4,267 matches
-
mai 1953, Alexandru Buican a urmat studiile primare în Capitală și tot acolo a obținut licența în științe juridice. În 1979 a emigrat în Statele Unite ale Americii, stabilindu-se în orașul New York. Alexandru Buican a publicat dramele Neînțelegerea și Încercarea („Polemici”, New York, 1987), precum și exegeza Posteritatea lui Bacovia și Istoria... lui G. Călinescu (București, Editura Științifică, 1994; Cluj-Napoca, Risoprint, 2010). Este, de asemenea, autorul singurei biografii complete a lui Constantin Brâncuși (Brâncuși. O biografie, București, Editura Artemis, 2006). În 2010 i-
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]
-
Cluj-Napoca, Risoprint, 2010). Este, de asemenea, autorul singurei biografii complete a lui Constantin Brâncuși (Brâncuși. O biografie, București, Editura Artemis, 2006). În 2010 i-a apărut tot la editura clujeană Risoprint, o culegere de articole din revistele „Acțiunea românească” și ,,Polemici” din New York, sub titlul Polemici. ,Jurnal de exil (1981-1991). În anul 2012, i-au fost publicate de Editura Livingstone: Țepeș. O biografie a lui Vlad III Dracul‘ și romanul Un om între români. O cronică a deceniului‘. Din Editorialul-program al
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]
-
asemenea, autorul singurei biografii complete a lui Constantin Brâncuși (Brâncuși. O biografie, București, Editura Artemis, 2006). În 2010 i-a apărut tot la editura clujeană Risoprint, o culegere de articole din revistele „Acțiunea românească” și ,,Polemici” din New York, sub titlul Polemici. ,Jurnal de exil (1981-1991). În anul 2012, i-au fost publicate de Editura Livingstone: Țepeș. O biografie a lui Vlad III Dracul‘ și romanul Un om între români. O cronică a deceniului‘. Din Editorialul-program al revistei, publicat în nr. 1-2
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]
-
Livingstone: Țepeș. O biografie a lui Vlad III Dracul‘ și romanul Un om între români. O cronică a deceniului‘. Din Editorialul-program al revistei, publicat în nr. 1-2, am preluat motivația continuării sub acest titlu a noii serii a revistei românești ”Polemici”, publicată pe pământ american, de orientare anticomunistă, apărând cu un an înainte de schimbarea regimului din România: Pentru că revista care își (re)începe viața cu acest număr este o «serie nouă» a celei apărute la New York între anii 1988-1991. Dar de ce
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]
-
publicată pe pământ american, de orientare anticomunistă, apărând cu un an înainte de schimbarea regimului din România: Pentru că revista care își (re)începe viața cu acest număr este o «serie nouă» a celei apărute la New York între anii 1988-1991. Dar de ce «polemici», atunci? În pofi da numelui, care îi „îndreptățea” pe unii să se aștepte la o „ceartă” continuă, în articolul-program se considera că atacul persoanelor, de dragul atacului în sine, nu ar fi însemnat decât o poluare în plus a unui mediu
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]
-
considera că atacul persoanelor, de dragul atacului în sine, nu ar fi însemnat decât o poluare în plus a unui mediu - faimosul «spațiu public» - și așa destul de poluat, opțiunea fi ind în favoarea discuției ideilor. Nu altceva își dorește seria nouă a POLEMICILOR. Spre deosebire de revista din trecut, care era o «revistă de politică și cultură», ea se intitulează azi, mai modest, doar «revistă de literatură”, pentru că astăzi credem mai mult ca oricând că literatura este un punct de trecere obligatoriu pentru o întreagă
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]
-
resemnare. Problema poziției poporului român între națiunile europene se pune și ea cu și mai mare tărie azi, odată cu asocierea politică a statului român cu acele state care formează Comunitatea Europeană: ce calitate - în sensul de valoare - are poporul român? POLEMICI își propune deci să aducă în discuție, pentru o mai bună clarifi care, acea realitate pe care noi o numim «ereditatea culturală» și care aduce neîncetat în sângele culturii tot felul de poncife ce se perpetuează cu îndărătnicie din generație
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]
-
Vidu, cel mai în vârstă dintre ei, și deci cel cu o experiență de viață formată, lansat deja în viața muzicală a provinciei din sud-vestul țării, ca dirijor și compozitor, îl povățuia pe Timotei Popovici să nu intre în vreo polemică, să se străduiască pentru a satisface așteptările celor care l-au primit cu destulă încredere, să nu se descurajeze niciodată și să aibe „curaj, diligință și paciință“. La sfârșitul veacului al XlX-lea în toate provinciile românești influențele străine încă
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
receptiv la această propunere, astfel că propunerea a fost trimisă către doi lideri importanți ai Ortodoxiei: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul Rusiei, Kiril. Deși este una din chestiunile minore ale diferendelor dintre Ortodoxie și Catolicism, problema calendarului a generat polemici chiar în sânul Ortodoxiei, odată cu adoptarea calendarului pe linie civilă. În 1923, Congresul interortodox din Constantinopol a adoptat calendarul gregorian, însă nu fără polemici, unii ortodocși crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
Deși este una din chestiunile minore ale diferendelor dintre Ortodoxie și Catolicism, problema calendarului a generat polemici chiar în sânul Ortodoxiei, odată cu adoptarea calendarului pe linie civilă. În 1923, Congresul interortodox din Constantinopol a adoptat calendarul gregorian, însă nu fără polemici, unii ortodocși crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis că fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviință. Au adoptat îndreptarea Patriarhia
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
în sânul Ortodoxiei, odată cu adoptarea calendarului pe linie civilă. În 1923, Congresul interortodox din Constantinopol a adoptat calendarul gregorian, însă nu fără polemici, unii ortodocși crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis că fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviință. Au adoptat îndreptarea Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Română (octombrie 1924), Patriarhia Antiohiei, Bisericile din Grecia, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda. Bulgaria și Arhiepiscopia Ciprului
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
sunt sub ocupație militară străină, în Transnistria, 700.000 lucrează în foste state sovietice, 800.000 în Occident. Dar până la Chișinău natura mângîie amintirile celor pentru care România răsăriteană, parte a statului român interbelic, nu este nicidecum un pretext de polemică geopolitică, ci doar orizontul unei alte stări de spirit, deloc nostalgică, ci ofensivă, pe măsura momentului actual, în care formațiuni cu capul plecat la Est au șanse de a prelua guvernarea de la cei ce orientau comunitatea Republicii Moldova spre Vest. În
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92956_a_94248]
-
fie riscă, fie este deja “aruncată în stradă”, un avocat ce ar fi “eșuat în plan profesional”, un om care ar fi “naufragiat” în plan politic și social dar, mai ales, personal. Neavând intenția de a ma coborî la o polemică inutilă cu fiecare dintre aceste publicații și nici de a intra în jocul murdar în care să trebuiască a ma apară solicitând un drept la replică, am apelat exact la expertiză pe care o iau în râs acești ziariști. Pentru
Când jurnalismul este lipsit de deontologie [Corola-blog/BlogPost/93493_a_94785]
-
să schimb din păcate. Sau eu la vârsta asta. Poate nu e bine că gândesc așa, dar mai bine îmi văd de treabă. Nimeni nu-ți poate lua dreptul la opinie. Normal că nu, dar prefer să nu intru în polemici, mai ales că foarte multe mi se par de foarte multe ori atât de absurde. Mai ales că le vezi ani la rând. Chiar și atunci când lucrurile se schimbă polemicile, iar apar. Dacă stai și te gândești, are rost doar
„Toată viața înveți și niciodată nu ești pregătit pentru nimic complet.” [Corola-blog/BlogPost/93471_a_94763]
-
opinie. Normal că nu, dar prefer să nu intru în polemici, mai ales că foarte multe mi se par de foarte multe ori atât de absurde. Mai ales că le vezi ani la rând. Chiar și atunci când lucrurile se schimbă polemicile, iar apar. Dacă stai și te gândești, are rost doar să spui: ascultați-vă sau citiți și voi ce spuneți. Fiți puțin atenți și vedeți ce spuneți și gândiți-vă dacă chiar spuneți ceva important sau vorbiți numai așa, de dragul
„Toată viața înveți și niciodată nu ești pregătit pentru nimic complet.” [Corola-blog/BlogPost/93471_a_94763]
-
iar apar. Dacă stai și te gândești, are rost doar să spui: ascultați-vă sau citiți și voi ce spuneți. Fiți puțin atenți și vedeți ce spuneți și gândiți-vă dacă chiar spuneți ceva important sau vorbiți numai așa, de dragul polemicii. Se spune că e o prăpastie între voi generația tânără de actori și generația mai în vârstă. Simți acest lucru? Eu m-am înțeles bine cu toată lumea peste tot pe unde am lucrat. Și la Deva în spectacolul acela în
„Toată viața înveți și niciodată nu ești pregătit pentru nimic complet.” [Corola-blog/BlogPost/93471_a_94763]
-
cît mai ales în lumea greco-romană. (...) Mesajul grafiti de pildă a avut însă și alte semnificații sau destinații: acela de a mulțumi cuiva, zeilor sau vreunui protector binevoitor (...) Mesajul grafiti din orașul medieval și modern, devine un adevărat schimb de polemici atunci când tabere adverse, atât politice cât și religioase se pregăteau pentru o dispută la vedere. Sloganul desenat pe ziduri pregătea viitoarea confruntare. În orașul medieval târziu se face cunoscut și mesajul „desenat” al unor găști de cartier influente, pentru marcarea
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
constituie, cu fiecare număr, ca un „far moral” care luminează calea celor ce nu acceptă compromisul cu presa care exhibă pe prima pagină violența, sexul, obscenitatea, pornografia, într-o continuă isterie a sporirii tirajului. Sunt de notorietate în aceste sens polemicile purtate cu fostul director al tabloidului „Curierul zilei”, cititorii apreciind tot mai mult seriozitatea, verticalitatea, credibilitatea „Argeșului”. Stau mărturie în acest sens editorialele sale adunate, selectiv, într-un volum apărut, în 2008, la Editura „Paralela 45”. Sub conducerea sa, ziarul
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
gata, după ce a călărit-o un port întreg și mai toată Stațiunea. E bine să-i lași pe potrivnici să-și tocească dinții clănțănind în gol. Rostul meu este să asigur liniștea și bunăstarea locuitorilor, nu să-i atrag în polemici stupide. FILOZOFUL. Mă aflu pe calea cea bună! De paisprezece ori am fost mușcat de iepuri, în ultimul an, și de zeci de ori m-am ferit. Ieri, aproape că mi-au sfâșiat palma! De mâine, voi lăsa nemâncați zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mândrie a templierilor, care voiseră să pornească la bătălie singuri, siguri de invincibilitatea lor, și rivalitatea cu celelalte ordine, care dezertaseră. Ferocitatea bestială a maurilor. După cincizeci de ani, amarul acelei Înfrângeri Încă mai otrăvea creștinătatea, cu trena ei de polemici nerezolvate. Dante Își aducea aminte cum, În copilărie, de armindeni, se cântau isprăvile de vitejie ale companiei florentine care participase la acea Întreprindere nefericită. — Ați auzit? exclamă Antonio, Întărit de cuvintele lui Baldo. Da... s-ar putea, recunoscu poetul. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pe o lipsă defectuoasă? Vorbise În șoaptă, ca și când s-ar fi temut că zeul durerii Îi asculta. Poetul ridică din umeri. Nu Îi ardea să se adâncească Într-o dispută teologică, la ora aceea. Era convins că Teofilo inițiase acea polemică doar pentru a-i distrage atenția de la femeie. — Antilia ți-a cerut medicamentul acela al dumitale? Spițerul izbucni În râs. Părea să fi redevenit, dintr-o dată, petrecărețul din tavernă. — Se numește chandu... Oh, nu, nimic atât de grav. Căuta doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Celor Patruzeci de Martiri, confruntarea devenise inevitabilă. Și de ce nu acum, când fantezia sa Încălzită de vin se găsea În cele mai bune condiții pentru a avea câștig de cauză? Își făcu intrarea În sală În timp ce maestrul asista la finalul polemicii dintre doi studenți, din Înaltul catedrei. Părea satisfăcut de mersul discuției. Partizanul lui sic Își isprăvise argumentația, În timp ce susținătorul lui non se pregătea să Încheie. Tânărul citea În picioare, În fața catedrei maestrului, În timp ce, În spatele său, ceilalți studenți, o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o parte și i-am făcut loc în Babilon. Așa a ajuns doctorul Egon printre noi. Pentru că nouă ne-au plăcut întotdeauna frazele ca asta. Cum că „patologia“ umanității. Nu e perfect, dar promite. S-a iscat între noi o polemică juridică, ba chiar etică, cui i se cuveneau de fapt cele două faimoase picioare. Și, pe la miezul nopții, societatea a hotărât că ele trebuie trimise la Muzeul Național, fiind că acolo era locul lor. A doua zi, Igor a scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
vizei pentru America Latină. În parte, de acord cu această ipoteză, dar considerând că M. Agheev nu este pseudonim, istoriograful generației pierdute, V. Varșavski, consemnează laconic în cartea sa din 1985, Generația pierdută: „Agheev a dispărut fără de urmă“. A intervenit în polemică D. Volchek cu articolul său din Rodnik, 11, 1989, Misteriosul domn Agheev, precum și cu prefața la ediția romanului din 1990, scoasă la editura moscovită Terra. Doi ani mai târziu, B. Ravdin reia și el cea de-a doua variantă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pregnant. Chiar voiam să vă întreb, de ce tot pomeniți de Ardeal? Aici nu suntem în Ardeal. Nu mai spuneți! Dar unde? întrebă Cristi amuzat. Mai degrabă în Țara Hațegului. Și, care-i diferența? Foarte mare. Nu vreau să intru în polemică cu dumneavoastră, domni șoară. Eu așa credeam, tot ce se află în interiorul arcului Carpatic, e Ardeal. Greșesc? În mare, nu, dar mai sunt și excepții, despre una chiar vorbim noi acum. Aveți dreptate nu are rost să ne contrazicem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]