1,484 matches
-
Dintre pacienții internați în spital, cei vârstnici sunt în număr de 2‑3 ori mai mare decât populația generală (3,4). Rata de internare în spital pentru complicațiile acute reprezintă mai mult de 60% din totalul internărilor pentru acest grup populațional (5). În Marea Britanie, un procent de 5‑8% din paturile de spital sunt ocupate de pacienți cu vârsta peste 60 de ani, reprezentând peste 60% din totalul pacienților cu diabet (6,7). Managementul persoanelor cu DZ tip 2 asociat cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
persoane vârstnice în cadrul populației globale a determinat o majorare a incidenței bolilor cronice și în special a DZ de tip 2. Considerând că persoanele vârstnice reprezintă un grup foarte heterogen, principiile de management al bolii metabolice trebuie adaptate acestui segment populațional; ‒managementul persoanelor cu DZ tip 2 asociat cu alte comorbidități este mult mai dificil de efectuat la vârstnici, din cauza efectelor negative exercitate de „îmbătrânirea metabolică”,- degradarea prin vârstă a funcției renale, asocierea macroangiopatiei, dar și a nivelului scăzut de activitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
și dezvoltare a acesteia, precum și prin prevenirea apariției bolilor psihice, a devianțelor sau sociopatiilor, atât la nivel individual, cât și colectiv. Pentru D. Chavigny, igiena - ca știință aplicată - este un domeniu al contingențelor. Ea trebuie să țină cont de grupele populaționale, în diversitatea lor, de climate, profesiuni, de starea civilă, de temperamente și de facultățile intelectuale. Igiena mintală trebuie să aibă în vedere multitudinea de aspecte pe care le implică variațiile socio-culturale ale grupelor umane, întrucât acestea, prin modelul socio-cultural, influențează
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
avându-se în vedere o largă cooperare cu factorii medico-psihologici, socio-culturali, economici și spiritual-morali. Ea trebuie să țină seama de realitățile modelului socio-cultural, precum și de datele rezultate din ancheta epidemiologică a stării de sănătate mintală și boală psihică în grupul populațional considerat. Se vor institui măsuri adecvate de psihoprofilaxie, intervenție în criză și măsuri de recuperare postcritică. Activitatea acestora cade în competența „echipelor terapeutice” sau de sănătate mintală, care vor acționa în cadrul dispensarelor sau al laboratoarelor de sănătate mintală, al organismelor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevoilor și nivelului de dezvoltare social-istoric; - influența valorilor modelului socio-cultural în formarea personalității; - modelul de gândire, atitudinea față de lume și viață (Weltanschauung); - condițiile istorice ale formelor sociale (instituții, legi, nivel de dezvoltare și progres social sau stări de criză); - migrațiile populaționale; - formele de comunicare, circulația informațiilor, nivelul și accesul la formele de educație și instrucție; - progresul științei și tehnologiei, precum și efectul acestuia asupra vieții oamenilor; - efortul permanent de „asimilare” a noului și de „adaptare” la acesta, care presupune o suprasolicitare permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factori ecogenetici (care țin de mediul ambiant) și factori socio-genetici (care țin de mediul social). Investigarea factorilor morbigenetici se face prin intermediul metodei epidemiologice psihiatrice, care urmărește, pe de o parte, cercetarea clinică a cazurilor de boli psihice dintr-un grup populațional dat, iar pe de altă parte, investigarea etiologică a factorilor morbigenetici incriminați, în cadrul aceluiași grup de referință. Cercetarea are ca scop urmărirea nivelului de morbiditate psihiatrică la o populație; aceasta se apreciază avându-se în vedere următorii factori: rata de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interpersonale; crize de viață psihobiologică (pubertate, adolescență, menopauză); situații de impas sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiuni comune, colective, indiferent de natura lor și de scopul urmărit (activitate profesională, școlar-educativă, expediții, cercetare științifică, acțiuni militare etc.); e) comunicarea ca formă de transmitere a unor sisteme de valori, modele cultural-morale sau spiritual-religioase, între indivizi sau unui grup populațional. Separat de funcțiile de mai sus, reprezentând un „sistem de schimb informațional interpersonal”, comunicarea mai are și un alt gen de funcții, prin care își afirmă dimensiunea sa ontologică, raportată la existența persoanei umane. Faptul de „a fi” atât al
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihică a comunităților social-umane sunt raporturile interne ale acestor grupări umane, „obligate” să trăiască în același spațiu social-uman. Desigur că, în aceste condiții dictate de dispunerea social-ambientală, factorii sanogenetici, ca și cei morbigenetici, vor acționa în mod egal asupra grupului populațional, dar vor apărea diferențieri de „risc” legate de substructurile sociale ale comunității umane (grupe etnice, clase sociale, nivel de trai, profesiuni, tipuri de familie, religie, tradiții culturale etc.). Indiferent însă de aspectele de diferențiere substructurală din cadrul comunității umane, întreaga comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
activități polimorfe (industriale, comerciale, de transport etc.), constituind orașele. Mediile ambientale temporare nu au un caracter stabil; ele se constituie în funcție de necesitățile economice, industriale, de agrement, sportive, turistice, culturale sau sunt pur și simplu spațiile ambientale temporare ale unor grupe populaționale migratoare. În plus, se mai poate vorbi de medii ambientale străine, în care se așază grupe populaționale de emigranți, muncitori sezonieri sau alte categorii, venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte motive, sociale, economice sau politice
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ele se constituie în funcție de necesitățile economice, industriale, de agrement, sportive, turistice, culturale sau sunt pur și simplu spațiile ambientale temporare ale unor grupe populaționale migratoare. În plus, se mai poate vorbi de medii ambientale străine, în care se așază grupe populaționale de emigranți, muncitori sezonieri sau alte categorii, venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte motive, sociale, economice sau politice. O altă categorie o reprezintă mediile ambientale forțate, în care sunt obligați să conviețuiască unii indivizi, formând
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale deosebite: lagăre de muncă, prizonieri de război, colonii de muncă, colonii de delincvenți etc. Toate acestea ridică probleme deosebit de serioase și complexe. Pe lângă aspectele sociale, politice, economice, morale, se pune problema deosebit de importantă a sănătății mintale a acestor grupe populaționale. Un aspect diferit de cel de mai sus, care exprimă trăsăturile structurale ale acestor tipuri de ambiente sociale, este reprezentat de caracterul lor dinamic. În acest sens distingem următoarele tipuri: structuri ambientale închise, tradiționale, aparținând unei populații stabile, aflată în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dificultatea păstrării identității într-o lume în schimbare rapidă și cu un mare amestec etno-demografic; creșterea conduitelor de violență antisocială datorită factorilor de conflict socio-cultural. Schimbări în structura demografică a comunităților umane: a) schimbări de ordin cantitativ: creșterea demografică; migrația populațională; creșterea competiției și a conflictelor; dificultatea asigurării unei locuințe; dificultatea accesului la servicii; dificultatea asigurării unui loc de muncă; șomajul; creșterea eterogenă a populației ca identitate; b) schimbări de ordin calitativ: dificultatea conservării tradițiilor și a păstrării identității; creșterea conduitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pletoră privesc aspectele legate de dezvoltarea haotică, necontrolată a orașelor, cu consecințele presiunilor pe care acestea le exercită asupra indivizilor. Acest tip de patologie se caracterizează prin următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională; aglomerarea transporturilor, care devin insuficiente; explozia demografică; aglomerația populațională pe unitatea de suprafață; creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
orașelor, cu consecințele presiunilor pe care acestea le exercită asupra indivizilor. Acest tip de patologie se caracterizează prin următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională; aglomerarea transporturilor, care devin insuficiente; explozia demografică; aglomerația populațională pe unitatea de suprafață; creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta; necesitatea schimbărilor sociale, profesionale frecvente; dezvoltarea unor conduite deviante
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi diferite. Ele au făcut obiectul unor studii speciale (E. Carrot, J. Parraire și A. Charlin, E. Minkowski, H.H. Kornhuber, V.E. Frankl, E.K. Cruickshank). Astfel, s-a subliniat importanța existenței unei predispoziții psihice în apariția tulburărilor mentale la aceste grupe populaționale, predispoziții de tipul: hiperemotivitate, constituție de tip senzitiv, ruperea bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală se desfășoară în mai multe direcții și etape, după cum urmează: a) Pregătirea acțiunii de igienă mintală are în vedere următoarele aspecte: depistarea precoce a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală; prevalența bolilor psihice în grupul populațional vizat; rata îmbolnăvirilor și vulnerabilitatea populației; aspectele particulare cu risc pentru sănătatea mintală (suicidul, tulburările de comportament, alcoolismul, toxicomaniile, stările depresive, nevrozele, psihozele etc.; b) organizarea și planificarea acțiunii de igienă mintală are în vedere următoarele aspecte practice: fixarea obiectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
feluri, fiecare având caracteristici și urmări proprii, după cum se poate vedea mai jos. a) Efectele imediate ale schimbărilor sociale asupra stării de Sănătate mintală se pot manifesta prin: nevroze și stări reactive; conduite de refugiu (alcoolism, consum de droguri, migrații populaționale); conduite delictuale antisociale; conduite de dependență socială. b) Efectele tardive ale schimbărilor sociale asupra stării de sănătate mintală se pot manifesta prin: schimbarea treptată a conduitelor și acțiunilor umane; schimbarea gusturilor și a sensibilității, a preferințelor; schimbarea modelelor de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stres al presiunilor formale de manipulare (publicitate, reclamă, mode, mass-media etc.). Acest stil de viață va duce la depersonalizarea individului și a maselor, la o afectare gravă a stării de sănătate mintală, generând în același timp noi „structuri sociale”. Masa populațională se va segrega în funcție de interese, accesul la valorile materiale, capacitatea competițională, nivelul de incompetență. La baza acestor „criterii de diferențiere” stau „factorii psihosociali” reprezentați de frustrare, marginalizare și castrare, care „motivează” interesele, nevoile și competiția acestor categorii de indivizi, constituite
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
frecvenței conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice; - schimbări profesionale, șomaj; - schimbări rapide și profunde ale modului de viață, modelului de comportament, formelor de gândire; - nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice; - schimbări profesionale, șomaj; - schimbări rapide și profunde ale modului de viață, modelului de comportament, formelor de gândire; - nivelul de dezvoltare materială și spirituală inegal al membrilor comunității social-umane; - decalaje
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflicte, generând atitudini de refuz și revendicări colective etc. 4. Sindromul de privare de libertate Sindromul de privare de libertate apare în condițiile impunerii unor norme rigide de tip represiv/restrictiv în desfășurarea liberă a conduitelor și acțiunilor unui grup populațional. Acesta se poate ivi în situații de criză social-politică, revoluții, războaie, asedii, deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin devianță; - creșterea criminalității prin grupele deviante; - presiunea grupelor deviante asupra societății. Relația dinamică dintre sistemul social deviant și cel subcultural are două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se poate desprinde faptul că un grup populațional, considerat normal în raport cu valorile modelului său sociocultural, începe treptat să se conformeze la noile valori și experiențe oferite de un model sociocultural alienant, situație care rupe echilibrul social dintre „funcțional” și „disfuncțional” în favoarea proliferării deviației. Datorită aspectelor sale complexe și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectelor sale complexe și polimorfe, nu se pot face afirmații absolute și definitive și nici nu se pot crea formule standard în privința devianței. Fiecare formă de societate definește și configurează p. 143 RĂU POPULAȚIE NORMALĂ TENDINȚA PRIMEI FAZE DISFUNCȚIONAL GRUPUL POPULAȚIONAL NORMAL ÎNCEPE SĂ SE CONFORMEZE LA NOILE VALORI ȘI EXPERIENȚE FUNCȚIONAL RUPTURĂ POPULAȚIE NORMALĂ TENDINȚA FAZEI A DOUA RUPTURĂ VALORI SUBCULTURALE VALORI CULTURALE FOTO schema un model propriu de „individ”, membru al societății respective, căruia îi corespunde un anumit tip
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă aspectul normal al acestora. Din aceste considerente trebuie să acceptăm faptul că devianța reprezintă efectul acțiunii unor „modele negative” asupra persoanei umane, care, plecând de la acestea, a „interiorizat anti-valori”. Modelele negative sunt acceptate cu ușurință de o anumită categorie populațională (persoane frustrate, complexate, cu carențe afective și educaționale, lipsite de familie etc.), care, prezentând probleme serioase de identitate și formare a personalității, aderă cu ușurință la „modelele negative”, de regulă ale unor grupe marginale în care sunt acceptați, cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]