21,807 matches
-
avangardismul, care credea că reprezintă ,un pericol de desnaționalizare, de înstrăinare de pământ și de neam". Acesta ar fi fost îndepărtat de către grupul de la ,Gândirea", lupta ,fiind câștigată de tradiție și clasicism față de modernism, sau de voiți, inovație și anarhism poetic". Lucrurile nu stau chiar așa. în aversiunea lui față de avangardă, autorul Poemelor într-un vers îngustează totuși prea mult noțiunea de modernism. Teoria aceasta pe care poeții din jurul revistei ,Gândirea" au aplicat-o în mod foarte inegal și relativ, ne
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
lui Ion Pillat se îndreaptă nu o dată spre Alecsandri și Duiliu Zamfirescu, aceia care au făcut să se simtă mai viu sufletul clasic în literatura română. ,Pastelurile" devin carte de căpătâi, relevându-i frumuseți armonioase și chiar ,dificultăți" de cifru poetic, mai mari, în comparație cu Eminescu. Asemenea opțiuni, pentru un fin cunoscător de poezie pot părea curioase, dar ele coincideau cu aspirațiile lui Ion Pillat, având, el însuși, ca Duiliu Zamfirescu, un desăvârșit cult al artei clasice și ca Alecsandri o nețărmurită
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
-l arată la scara lui reală pe acest autor pe care - de fapt - îl știam. Nu este acum momentul să schițăm o biografie, fie și rezumativă, a lui Arghezi, ori să realizăm o incursiune - cât de scurtă - în imaginarul său poetic. Acestea sunt - de altfel - obiective pe care mai mizează, astăzi, numai critica literară tradiționalistă, deficitară teoretic, dar nutrind aspirații holistice. Ceea ce ar trebui să ne preocupe, în măsura în care participarea noastră la viața Cetății nu se reduce la o simplă declarație de
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
o simplă declarație de intenție, la o paradă democratică și o gesticulație liberală, este remanența în spiritul arghezian a unor ,valori" și aspecte cu indice reacționar. Desigur, se poate argumenta că autorul respectiv a realizat o relativă democratizare a universului poetic, aducând inclusiv în spațiul acestui text cartofi, cârtițe, coropijnițe și râme. Dar această democratizare e una de suprafață, făcută ,la derută", menită să arunce praf în ochii celor creduli. Cine se poate oare îndoi de sexismul lui T.A., care
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
nu se vede mai clar acest lucru decît la Doinaș, tocmai pentru că este mai puțin teoretic: vreme de 50 de ani se afla în acea luptă sau îmbrățișare biblică a lui Abraham cu îngerul - el însă cu limba română, cu poeticul însuși, întors și prelucrat în cele mai meșteșugite feluri astfel încît să pună în scenă conflictele interne, speranțele și dezamăgirile tuturor în fața unei istorii mai totdeauna înfricoșătoare și nemiloase. Un corolar al acestui al patrulea punct înșiruit este, firește, biografia
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
își scrie operele capitale postbelic, dar nu le vede complet publicate. Deci "hibriditatea" inovatorilor tineri din deceniul 7 nu e chiar atît de greu de înțeles. închid paranteza. Pasul următor ar fi să recunoaștem în Dimov și Mircea Ivănescu culmile poetice ale perioadei, să susținem cu îndrăzneală că prozatorii de frunte vor rămîne (în perspectivă) autori femei - Alice Botez (cu Iarna Fimbul), Dana Dumitriu (Sărbătorile răbdării, dar mai ales Prințul Ghica, poate cel mai bun roman istoric românesc), Gabriela Adameșteanu (cu
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
de fiecare dată în jurnal. Luna junimistului George Panu, spirit pozitiv și spirit critic, născut de Revoluție, numai cu doi ani mai vârstnic decât Eminescu, e cel mai aproape de Luna francezilor, de Luna științei, deși o știe și pe cea poetică, încărcată de verdeață. ,Cetind De la Terre ŕ la Lune a lui Jules Verne, mi-am adus aminte că un poet, cu câteva sute de ani înaintea lui, Ariosto, a tratat același subiect ca și Jules Verne. În epopeea sa Orlando
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Căci chiar în anul romanului julesvernian, 1865, în august, un săptămânal, Mama și copilul, care apare ,suptu direcțiunea doamnei Maria Rosetti" și e scris în întregime de ea, le lămurește copiilor ce e cu Luna, într-un limbaj la început poetic, care se transformă gradat în limbaj științific, demitizant: , Vedeți dară, dragii mei copii, c-acea lumină frumoasă ce ne-o dă Luna, nu este ea. Vă voi spune și mai multu: Ea are munți foarte mari, dară sterpi; câmpie, fără
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
ținta ironiei tînărului poet nonconformist și iconoclast, cu tot aerul său "îngeresc". Ceea ce viza el, deloc inocent, era prejudecata persistentă (în pofida gesticulației avangardei), a poeziei sublime, cu limbajul ei postromantic, "deliricizată" într-o manieră șocantă, ca într-o primă Ars poetica stănesciană, datată 11 martie 1955, pentru a cărei poantă finală l-ar putea invidia orice dezinhibat autor postdecembrist, cititor prin cenaclul "Euridice": "Cuvîntul moare în tăcere Se abate înjunghiat de vis și vrea bacșiș și vrea durere, și-ntinde pumnul
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
facultate, aureolată de legenda unei prietenii cu Labiș la "Școala de literatură" - și tipărite de scriitoare în 1992 sub titlul, dacă nu impropriu oricum neîncăpător, de Argotice, arată o conștiință artistică mult deasupra timpului, căutînd dureros - dincolo de "imperativele" zilei - căi poetice noi, rămase necunoscute cititorilor primelor sale volume. Publicate postum, ca și versurile din "Manuscriptum", unele din Cîntecele acestea bizare, de ocnă, mahala și "băcănie" par acum evident compuse în gustul antiliric al sensibilității imediat postbelice. Sunt poeme polemice și demistificatoare
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
a maculaturii realist-socialiste, slujită uneori din oportunism și de rafinați scriitori ai deceniilor cinci și șase. La scurt timp după începerea facultății, soarta literară îi dăduse deja un semn proaspătului ucenic asupra căilor viitoare, mijlocindu-i întîlnirea dorită cu modelul poetic cel mai apropiat Ťstructurii lui artisticeť în formare. într-o memorabilă visată după-amiază, Nichita îl cunoaște pe Ion Barbu. Acasă la Sandu Tzigara-Samurcaș, Ion Barbu dă un "spectacol de geniu" în fața celor cîțiva tineri uluiți de paradoxurile năucitoare emise infailibil
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
întregii generații de la '68: "Preferă Oda în metru antic!". Deși întîmplarea, exaltat povestită în aceeași noapte prietenilor, îi va influența atît poezia, îndepîrtîndu-l de "hermetismul formal" și apropiindu-l de cel "de fond", cît și metapoezia, prin întrebările asupra textului poetic modern, Nichita nu va suna niciodată la telefonul lăsat de Ion Barbu. Nimic aproape din ceea ce a reușit tînărul poet să creeze în anii '50 ca adevărată poezie, fie ea tradițională, modernă ori postmodernă, nu a putut fi tipărit. Cîntece
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
încă văzut aici în stil familiar și popular, ca un "boșorog milog" ( Timpul). Tot acum, într-o imagine textuală la fel de naivă, dintr-un februarie al lui 1955, apare și întăia reverie a supraviețuirii prin cuvînt, altă temă centrală a artei poetice stănesciene: "Ceaslov bătrîn, bătrîn ceaslov,/ aduci noianelor de ani. întipărit în fruntea albă-a filei/ pe-acel ce-a cumpărat lumina zilei/ cu patru lei... și șapte bani" (Ceaslovul). Intrarea în spectacol Oricît de minunat ar fi scris însă un
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
capcanele tipăririi pentru a putea exista editorial, Nichita va trebui să scrie în următorii ani poezii ,,angajate", unde este de remarcat (sau de plîns) efortul de a scrie altfel decît corul propagandistic, îmbinînd concretul ,,realității socialiste" cu abstractul gîndirii lui poetice: "Publicasem cîteva poezii și eram extrem de nemulțumit de ele, aveam instinctul că nu comunic, că sunt niște texte fără cap și coadă sau, în cel mai bun caz, expresia unei adaptări la stilul presei literare de atunci, un fel de
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
în spiritul școlii lui Ungaretti și Quasimodo - cu ,,mesaj" greu de descifrat și de condamnat de cenzori - în fapt, un mod original și foarte concret de a-și formula în cuvinte insolit combinate propriile viziuni ale sentimentelor și ale ideilor poetice. Iremediabil nemarxiste, deși multe absorbite din filosofia germană prin Hegel, părintele ,,cu capul în jos" al lui Marx, viziunile ,,idealiste" sunt aproape criptografiate în extraordinarul Enghidu, început prin 1957, încheiat în 1959 și tipărit abia în 1965 în volumul Dreptul
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
dimensiunile fundamentale ale artei și poeziei bucovinene ar fi două: barocul (reprezentat de poezia lui Ghedeon Coca, Gh. Antonovici și a lui însăși) și goticul moldovenesc (sau unanimismul, reprezentat de George Drumur, Iulian Vesper și, parțial, de Ion Roșca). Întreaga poetică iconară este de fapt "consubstanțială expresionismului", deoarece creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Suntem frați/ Încă din antice vremuri:/ Mereu atacați,/ Mereu înșelați,/ Mereu jefuiți și răniți/ Mamele noastre-ntocmesc/ Zi de zi un dicționar traco-tragic/ Cu ierburi de leac,/ În vreme ce eu/ Cu mine însumi vorbesc/ Despre democrația miresmelor/ Și cetăți scufundate.” (Ars Poetica). Există tentația evadării din timp, într-o lumină paradisiacă. Extazul panteist ne va integra în ecuația fericirii. Poetul își asumă pericolul trădării, risc ce merită înfruntat atunci când privilegiezi în mod absolut iubirea. Creatorul nu poate fi recunoscut decât după stigmatul
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
IL SILENZIO DELLE SPINE Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Postfață Poezie și Cunoaștere, Poezie și Spiritualita-te, Poezie și Destin, Poezie și Iubire, iată coordonatele esențiale în jurul cărora pivotează textele poetice ale Viorelei Codreanu Tiron în cel mai recent volum bilingv româno-italian Tăcerea ghimpilor / IL SILENZIO DELLE SPINE. Autoarea consideră poezia drept punct de referință fundamental, un fel de stea polară călăuzitoare, căci vocea poeziei este unica ce rămâne înainte de tăcere
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
pentru tine! Ocrotește flacăra albă/ și așază-mă, candelă-vie,/ în templul inimii tale! ” (Altar de rugăciune). Acest tip de valori religioase aflate în fățișă contradicție cu o cultură materialistă, invazivă, nihilistă, reînnoadă firele ce ne vin dinspre marea noastră școală poetică interbelică și modernă (Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Daniel Turcea etc.), proiectând-o spre un posibil viitor, și totodată pa-riind pe potențiala demnitate și măreție a omului și pe o posibilă „umanitate” a lui Dumnezeu, într-o epo-că a
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
Mihai Bumb, Ioan Negru, Dinu Virgil sau Ioan Buteanu. Din păcate, unul dintre liderii generației Adrian Suciu a plecat la București, iar alții s-au specializat pe alte genuri literare. Prin Festivalul de poezie Orfeu s-a fermentat elita generației poetice ardelene de azi. E păcat că de atunci nu s-a reușit să se organizeze un actual festival de poezie de anvergură. La Cluj-Napoca a continuat să existe Festivalul Internațional de Poezie ”Lucian Blaga”, care era gloria Clujului în anii
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
și substanță, poate pentru că nu a reușit să se reinventeze. Între timp la Cluj-Napoca s-au lansat noi voci lirice originare: Ștefan Manasia, Gabriel Bota, Vasile George Dâncu, Oana Boc, Alex Vasieș sau Codruța Simina. În acest moment de criză poetică prin care trece inexplicabil Clujului cultural înființarea unui Festival internațional contemporan de poezie Cluj-Napoca, asemenea celui bucureștean, (chiar mai bun) cred că ar fi o piesă de rezistență culturală, care va pune din nou orașul pe harta poeziei românești și
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
Centrul Eminescu din Bârlad pe 16 ianuarie 2016, completează, fără însă a încheia, activitatea creatoare a unei poete care se definește prin lipsa de odihnă a trupului, a minții și neobosită, oarecum grăbită de ani, pentru a crea o literatură poetică năvalnică, plină de patos, de lirism pur și cald. Titlul volumului, preluat de la unul dintre poemele din cuprins, se constituie într-o reflecție la începutul mileniului al III-lea. Volumul recent apărut, „Ochiul curat”, pare a fi emblematic pentru opera
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
năvalnică, plină de patos, de lirism pur și cald. Titlul volumului, preluat de la unul dintre poemele din cuprins, se constituie într-o reflecție la începutul mileniului al III-lea. Volumul recent apărut, „Ochiul curat”, pare a fi emblematic pentru opera poetică de până acum a autoarei, prin tematică și esența stilistică. Poemele cuprinse în acest volum stau sub semnul meditației, al nostalgiei și al introspecției. În peisajul literar și-a făcut apariția al optulea volum de poezie, de data aceasta laică
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
jur simțirile, gândurile, durerea și speranța deopotrivă, prin aceasta făcând cinste mediului elevat în care s-au format ca oameni și profesioniști, dar și ca slujitori ai condeiului. Această plăcută apariție ne invită la o adevărată meditație privind activitatea sa poetică, activitate ce are parcă rolul de a completa prin scrierile sale o constelație lirică, care se vrea cât mai întinsă, dar și strălucitoare. Spunem acest lucru deoarece poeta, cu fiecare volum oferit, face să sporească emoția artistică a cititorilor, emoție
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
trădează o mare sensibilitate, e o poezie liberă și relaxantă, cu un vers alb, limpede și simplu. Modul personal de a percepe lumea, complexul de sentimente, de vise, de gânduri, nevoia de refulare a trăirilor interioare, îi creează un profil poetic aparte, la care iubirea și setea de viață se împletesc cu părerile de rău generate de neîmplinirea unora dintre ele. Cartea, la care a lucrat cu bucurie, dar și cu zbucium sufletesc, este o carte a mărturisirilor, pe care poeta
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]