9,079 matches
-
acordate prin acest proiect. Programul are ca scop dezvoltarea turismului pentru practicarea schiului și a altor sporturi de iarnă și urmează să fie aplicat în trei etape. Prima etapă cuprinde stațiunile de pe Valea Prahovei - Sinaia, Bușteni, Azuga -, zona Predeal-Râșnov, stațiunea Poiana Brașov, zona Padina-Peștera-Valea Ialomiței, zona valea superioară a Teleajenului - stațiunea Cheia, zona Bran-Moeciu. Cea de-a doua etapă cuprinde 27 de locații, printre care Arieșeni, Borșa, Lacul Roșu, Vatra Dornei, Păltiniș, Parâng, Izvorul Mureșului, Bâlea Lac, iar ultima etapă se
Agenda2005-23-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283789_a_285118]
-
stațiunea Mamaia vor trebui să plătească această taxă până la sfârșitul sezonului estival, cel mai probabil până la 15 septembrie 2005, taxa pentru acest an fiind aprobată cu un an în urmă de Consiliul Local Municipal Constanța. ( A. M. P.) Telescaun și telegondolă Poiana Brașov va dispune de un nou telescaun, care va urca spre vârful Postăvarul și cu o stație intermediară în zona Ruia. Valoarea totală a investiției, care va fi finanțată integral din fonduri private, este de aproximativ 11 milioane de euro
Agenda2005-24-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283817_a_285146]
-
vedere clarificarea situațiilor de discriminare, administrarea și interpretarea probelor, aplicarea sancțiunilor. Ana-Maria Purcherea Tabără gratuită l Pentru elevi de etnie romă Și în acest an, Primăria municipiului Timișoara oferă, gratuit, copiilor romi 10 zile de vacanță la Vila Bistra de la Poiana Mărului. După cum ne declara domnul viceprimar Adrian Orza, prin acest proiect al Primăriei timișorene și al Centrului Comunitar de Asistență Socială, copiii de etnie romă pot beneficia, la fel ca și ceilalți copii, de o vacanță binemeritată după rezultatele remarcabile
Agenda2005-25-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283832_a_285161]
-
nr. 2247 din 24 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Prin sate și azi, se mai păstrează, încă, tradiții și obiceiuri rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
copiii ... - Sunt ai mei! Alma aproape că bufni în râs. - Știu, nu asta am vrut să spun.. - Știu, ce ai dorit, să îmi transmiți. Ce va zice lumea? - Nu mă interesează părerile celorlalți. Doar, dacă le cer. Se îndepărtau de poiană și se afundau mai mult în răcoarea micii păduri. Aerul umed al râului, împrospăta și mai mult atmosfera. - Este o apă în apropiere. N-am știut, poate organizăm o zi la pescuit cu cei mici. M.Joseph o prinse de
MY LORD (VIII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385170_a_386499]
-
acestor ceasuri goale! Să nu le prade deznădejdea, Sau frunza de trifoi cu patru foi. Să nu le doboare secure de vânător, Sau lacrimă de fecioară Nepurtată -n pârg de roua dimineții. Urlă-mă, adună-mă , între cer și despletita poiană de dureri ! Tânguiește-mă ca pe o frunză de nuc în apa de limpezire a pletelor tale ! Leapădă-mă-n via de boabe de struguri vineții, Sau în căușul palmelor tale plânse la beție ! Aruncă-mă la marginea pădurii La
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
atunci a trecut această încercare având înțelepciunea de a oferi acele atribute atât de necesare oamenilor: speranța, conștiința și demnitatea. Ar mai fi de spus că într-una din zile, un mic grup de copii, vrând să culeagă flori din poiana largă de pe deal, au găsit acolo, în mijlocul poienii, un înger din piatră albă, un înger cu chip de copil și aripi mari și frumoase. Oamenii din satele apropiate și chiar și alții, de pe la oraș, au venit să vadă acel înger
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
a oferi acele atribute atât de necesare oamenilor: speranța, conștiința și demnitatea. Ar mai fi de spus că într-una din zile, un mic grup de copii, vrând să culeagă flori din poiana largă de pe deal, au găsit acolo, în mijlocul poienii, un înger din piatră albă, un înger cu chip de copil și aripi mari și frumoase. Oamenii din satele apropiate și chiar și alții, de pe la oraș, au venit să vadă acel înger sculptat în piatră și toți se întrebau cine
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
și frumoase. Oamenii din satele apropiate și chiar și alții, de pe la oraș, au venit să vadă acel înger sculptat în piatră și toți se întrebau cine putea fi artistul care a creat aceea minunăție și a lăsat-o acolo, în mijlocul poienii. Ce nu știau oamenii este că îngerul din piatră, în taină, atunci când soarele apunea și noaptea își intra în drepturi, devenea un înger viu și colinda casele oamenilor, lăsând, oriunde era nevoie, demnitate, speranță sau conștiință. Acesta era darul pe
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
iar mângâierea delicată, dar puternică a acelor mâini dibace, reușiseră să îi redea încredere, calm și relaxare. Apoi, după dușul cald și revigorant, intrarea în apa aceea limpede și blândă din piscină, îi delecta simțurile și gândurile... Se îndreptau spre Poiana Polistoaca, ocolind culmile abrupte ale culmii Susaiului de pe munții Baiului. Folosiseră drumul amenajat pentru mașini o bună bucată din traseu. Ajunși în poiană, totul părea înmărmurit în tăcerea timpului. Nicio pasăre nu cânta, niciun foșnet nu deranja frunzele copacilor ce
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
intrarea în apa aceea limpede și blândă din piscină, îi delecta simțurile și gândurile... Se îndreptau spre Poiana Polistoaca, ocolind culmile abrupte ale culmii Susaiului de pe munții Baiului. Folosiseră drumul amenajat pentru mașini o bună bucată din traseu. Ajunși în poiană, totul părea înmărmurit în tăcerea timpului. Nicio pasăre nu cânta, niciun foșnet nu deranja frunzele copacilor ce se înălțau demn și admirabil jur-împrejur. Se înălțau, printre rădăcinile încleștate în pământ, ciupercile incolore, unele smulse din visul scurt al existenței lor
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
dezbrăcase de tot ce era lumesc și devenise una cu natura. O nouă zi, deveni prilej de vizită la cabana Trei Brazi. Un drum sinuos, dar plăcut turistului îndrăgostit de natură. Mai aveau puțin și ajungeau la următorul popas: Cabana Poiana Secuilor. Știau că se apropiau de finalul celor șase kilometri care îi despărțeau de Cabana Trei Brazi, când întâlniră trei cai, odihnindu-se la umbra binefăcătoare a stejarilor seculari. Mira îndrăgea aceste ființe. Le urmări mersul sincopat, fornăitul mândru, liniile
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
se preschimb Mi-e dor de primăvara care ne ningea în păr, În mai, cu flori dalbe de măr. Mi-e dor de serile albastre cu raze de lună, Când vara, stângaci, ne țineam de mână, Mi-e dor de poiana cu vechiul puț, Pe unde-mi plimbam pasul desculț. Mi-e dor de toamna cea târzie, Tablou pictat cu brumă argintie, Mi-e dor de îmbrățișarea copacilor goi, Mângâiați de soare și udați de ploi. Mi-e dor de sărbătorile
MI-E DOR….. de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382642_a_383971]
-
Te-ai dus în ceruri să-ți gătești dalbă cunună,/ Să te prezinți smerit, mireasă pentru nuntă,/ Cu îngerii nănași ținându-te de mână. Cu certitudine, versurile frumos alcătuite, dragostea cu care poetul împărtășește trăirile, vor acapara cititorul pe o poiană plină de soare, o lectură plăcută și aureolată de învățăminte. Lăsăm cititorului avizat de poezie plăcerea descoperirii glăsuirii din versurile prezentei lucrări. Reîntoarcerea la credință, ridicarea privirilor către cer - dar nu numai în vremuri de pace, ca să nu fiți uitați
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
de renaștere, de a privi cu încredere spre viitor. Andreea Muntean are vârsta și puterea necesară însușirii acestui drept universal, acela de merge mai departe. DINCOLO DE TĂCERE reprezintă dorința febrilă a însingurării de a descoperi lumina, de a ajunge la poienile pline de soare ale poeziei, de a-și construi, din cioburile unei existențe anterioare, o nouă lume - o vază în care vor adăsta florile speranței. Pentru Andreea Muntean, efortul înseamnă mai mult decât rezultatul însuși, lacrima înseamnă mai mult decât
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
fericire!... (GHEORGHE A. STROIA) ***5. MARIANA MIHAI (Afumați, Ilfov) - CĂLĂTOR PRIN SUFLET (Versuri, A5 Manșetat, 136 pagini) Indiferent dacă modul de adresare este direct sau indirect, bătăile inimii converg în versuri, catrenele purtând parfumul floral cules de pe câmpiile întinse, din poienile pline de soare, din albastrul cerurilor săgetat de rugile fierbinți, care - uneori - primesc răspuns, alteori doar tăcere. Poezia, pentru Mariana Mihai, este - și trebuie să fie - un modus vivendi, o cale prin care lumea să devină mai bună, mai iubitoare
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
falnic mi-a vorbit cu cea mai curată limbă cetinească și în dialectul rășinii. Se făcea demult, demult, pe cînd dealurile erau mai înalte și inaccesibile majorității localnicilor, o fătucă ce se retrăgea în orele ei libere de seara în poiana cu flori din cea mai abruptă pantă, ascunsă în spatele unui grad viu mai mare decât un om. ` Acolo, pierdută între margarete, maci, clopoței și albăstrele rupea cu dinții spice de iarbă ascultând vuietul așezării din vale, inima pământului pulsând spre
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
pajiști nemaivăzute și nemaiauzite... Trezită, putea să jure că aievea flăcăul din vis se aflase preț de un minut - două în față ei zâmbindu-i. Și zilele se scurseră și fata începu tot mai des să aibă acel vis în poiană ascunsă și dăruită cu minunățiile sălbaticei naturi. Visul o urmă și acasă în clipele de odihnă de peste noapte și anotimpurile se scurseră.... și venii iar primăvară din nou. Și cum totul curge fără încetare vara îi urmă renașterii în forță
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
ce se scursese, visele și nădejdile ei. El își ținea capul plecat și o privea ascultând-o... așa îl vedea mereu. Numai că pe acolo erau și gureșele păsări ce povestiră și povestiră cu lux de amănunt ce auziseră în poiană de pe deal. Ușor, ușor, așa cum se duce vorba în micile localități, vorba ajunse la un flăcău ce se recunoscu în poveste și îl trecură fiorii... Și nu numai el, dar și ceilalți din jur îl văzură stând de vorba în
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
de pe deal. Ușor, ușor, așa cum se duce vorba în micile localități, vorba ajunse la un flăcău ce se recunoscu în poveste și îl trecură fiorii... Și nu numai el, dar și ceilalți din jur îl văzură stând de vorba în poiana ascunsă de pe deal. Cum nu puteau ajunge și le plăcea noutatea situației acceptară ca real totul. Degeaba se tot jură flăcăul că el nu merge niciodată acolo, că pe el pădurile îl încântă și atrag... Dar el știa bine că
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
cel vechi al așezării și în văzul tuturor puse să fie încuiat cu lacăte și lacăte și stătu așa zile și zile... Acum toți se convinseră că el nu putea să ajungă lângă fata care continua să îi vorbească în poiana cu miresme. ... Vestea o sperie tare pe făptuca singuratecă și cu gânduri curate ce își aștepta clipa de visare de pe deal ca pe energia ce îi da forța să străbată zilele grele. Ea fu văzută plecând într-o zi pe
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
de atunci oricât o căutară, strigară, nu mai apăru... Și cum în același timp pârâiașul apăru din acea zonă bănuiră că lacrimile fetei curgeau acum spre localitatea din vale... Rău se caii flăcăul și acum el tot urcă dealul în poiana cu pârâiașul limpede și firav ca și florile locului. Și tot așa până dispăru și el dar apăru lângă susurul apei un brad, care crescu și tot crescu ... și ajunse acum să- mi depene mie povestea Referință Bibliografică: Povestea bradului
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
-n păr Amintiri, vise din copilărie În șuvițe zâmbesc flori de măr Amintiri ce au fost și n-or să mai fie Mi-e dor de nopțile târzii Când ne jucam sub clar de Lună În timpul când eram copii În poiana verde de la fântână. Cu gândul rătăcesc acasă Sub cerul încărcat de ploi La căsuța veche părintească Azi totul e pustiu, pereți-s goi Lacrimi pe obraz încep să cadă Mă strâng în brațe zidurile reci Ochi mei nu pot să
AMINTIRI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384004_a_385333]
-
prohodul, Iar soarele le-a pus la cap lumină... S-au înroșit de dorul verii teii, Și plâng cu frunze roșii pe pământ, Se sparg pocnind castanele pe drumuri, Când smulse sunt pe aripe de vânt... Mă fugărește vântul prin poieni, Mă ninge-n păr cu frunze ruginii, Ascult foșnitul codrului pe moarte, Și tânguitul ierbii din câmpii... 3 NOIEMBRIE 2016 Referință Bibliografică: EMOȚII DE TOAMNĂ / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2134, Anul VI, 03 noiembrie 2016. Drepturi
EMOȚII DE TOAMNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383417_a_384746]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE Autor: Viorica Gusbeth Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mă gândesc, Ludmila să urcăm în seara asta în Poiană, poate găsim undeva o cameră. De mâine suntem asigurați, dar voiam să discut cu preotul de la biserica din Poiană, să programăm ora cununiei. Rămâne, așadar, pentru data de douăzeci și nouă decembrie. Nu intervine din partea ta nici o schimbare? — Nu, iubitule
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383543_a_384872]