2,275 matches
-
pp. 137-160 Segre, Cesare, 1986 Istorie-cultură-critică, București, Univers Todorov, Tzvetan, 1966 "Les catégories du récit littéraire" în Communications 8, pp. 125-151 Todorov, Tzvetan, 1967 Littérature et signification, Paris, Larousse Todorov, Tzvetan, 1971 Poétique de la prose, Paris, Seuil Todorov, Tzvetan, 1975 Poetica. Gramatica Decameronului, București, Univers Todorov, Tzvetan, 1991 Face à l'extręme, Paris, Seuil Tuțescu, Mariana, 1980 Le texte. De la linguistique à la littérature, București, Tipografia Universitatea din București CAPITOLUL 6 Asa Berger, Arthur, 1984 Signs in Contemporary Culture, Longman Barthes
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opus lui competență) În gramatica generativă performanța este manifestarea competenței subiectului vorbirii în cadrul activității concrete de vorbire (parole). Performanțele lingvistice sînt frazele realizate în diversele situații de comunicare. Performanței din gramatica generativă îi corespunde conceptul de vorbire din lingvistica structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.Todorov în Poétique de la prose ca sinonim pentru "știința literaturii" al cărei obiect de studiu îl reprezintă investigarea constantelor narative și a regulilor de formare/transformare a textului narativ; 2. în sens tradițional poetica are
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.Todorov în Poétique de la prose ca sinonim pentru "știința literaturii" al cărei obiect de studiu îl reprezintă investigarea constantelor narative și a regulilor de formare/transformare a textului narativ; 2. în sens tradițional poetica are drept obiect de studiu poezia; 3. în sens general, dincolo de clivajul proză/poezie, poetica desemnează ansamblul principiilor estetice (explicite sau implicite) care guvernează o creație literară (în acest sens se vorbește de poetica lui Dostoievski, Mallarmé etc.). PRAGMATICĂ Dimensiune
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
știința literaturii" al cărei obiect de studiu îl reprezintă investigarea constantelor narative și a regulilor de formare/transformare a textului narativ; 2. în sens tradițional poetica are drept obiect de studiu poezia; 3. în sens general, dincolo de clivajul proză/poezie, poetica desemnează ansamblul principiilor estetice (explicite sau implicite) care guvernează o creație literară (în acest sens se vorbește de poetica lui Dostoievski, Mallarmé etc.). PRAGMATICĂ Dimensiune a semioticii care studiază relațiile dintre semne și utilizatorii lor (motivațiile locutorilor, tipurile sociale de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
textului narativ; 2. în sens tradițional poetica are drept obiect de studiu poezia; 3. în sens general, dincolo de clivajul proză/poezie, poetica desemnează ansamblul principiilor estetice (explicite sau implicite) care guvernează o creație literară (în acest sens se vorbește de poetica lui Dostoievski, Mallarmé etc.). PRAGMATICĂ Dimensiune a semioticii care studiază relațiile dintre semne și utilizatorii lor (motivațiile locutorilor, tipurile sociale de discurs, problemele enunțării). Ansamblul eterogen de cercetări actualmente considerate ca ținînd de pragmatică include două axe, înrudite de altfel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1938 Austria este anexată Germaniei ca parte a Auschluss. Acordul de la München Sartre, Greața; Kazantzakis, Eu, Odiseea 1939 Germania ocupă Cehoslovacia. Se declanșează cel de-al doilea război mondial Gracq, Au Chateau d'Argol; Sarraute, Tropismes; Sartre, Le Mur; Stravinsky, Poetica Muzicii An Vârsta Viața 1940 37 Sosește în SUA în ziua de Anul Nou, cu Grace Frick; se stabilește cu Frick în apartamentul acesteia de pe Riverside Drive no. 448: Frick se mută pe Prospect Avenue no. 549, West Hartford (Connecticut
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Genette), imitații caracterizate prin inversiune ironică (Linda Hutcheon) sau vor rămâne, pur și simplu, circumscrise modului parodic de concepere și receptare a literaturii, operele alese spre exemplificare conving prin caracterul dublu codificat, prin trăsăturile parodice și secundar prin elementele de poetica romanului pe care le dezvoltă. Se impunea să evidențiem rolul pe care parodia l-a jucat în formarea operelor romanești pe care, în contemporaneitate, cititorul neinițiat de pretutindeni le-a asimilat drept autentice. Interesul pentru o cercetare în care să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
antic"3. Volumul enumeră și discută caracteristicile definitorii pe care parodia le-a dezvoltat în fiecare epocă în parte, înregistrând, alături de exemplificarea prin opere, optica teoreticienilor mai însemnați (parodiile lui Aristofan sunt luate în discuție alături de contribuțiile lui Aristotel din Poetica, funcția și structura parodiilor medievale evocă semnificațiile bahtiene etc.). La final, există chiar un tabel ce include rezumativ contribuțiile în definirea parodiei, din care am selectat spre exemplificare secțiunea dedicată folosirii termenului de parodie în "modernitatea târzie", cum o numește
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de la cele de teorie literară la cele care sunt legate de critică și estetica receptării, de la detaliile de istorie literară la concluziile ținând de sociologia literaturii, fără a exclude importantele contribuții pe care le oferă, în sprijinul demersului de față, poetica romanului. Privită din punctul de vedere al decanonizării practicate de majoritatea romancierilor, parodia contribuie la înțelegerea evoluției literaturii prin eforturile pe care aceștia le fac pentru a inova negând, deseori chiar printr-o (amuzată) autonegare. În majoritatea cazurilor, opera cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
operei literare, dar și schimbând, periodic, ierarhia unor noțiuni precum autor, text, receptor (nu întotdeauna receptorul a fost și cititorul parodiei, dacă ținem seama de formele antice orale sub care se practica aceasta). De aceea vom aduce în discuție (comparativ) poeticile "vechi" și "noi" ale parodiei. Multitudinea exemplelor ne-a convins că acest fenomen literar dispune de o conștiință de sine "întotdeauna la lucru", care i-a permis să-și creeze o lume proprie (cea a textului încifrat), în calitatea sa
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și specii nobile. Etimologia datează încă din secolul patru î.C., când parwdia/ parodia, termen preluat din limbajul muzical, ajunge să descrie imitația comică și, treptat, chiar transformarea epică a unui vers de obicei homeric (Hegemon din Thassos). Începând cu Poetica lui Artistotel, acoperă și alte forme de citare comică, exemplele abundând în opera lui Aristofan, care va parodia principiile euripidianismului (pe care implicit le-a precizat, fără să și-o fi dorit). Apropierea parodiei de retorică îi conduce pe unii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
le decodifice, în funcție de relațiile care se stabilesc între hipertext și hipotextul său: transformarea și imitația. De aici, regimurile în care ele pot evolua: ludic, satiric și serios. Din datele enumerate până aici, rezultă, pe o linie de interpretare derivată din Poetica lui Aristotel, un tabel în interiorul căruia vom regăsi, bine delimitate, cele două operații și, pe coloane, regimurile ale căror spații de demarcație sunt vag conturate, lăsându-ne să înțelegem că, adesea, așa cum o demonstrează și exemplele, ele se întrepătrund. Dihotomia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
imitație în regim satiric) și deformarea (forgerie, în fr. în original) (imitație în regim serios). Istoricul parodiei îi permite cercetătorului un excurs desfășurat mai ales în spațiul literaturii franceze, dar și al literaturii de specialitate, cuprinzând referiri la tratate precum Poetica lui Aristotel sau Discurs asupra originii și caracterului parodiei a abatelui Scaligero. Trăsăturile parodiei sunt atribuite, cel puțin în capitolul introductiv, poemului eroi-comic, reprezentat în Franța prin scrierea lui Boileau, Le Chapelain décoiffé, operă în care "Boileau, Racine și încă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
clarifică totuși multe dintre obiecțiile aduse definirii parodiei și enunță teza coexistenței organice dintre parodie și postmodernism. Detalii privind romanele parodice pe care le situează la loc de cinste în configurația exemplelor vom găsi în alte cărți ale sale, precum Poetica postmodernismului. În privința definirii fenomenului de care ne ocupăm, Lindei Hutcheon i se datorează limpezirea confuziilor etimologice, de unde va rezulta și extinderea semnificației parodiei, transformată dintr-un gen parazitar și pe nedrept acuzat de a fi rezultatul malițiozității cu care un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
încât să se erijeze într-o cvasi-regulă, fie la opere astăzi în întregime sau parțial pierdute, fie la autori despre care documentaristica literară nu comunică prea multe. Dispariția, de-a lungul timpului, a celor dintâi parodii menționate de Aristotel în Poetica, care nu au mai trecut bariera temporală spre a fi incluse într-o istorie literară tematică, se alătură lipsei unor mari calupuri de text din romane precum Satyricon, făcând pe alocuri dacă nu imposibilă (fără parcurgerea prealabilă a unor studii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
erori grave. Menționăm aici două tipuri de dicționare, cele explicative și cele de strictă specialitate (de termeni literari), remarcând faptul că ambele "oglindesc" într-o măsură destul de mare primele considerații despre parodie pe care le regăsim în tratatul lui Aristotel, Poetica. Dicționarul Explicativ al Limbii Române se mulțumește să constate că parodia înseamnă "1. creație literară în care se preiau temele, motivele și mijloacele literare ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obține un efect satiric
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai puțin involuntară, ci o mimare a originalului, cu intenția expresă de a-i sublinia comic trăsăturile caracteristice. Astfel privită, P. ar echivala cu un act critic"77. Dicționarul amintit nu intuia existența acelei forme de parodie serioasă, propusă în poeticile occidentale actuale, sau de transpunere, formă de hipertextualitate de o importanță considerabilă pentru postmoderni, în raport cu parodia canonică: ea se bazează pe două operații preluare și transformare (ambele necesare, altfel am avea de a face cu un plagiat) vizibile în cazul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
reținute de Aristotel și dezvoltate mai târziu de Athenaeus din Naucratis (170-230 e.n.) în Deipnosophistae leagă parodia în primul rând de formele orale ale literaturii, mai mult chiar de prezența persoanelor care exercitau funcția de recitatori ai textului propriu-zis. În Poetica sunt explicite referințele la "acele părți ale tragediei ce trebuie ținute drept elementele sale constitutive", printre care se numără "cântul corului, la rândul lui împărțit în parodos și stasimon. Din intervențiile corului, parodos e prima manifestare a corului întreg"82
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nici un efort în a ridiculiza aspectele idealiste incluse acolo, atât de îndepărtate de "vremelnica" societate romană în care viețuiau. De altfel, afirmațiile lui Weisstein rezistă la o probă importantă: confruntarea cu scrierea considerată "nucleul" germinativ al tuturor celorlalte lucrări normative, Poetica aristotelică. Prin relația dintre artă și realitate, dacă nu cea mai spinoasă problemă a esteticii vechilor greci, cu siguranță una de căpătâi, credem că își poate găsi o explicație și destinul parodiei (o "literatură de gradul doi", după expresia celebră
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
precădere a celor care astăzi chiar și-au pierdut din caracterul inițial parodic, reușind să se metamorfozeze în creații discutabile prin prisma valorii intrinseci tocmai spre a nu fi acuzate de o formă de dependență mimetică de modelul imitat. "În poetica aristoteliană, mimesisul este marcat de concurența dintre două accepții ale conceptului: mimesis al conținutului, ca reflectare în conformitate cu realitatea, ceea ce presupunea un control al calității de adevăr sau fals exercitat asupra procesului imitativ, și mimesis al formei (sau a expresiei), ca
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parodii, Batrahomiomahia și Margites, precizările sunt încă și mai aplicate. Ele vizează conținutul, proceedele, manierismul scriiturii homerice. Dintre toate, reține atenția iambul, care slujește, iată, cu precădere trimiterilor înțepătoare dintre doi autori. Precizările cu privire la funcția metrilor continuă, de altfel, în Poetica, XXIV: Dacă cineva s-ar gândi să întreprindă o imitație narativă într-un alt soi de măsură, sau în mai multe, ar părea nelalocul lui. Într-adevăr, din toate felurile de metri, nu-i altul mai așezat și mai amplu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
recitările lor, epopeile, și "scribii" luau uneori inițiativa de a modifica fie unul sau mai multe cuvinte, fie întregul înțeles al unei fraze dintr-o seamă de scrieri teologice. Filologul italian Giulio Cesare Scaligero (care punea bazele clasicismului italian în Poetica sa) dezvoltă, pe acest teren, câteva considerații necesare cu privire atât la originea parodiilor, cât și la rolul ori măștile purtate de parodiști: "Așa cum satira s-a născut din tragedie, iar pantomima din comedie, parodia s-a născut din rapsodie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se leagă nu doar anecdotele închipuite de prieteni, cât mai ales o istorie a parodiilor presărată cu savuroase citate în Cartea 15.697-9 din Deipnosophistae 127; își fac apariția și alți autori precum Sopater, Epiharm (menționat și de Aristotel în Poetica) sau Hermippos, amintit și de Marian Popa. Cu toții conturează, așa cum avea s-o constate mult mai târziu Mihail Bahtin pe urmele cvasitratatului în discuție, "un vast univers de forme parodice dintre cele mai diverse", incluzând "enigme parodice burlești" ori "jocuri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a divinului Claudiu. Se utilizează aici parodia la aproape toate nivelurile posibile, lăsându-se decriptate atât parodii literare (vizând un model anume), cât și neliterare. Scrierea sa rezistă atât unei analize tematice, cât și discutării stilistice ori celei privitoare la poetica personajului, cointeresând cititorii de azi prin procedee precum intertextualitatea ori prezența cumulată a burlescului și a grotescului. Situațional, Apokolokyntosis debutează, la propriu, cu o așa-zisă "ridicare în slăvi" a împăratului Claudius, trecut de Senat în rândul zeilor, dar se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai bun, mai îngăduitor, și tulburarea ce o încerca la vederea acestei pâlnii îl făcea să se bucure și totodată să sufere și să plângă ca un copil". În fragmentul de mai sus, deformarea spațiului are un ecou imediat în poetica personajului, provocând modificarea comportamentală a protagonistului însuși. Stamate cunoaște răsturnări de situație care-l fac să se alinieze literaturii de analiză psihologică a momentului. Epicul evenimențial e dublat de o punere sub lupă a instituției căsătoriei însăși, ceea ce se tot
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]