151,580 matches
-
un auditoriu internațional nepărtinitor susținând că le prezinți o partitură 'mare', dacă interpretul cântă fals și forțat! (Am primit ades Întrebarea de duioasă naivitate: „De ce ați tradus Luceafărul, nu era tradus deja?'). Tema traducerilor din Eminescu se Întrepătrunde cu tema politicii culturale: În lipsa unei viziuni globale, promovarea internațională a lui Eminescu nu s-a făcut niciodată sistematic. Dincolo de exaltarea internă a poetului, inițiativa traducerilor din opera sa a fost Întotdeauna individuală - nu numai În comunism, ci și Înainte, și după! La
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
păstrau astfel escapist contactul cu scriitorii mari ai lumii, În pofida cenzurii interne. Dar, din cauza mentalității politice precum și a numărului foarte restrâns de specialiști, nu se punea problema retroversiunilor sistematice din literatură română În engleză! De remarcat și că, În contextul politicii vremii, engleza a avut mai mult de suferit decât franceza (cu tradiție culturală mult mai importantă pentru români) sau germana (datorită existenței minorităților etnice). Aproape toate traducerile eminesciene În engleză din această perioadă aparțin de aceea profesorilor din facultățile de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
se delimita de Procuratura RSR și de a da măcar o fațadă europeană pentru ceea ce este numit astăzi Minister Public. La 20 de ani de la despărțirea de comunism, avem un Minister Public În care Îmbrățișându-se puncte de vedere ale politicii penale a defunctei RSR, aproape totul este secret, netransparent fata de părțile vătămate, fata de victime, Minister Public În care cei chemați să apere drepturile omului și interesul general manifesta un dispreț nemaiîntâlnit În Uniunea Europeana, fata de drepturile și libertățile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să fie din cale afară de convingători) și, nu în ultimul rând, prin eleganța stilului. În lumea politologiei contemporane, Vladimir Tismăneanu este un erudit, dublat de un artist, iar textele sale sunt o încântare pentru cititor. Nimic nu este simplu în politică și, atunci când judecă o situație, Vladimir Tismăneanu o face dintr-o dublă perspectivă comparativă. Pe verticală, el raportează faptele prezentului la o experiență istorică mai mult sau mai puțin îndepărtată, dar și pe orizontală, prin aducerea în discuție a unor
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
progresul științei s-a făcut în paralel cu zigzagul întîmplător al făgașului filozofiei. Filozofia e speculație lingvistică în încercarea de a dovedi niște premise pe care nu filozofia ți le poate da, ci religia sau, în zilele noastre, știința și politica. Odată se spunea că în Evul Mediu filozofia a fost desconsiderată, fiind adusă în starea umilitoare de slujnică a teologiei. Această stare ancilară era dovada irefutabilă a deprecierii pe care obtuzitatea teologică o impusese unei filozofii nobile și avide de
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
crește, filozofia își schimbă stăpînul după vremuri și după conjucturi. Și astfel, dacă o dată era aservită teologiei ale cărei dogme căuta să le argumenteze, astăzi este îngenuncheată în fața științei ale cărei cunoștințe vrea să le întemeieze, sau face sluj în fața politicii a cărei ideologie vrea să o întrețină. Explicația e simplă: filozofia depinde în întregime de cunoștințele oferite de alte discipline, ea singură neputînd oferi nici o cunoștință despre lume. Dar dacă istoria filozofiei nu arată ca o plantă sau ca o
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
de pe manuscrisele irlandeze, grafica lui Escher, pictura lui Cezanne și Miró, sculptura lui Brâncuși, poezia lui Sándor Weöres. Este o muzică bogată, complexă, scrisă de un musicus doctus, de un muzician foarte învățat (ŤMă interesează totul: științele naturii, lingvistica, istoria, politica.ť), dar totodată de un mare artist, ultrasensibil la emoția umană, capabil să o exprime cu claritate, atât în sunete, cât și în cuvinte ("Pentru mine muzica nu e o insulă, ci o bucată complexă de viață și experiență" ). A
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
a avut într-adevăr dorința cunoașterii, ba chiar vocația ei. Vocația i-o simți chiar și numai străbătîndu-i titlurile lucrărilor. Mînzului nu i-a scăpat nimic, de la fizică la chimie, de la botanică la zoologie, de la muzică la poezie sau de la politică la filosofie. Mînzul a rumegat tot și a ajuns armăsar, devenind întemeietorul propriu-zis al metafizicii europene. Ei bine, ravagiile provocate de prejudecata privitoare la dorința înnăscută a omului de a cunoaște au fost produse de amănuntul psihologic că o asemenea
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
de poșete". Aceeași instituție primește titulatura de "Atelierul de lectori și conferențiari". Evoluția profesională a lui Dan Pavel face obiectul unui subcapitol cu titlul "De la Aristotel la gorilele lui Becali - un traseu intelectual". Ascensiunea tuturor intelectualilor care activează în zona politicii este redusă la un singur mecanism: articole sau cărți elogioase la adresa regimului înainte de 1989, convertire subită la valorile democrației și prezență constantă la emisiuni TV după 1989. Rețeta succesului este completată de obținerea unei catedre universitare, care va fi exploatată
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
n.d.h,), când adresează invitatului câte-o întrebare în rafale și cu ramificații semănând cu biblicele căi ale Domnului - mă rog...!, se enervează el. Că mă scoți din toate logicile mele, de mă simt ca Mona Muscă, Doamna pură a politicii românești obligată să renunțe la Legea lustrației... Ce-am vrut să spun? - Asta mă întrebam și eu... - ...Noa, bine-bine! A: apăi, mă, cuscre, eu de câte ori văd la televizor personalități politice și mai ales administrative adresându-se reporterilor cu voci și
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
ce-am ajuns spre ce credeam că devin, povestesc strategiile lui de-a scăpa dintr-un liceu particular cu reguli stricte, ca să ajungă la stat, în anonimatul de la Sf. Sava, de unde putea s-o "șteargă" spre libertatea lecturii și-a politicii. Ultima, presărată cu șoapte de alcov, îi prilejuiește lui Argetoianu portrete scăpărătoare, trase cu acuratețea unui tînăr care vede întîiași dată lumea mare și cu puterea de esențializare a unui cinic bătrîn. Bunăoară, Kogălniceanu: "Mihai Kogălniceanu a avut trei patimi
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
considera înfăptuita în anul 1990" Alexander RUBEL 33 VARIA Egalitate de șanse în domeniul medical academic și de cercetare: de la perspectiva carierei la realitățile politicoeconomice Lucia Corina DIMA-COZMA 39 DOSAR REPUBLICĂ MOLDOVA Europa din Basarabia: de la reprezentare și concept la politici publice Constantin ILAȘ 49 RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE The New Chinese Security Concept and the "Peaceful Rise of Chină", aș two basic pillars of the contemporary Chinese Foreign Policy Mădălina Virginia ANTONESCU 59 După 25 de ani. Comunismul din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
the "Peaceful Rise of Chină", aș two basic pillars of the contemporary Chinese Foreign Policy Mădălina Virginia ANTONESCU 59 După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est (iunie-decembrie 2014) Adrian TOMPEA 77 RECENZII Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată Silvia BOCANCEA 89 Vintilă Mihăilescu, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua ordine domestică și criza omului Emanuel COPILAȘ 93 Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate Cristian BOCANCEA 97 Ateismul și paradoxul tiraniei. Paul Johnson
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
existat și reacții diferite venite din capitalele statelor membre. Diversitatea acestora nu ar fi o problemă dacă unele dintre acestea nu ar fi contrare obiectivelor intereselor afirmate la nivelul Uniunii. Este suficient să indicam aici pozițiile Ungariei și Greciei față de politică UE. Care este perspectiva UE în aceste condiții de asalt concertat, venit atât din exterior, cât și din interior? Euroscepticii s-au grăbit să anunțe disoluția acestei construcții politice, iar optimiștii și-au reafirmat încrederea în puterea europenilor de a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este chiar convins de internaționalism) va susține că apară interesul național, că el reprezintă cel mai bine națiunea, cea mai gravă acuză pe care unul i-o poate aduce altuia fiind aceea de a fi "antinațional". Faptul de a face politică în interes național le apare tuturor ca fiind firesc, a apăra interesul națiunii apărându-i astăzi oricui ca fiind un act de normalitate, națiunea fiind percepută că un mediu natural în care individul își duce existența. Bineînțeles, nu este vorba
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
împărtășite și angajare reciprocă; extinsă de-a lungul istoriei; cu caracter activ; legată de un anumit teritoriu și diferențiată de alte comunități prin cultură ei. Preluând ideea contopirii națiunii cu poporul, Herder 20 a susținut că fundamentul acesteia nu este politica, ci limba și poezia. Pentru lingvistul german, societatea este starea naturală a omului, ce se situează deasupra organizării politice. "Providența a separat admirabil națiunile, nu numai prin păduri sau munți, ci mai cu seamă prin limba, gesturi și caractere, înainte
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Barth, Ethnic Groups and Boundaires, Little, Brown, Boston, 1969, p. 14, apud A. D. Smith, Naționalism și modernism, p. 190. 39 Gáspár Miklós Tamás, Idola tribus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 8-10. 40 Ibidem, p. 12. 41 Sorin Bocancea, Instituții și politici publice în Uniunea Europeană, Editura Cantes, Iași, 2004, p. 136. 42 H. Schulze, op. cît., p. 194. 43 E. J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism..., ed. cît., pp. 87-90. Bibliografie Armstrong, John, Nations before Naționalism, Chapel Hill NC: University of North Carolina
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
van den, Pierre, "Race and ethnicity: a sociobiological perspective", în Ethnic and Racial Studies, 1, 4, pp. 401-404. Block, Maurice, "Principle of Nationalities", în John J. Lalor (ed.), Cyclopedia of Political Science, vol. ÎI, New York, 1889. Bocancea, Sorin, Instituții și politici publice în Uniunea Europeană, Editura Cantes, Iași, 2004. Connor, Walker, Ethno-Nationalism: The Quest for Understanding, Princeton University Press, Princeton NJ, 1994. Fishman, Joshua, "Social theory and ethnography: neglected perspectives on language and ethnicity în Eastern Europe", în Peter Sugar (ed.), Ethnic
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cu spatele la el31. Concluzii Pe fundalul unei retorici a liberalismului neafectata de "refrene metafizice"(Isaiah Berlin), tensiunea dintre liberalismul clasic - pentru care sunt centrale libertatea economică, politică și religioasă - si liberalismul "nou" - care îl ajustează pe cel clasic, în funcție de context, cu politici publice de tipul acțiune afirmativa, stat social etc. -, nu mai este insuportabila, ea nu mai creează impresia unei incoerențe fundamentale. Astfel de ajustări sunt incoerențe pragmatice, asumate temporar pentru a diminua probleme locale care, probabil, în măsura în care vor reuși să schimbe
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
într-un set de concepții filosofice că oricare altul, adecvat pentru un rezumat doxografic". 3 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998, p. 95, " Punctul meu de vedere este bine adaptat unei politici liberale". 4 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 30, "Românul, filmul și programul TV au înlocuit, treptat dar ferm, predică și tratatul ca principale vehicule ale schimbării morale și ale progresului". 5 Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei?, trad. de Dana
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Această carte reprezintă un îndemn la autocontrol, la restabilirea echilibrului între democrație și libertate. Ea nu vrea să fie un argument împotriva democrației. Cartea susține că s-ar putea ca prea multa democrație să nu fie un lucru bun. Esență politicii liberale este construirea unei ordini sociale bogate și complexe, nu a uneia dominate de o singură idee.[...] Și democrația este o ideologie și, ca toate ideologiile, are niște limite". 12 Ibidem, "Ne plac schimbările democratice pe care le-am trăit
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
structurali se referă la faptul că regimul comunist din cadrul Republicii Democrate Germane (RDG) se găsea într-o mare criză politică. În afară de asta, din punct de vedere economic, si asta s-ar putea spune, sistemul era terminat. Aici se adaugă situația politicii externe cu renunțarea la "doctrina Brejnev", deci renunțarea Uniunii Sovietice la amestecul în afacerile celorlalte state comuniste, încercările de reformă, catre care a țintit Gorbaciov și, astfel, o considerabilă independența politică a statelor comuniste respective. Factorii actuali, daca ne uităm
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
A., Gerber, Lynn H., "How Gender Impacts Career Development and Leadership în Rehabilitation Medicine: A Report From the AAPM & Research Committee", în Archives Physical Medical Rehabilitation, vol. 88, 2007. DOSAR REPUBLICĂ MOLDOVA Europa din Basarabia: de la reprezentare și concept la politici publice [Europe ouț of Basarabia: from representation and concept to public policy] Constantin ILAȘ Abstract: În the general context of the elections în Moldova Republic and the conflict în Ukraine, în November 2014, University Petre Andrei of Iași în partnership
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Chișinău au conferențiat: lect.univ.dr. Alexandru Murad Mironov, Facultatea de Istorie, Universitatea din București, cu prelegerea Considerații istorice privind Europa ca punct de referință la frontiera de Est; cercetător științific Simion Gheorghiu, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române, cu Politica post-decembristă a României și a Republicii Moldova; Dr. Igor Cașu, Director al Centrului pentru Studierea Totalitarismului, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
științific Simion Gheorghiu, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române, cu Politica post-decembristă a României și a Republicii Moldova; Dr. Igor Cașu, Director al Centrului pentru Studierea Totalitarismului, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu, Universitatea "Babeș- Bolyai" Cluj-Napoca, cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]