind evenimentele mai importante din țările vecine. Spre sfârșitul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acest lucru rezultă și dintr-un raport, din anul 1793, al reprezentantului Franței la Istambul, care arată că a sosit “un curier din Valahia, de unde Poarta ... este informată înaintea tuturor asupra evenimentelor din Europa ... În ambele Țări Române, caii de poștă alergau numai în galop. Schimbați la relee, cu alți cai odihniți, se realizau deplasări rapide. Iată, descrierea unei călătorii cu căruța poștei, apărută într-o lucrare tipărită în anul 1828, la Londra: “O căruță mică formată din scânduri legate între
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din Valahia, de unde Poarta ... este informată înaintea tuturor asupra evenimentelor din Europa ... În ambele Țări Române, caii de poștă alergau numai în galop. Schimbați la relee, cu alți cai odihniți, se realizau deplasări rapide. Iată, descrierea unei călătorii cu căruța poștei, apărută într-o lucrare tipărită în anul 1828, la Londra: “O căruță mică formată din scânduri legate între ele, cam de trei picioare înaltă și lată de două, lungă aproximativ patru, fu trasă în fața mea. Înăuntru era căptușită cu nuiele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fanariot, în istoria celor două țări românești, începe o nouă perioadă favorabilă dezvoltării lor economice, de care vor beneficia și comunicațiile. În condițiile dezvoltării noilor forțe de producție capitaliste, serviciul poștal va fi treptat îmbunătățit și exploatat pe baze noi. POȘTA ÎN NORDUL MOLDOVEI PÂNĂ LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA Țara Moldovei s-a format ca o ,,marcă” de apărare, a regatului maghiar, împotriva năvălirilor tătare. În fruntea ei, ajutat de regele Ludovic I de Anjou(1342-1382), a ajuns Dragoș din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tot sub autoritatea Marelui Postelnic, ajutat de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
realiza cu mai multă ușurință. Caii de olac, olacele și întreținerea cailor și a personalului, cădea tot în sarcina populației satelor și târgurilor, ca și înainte, cu excepția boierilor și funcționarilor, scutiți de această dare în natură. De caii și căruțele poștei, se foloseau deasemenea, trimișii și curierii străini, care circulau prin țară. Schimbul de corespondență între particulari se făcea ca în trecut, mai ales prin cărăuși, negustori etc., care prin îndeletnicirile lor erau obligați la călătorii dese. Cărăușii moldoveni sunt consemnați
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
turco-fanariot(1711-1821) a constituit forma cea mai apăsătoare a dominației otomane, totuși în Moldova, serviciul poștal a continuat să se îmbunătățească, fiind accesibil publicului, atât transportul de corespondență, cât și cel de persoane. De asemenea, s-au dezvoltat releele de poștă numite "menziluri", așezate la distanțe de circa 20 km, conduse de un căpitan de menzil. Denumirea de menzil a fost folosită și înaintea secolului al XVIIIlea. Cronicarul Ion Neculce, în ,,Letopisețul Țării Moldovei”, arăta că: "Antonie Vodă ține menzilul din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
menziluri se aflau caii și olacele necesare pentru a transporta mai departe curierii statului, funcționarii în misiune etc. și tot pe aici se scurgea o parte din corespondența particulară. Abuzurile în rechiziționarea de cai și căruțe sau furaje pentru nevoile poștei, au obligat un mare număr de țărani să părăsească satele așezate de-a lungul drumurilor, ceea ce a amenințat serviciul poștal cu dezorganizarea, fapt care, a determinat introducerea unor reforme în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, trecându-se în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unor reforme în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, trecându-se în sarcina statului o parte din cheltuielile de întreținere a serviciului poștal. Constantin Mavrocordat, este primul care în a doua sa domnie(1741-1743), a luat întreținerea serviciului de poștă pe seama statului. Deși, mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, nu s-a renunțat definitiv la ideea domnitorului. Cum funcționau poștele pe atunci, rezultă și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau încă multe abuzuri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciului poștal. Constantin Mavrocordat, este primul care în a doua sa domnie(1741-1743), a luat întreținerea serviciului de poștă pe seama statului. Deși, mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, nu s-a renunțat definitiv la ideea domnitorului. Cum funcționau poștele pe atunci, rezultă și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau încă multe abuzuri în privința rechizițiilor, consemna un misionar, Boscowich, care a călătorit în 1762, de la Galați la Iași și până la frontiera austriacă din nordul Moldovei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sa domnie(1741-1743), a luat întreținerea serviciului de poștă pe seama statului. Deși, mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, nu s-a renunțat definitiv la ideea domnitorului. Cum funcționau poștele pe atunci, rezultă și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau încă multe abuzuri în privința rechizițiilor, consemna un misionar, Boscowich, care a călătorit în 1762, de la Galați la Iași și până la frontiera austriacă din nordul Moldovei. "În toată Moldova stăpânirea are obiceiul barbar de a răpi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
FălticeniFocșani se făcea în 46 de ore și 30 de minute, cu cai de olac și cu boi pentru provizii. Spre sfârșitul secolului, în scopul reorganizării, se dă serviciul poștal în antrepriza unui particular, care îl execută cu destulă regularitate. POȘTA ÎN ȚINUTUL SUCEVEI 1780-1864 La sfârșitul războiului ruso-turc din anii 1768-1774, Austria profitând de situația dificilă în care se afla Poarta otomană, a cotropit partea de nord a Moldovei, trupele ei ocupând mai întâi Cernăuțiul, apoi întreg ținutul respectiv și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciului poștal Nu se cunoaște precis modul de organizare al serviciului poștal în noul ținut, dar se știe că domnul Moldovei Constantin Ipsilanti(7 martie 1799-28 iunie 1801) s-a ocupat intens de repararea drumurilor și podurilor, a releelor de poștă, sporind numărul de cai etc. A organizat serviciul poștal, cu orare și curse regulate. Fălticenii, nu putea rămâne în afara acestor preocupări, dacă ne gândim că aici își avea sediul isprăvnicia ținutului și tot pe aici se făcea legătura cu Suceava
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a continuat să se facă în regie, de către stat până în 1814, apoi arendat unui consorțiu până în 1817, când trece iarăși în antrepriza unui particular. În timpul răscoalei populare din anul 1821, boierii din Moldova au rechiziționat toate căruțele și caii de poștă și au fugit în Bucovina și Transilvania, astfel că serviciul poștal încetează totalmente. "Boierimea din Fălticeni a fugit și ea în Bucovina, și chiar oameni mai cu stare din satele vecine". Ca urmare a răscoalei, turcii recunosc dreptul de guvernare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Bucovina, și chiar oameni mai cu stare din satele vecine". Ca urmare a răscoalei, turcii recunosc dreptul de guvernare prin Domni pământeni și numesc în Moldova pe Ion Sandu Sturza(9 iunie 1822-23 aprilie 1828), care solicită vechilor antreprenori ai poștelor reînceperea serviciului poștal, pe baza contractelor existente înainte de revoluție. În 1826, în scopul unei cât mai bune organizări a poștelor, Domnul Moldovei, stabilește prin contract condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Domni pământeni și numesc în Moldova pe Ion Sandu Sturza(9 iunie 1822-23 aprilie 1828), care solicită vechilor antreprenori ai poștelor reînceperea serviciului poștal, pe baza contractelor existente înainte de revoluție. În 1826, în scopul unei cât mai bune organizări a poștelor, Domnul Moldovei, stabilește prin contract condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiind interesat ca ambele principate să fie bine organizate, ca baze de aprovizionare și de atac ale armatelor ruse în campaniile împotriva Turciei, acordă o importanță deosebită serviciului poștal și publică în 1830, o licitație pentru darea în antrepriză a poștelor pe termen de trei ani, fie pe întreaga țară, fie pe județe sau pe porțiuni de drumuri. Începând cu anul 1831, din trei în trei ani, până în 1846, poștele Moldovei au fost date în antrepriză unor particulari, încheindu-se alte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și publică în 1830, o licitație pentru darea în antrepriză a poștelor pe termen de trei ani, fie pe întreaga țară, fie pe județe sau pe porțiuni de drumuri. Începând cu anul 1831, din trei în trei ani, până în 1846, poștele Moldovei au fost date în antrepriză unor particulari, încheindu-se alte contracte sau prelungindu-se cele vechi, în care au fost introduse dispoziții și reguli noi privind obligațiile antreprenorilor. În 1833, principalele drumuri, cu relee de poștă, din Moldova erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]